Concert – lecție la Bastion!
Muzeul Național al Banatului vă așteaptă sâmbătă, 29 octombrie, de la 11:00, la un concert – lecție. Devenite tradiție în practica Departamentului de Pedagogie Muzeală, concertele se adresează elevilor cu vârste între 5 și 10 ani.
Atmosfera caldă de final de octombrie ne aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării lecției de muzică sau de melodiile preferate, de clipa la care visam să-l întâlnim pe artistul nostru preferat. În acest sens, vom intra, preț de o oră, în atmosfera de neuitat a copilăriei, avându-i ca oaspeți pe Incanto Quartetto (Ovidiu Rusu – vioara l, Nada Petrov – vioara ll, Veaceslav Mânzat – viola, Marius Bernecker – violoncel)
Concertul – lecție se adresează copiilor între 5 și 10 ani. Lecția de sâmbătă este despre Mozart. Cu muzica lui. Va fi, deci, o lecție despre Mozart pe înțelesul celor mici. Ce veți mai învăța la lecție? Pe de o parte, câteva creații celebre ale acvestuia. Pe de altă parte, despre cum se va comporta un spectator civilizat într-o sală de concert.
Și, mai departe, vom avea și jocuri și concursuri cu și despre instrumentele muzicale din cvartet. Dar și despre viața și opera lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Coordonator: Corina Cranciova, muzeograf
Evenimentul face parte din proiectul „Istoria muzicii bănățene în context european” și este susținut de Consiliul Județean Timiș.

Vă invităm la concurs! Concursul foto ”Cea Mai Frumoasă Casă din Banat” se adresează fotografilor amatori sau profesioniști de orice vârstă. De la copii la oameni mari! Așteptăm fotografiile voastre, ale caselor din Banatul istoric, alături de datele personale (nume, prenume, nr. de telefon) și  titlul  fotografiei (fotografiilor) cu care doriți să intrați în concurs pe adresa de mail @..

Concurenții pot participa cu cel mult 3 propuneri candidate la titlul de ”Cea Mai Frumoasă Casă din Banat” iar la sfârșitul perioadei de înscriere, juriul va alege 12 propuneri care vor intra în finală. În ultima săptămână a concursului, publicul va avea dreptul să își aleagă preferatele.

7 noiembrie e data în care vom anunța câștigătorii. ̆ e 31 octombrie 2022.

Juriul este format din: Dan Leopold Ciobotaru – arheolog, Milan Șepețan – fotograf, Corina Cranciova – muzeograf, Giulia Delcea – artist plastic și Publicul, care-și va exprima părerea prin votul acordat fotografiilor în ultima săptămână a concursului, pe pagina de facebook a MNaB.

Premiile, constând în cărți și obiecte de artă, vor fi în valoare de 15.000 lei, și vor fi împărțite astfel:

Locul I: 5.000 lei

Locul II: 4.000 lei

Locul III: 3.000 lei

Mențiuni: 3000 lei

Fotografiile finaliste, 12 la număr, vor avea ocazia de a reprezenta câte o pagină din calendarul Muzeului Național al Banatului 2023.

Care este pentru tine Cea mai Frumoasă Casă din Banat?

Concurs organizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș.

#mnab #concurs #ceamaifrumoasacasadinbanatIII

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara vă invită să faceți „Incursiuni în Istoria Medicinei Timișorene”.

Expoziția găzduită de Bastionul Theresia din Timișoara face parte din seria evenimentelor organizate pentru a marca 77 de ani de la înființarea uneia dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din țară – Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

Printre exponate se găsesc o serie de aparate și instrumente medicale, precum primul echograf cu examinare în timp real din Centrul Universitar Timișoara (1985), instrumentar chirurgical, sonda Watson folosită înainte de apariția fibroscoapelor în pediatrie, aparat pentru ozonoterapie, cărți de istoria medicinei, diplome, panouri care prezintă istoria Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, însoțite de o cronologie a principalelor evenimente și de portretele primilor profesori.

„UMFT este universitatea care se dezvoltă împreună cu noi – cadre universitare și studenți. Doar împreună putem duce mai departe tradiția și doar împreună putem dezvolta și pregăti universitatea noastră să răspundă cât mai bine nevoilor actuale de educație universitară în Medicină. Împreună și fiecare dintre noi suntem Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș„ din Timișoara”, a declarat rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, prof. dr. Octavian Crețu.

Vernisajul expoziției „Incursiuni în Istoria Medicinei Timișorene” are loc joi, 13 octombrie, de la ora 18.00, în holul Bastionului Theresia, strada Martin Luther, nr. 4. Participarea la vernisaj se face exclusiv pe bază de invitație. Vizitarea expoziției, începând cu 14 octombrie, este gratuită.

„Incursiuni în Istoria Medicinei Timișorene” va putea fi vizitată până în 11 noiembrie, 2022.

E octombrie, culorile sunt tot mai frumoase în natură, toamna e un nou început. La fel și în spațiile noastre.
Expozitiile vechi pleacă, iar noi ne pregătim pentru o expunere nouă. Mansardele sunt în mari (re)faceri.

Fie vremea cum o fi, noi vă așteptăm – cu surprize – abia de vineri (de la ora 16:00).
#mnab #muzeulnationalalbanatului

Spada de tipul Kaskara este o armă caracteristică Sudanului, Darfurului, Ciadului și Nubiei, însă termenul Kaskara, încetățenit astăzi în bibliografia internațională, este total necunoscut în Sudan, unde arma este numită pur și simplu saif (sabie). Kaskara este o armă albă cu lamă dreaptă și lungă, având tăiș pe ambele muchii și un vârf ascuțit. Garda sa prezintă brațe drepte, cu aspect cruciform, de unde și aluzia originii cruciate. Teaca are de cele mai multe ori o formă dreaptă în partea superioară și apoi lățită spre vârf, fiind îmbrăcată în fâșii de piele, cele mai extravagante fiind îmbrăcate în piele de reptilă, respectiv crocodil. Mânerul din lemn este îmbrăcat în piele, la fel ca teaca, iar în partea superioară prezintă un cap evazat de forma unui disc.

Acest tip de spadă are o lungime de cca 1 metru. Forma gărzii diferă în funcție de locul de fabricație: gărzile făurite în zona Omdurman sunt de regulă din alamă și au o structură subțire; la Dongola, spre nord, erau specifice gărzile din fier, plate și grele; iar la Darfur, în perioada sultanului Ali Dinar (1898-1899), gărzile erau făurite din fier, având dimensiuni foarte mari.

Revenind la teaca spadei Kaskara, aceasta era fixată de o curea din piele și purtată peste umăr, pe spate, dar de cele mai multe ori era ținută sub braț, cu mânerul înainte.

În tradiția sufistă islamică, Kaskara era un simbol al puterii spirituale și al legitimității, al măreției și puterii. A fost utilizată în procesiuni religioase și la dansurile ritualice.

O particularitate importantă a spadelor Kaskara rezidă în bogăția inscripțiilor caligrafice de pe suprafața lamelor, care erau fie inscripții reale, fie pseudo-inscripții. Inscripțiile prezente pe lamele spadelor Kaskara se încadrează în tipul ”thuluth”, o versiune caligrafică creată de oficialul persan Muqlah Shirazi. De cele mai multe ori, în cadrul acestor inscripții erau redate texte din Coran, informații despre armurier sau locul și anul fabricației. Acest tip de inscripție era prezent și pe alte arme sudaneze (securi, pumnale etc). Decorul armelor sudaneze era puternic influențat de stilul persan, caracteristic dinastiei Qajar din sec. al XIX-lea.

Există însă foarte multe spade Kaskara cu lame bogat inscripționate cu texte ”thuluth”, dar cu tăișul neascuțit – cum este și cazul spadei din colecția muzeului timișorean – ceea  ce a dus la multe dezbateri privind utilizarea acestor piese pe câmpul de luptă. Un lucru este însă cert, armele respective nu au fost utilizate în lupte, ele putând fi cel mult folosite pe post de obiecte contondente, dar în nici un caz pe post de arme de tăiere/împungere. Totuși, autorii consideră că puternica influență religioasă islamică sufistă în Sudan a făcut ca aceste piese să joace un rol important în procesiunile și ritualurile religioase ale perioadei respective, iar în lupte aceste piese erau utilizate pe post de talismane ori stindarde.

În ceea ce privește datarea spadei din colecția muzeului, având în vedere că piesa în cauză nu este o armă propriu-zisă, ci obiect ceremonial, poate chiar suvenir realizat în anii de după înlăturarea islamiștilor sudanezi de la putere, datarea ei se încadrează între sfârșitul sec. al XIX-lea și primele decenii ale sec. XX.

Text: Dr. Zoran Markov, Șef secția Istorie a MNaB

______________________

Proveniență: vechea colecție a Muzeului Național al Banatului.

Atelier/autor: sudanez, nord-estul Africii.

Material/tehnică: oțel, alamă, piele, lemn; forjare, gravare, batere.

Dimensiuni: L lamă: 65 cm; L mâner: 15 cm; L teacă: 66,5 cm.

Nr. Inv. Istorie: 3415.

Muzeul Național al Banatului îi invită pe toţi pensionarii să viziteze gratuit expozițiile, sâmbătă, 1 octombrie 2022, în intervalul orar 10:00-18:00.

Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia nr. 45/106 din 1991, a instituit “Ziua Internaţională a Vârstnicilor”, zi care se sărbătoreşte în fiecare an la data de 1 octombrie, de toate ţările membre.

De fapt, ce înseamnă “să fii vârstnic”? Fiindcă “a fi vârstnic” este o situare nu doar biologică. Este şi una socială. Este şi una psihologică. Vârstnicul de acum 30 de ani este considerat astăzi o persoană puţin trecută de tinereţe. “A fi vârstnic” poate că nu e decât un anotimp mai îndelungat, o “vară indiană” în care persoanele respective ar trebui să se simtă utile, adică preţuite de societate.

Și, ca să revenim la ziua de astăzi, vă spunem că solicitarea gratuității în muzee a pensionarilor a fost elaborată de Ministerul Culturii urmare a solicitării Uniunii Generale a Pensionarilor, precum și a Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și Persoane Vârstnice, în sensul acordării gratuității la vizitare pentru pensionari, în ziua de 1 octombrie 2022.

#mnab #ziuainternationalaavarstnicilor

Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice”

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, aduce în fața vizitatorilor parte din măreţia a ceea ce a fost odinioară mănăstirea cisterciană Egres.

Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice” va prezenta cercetările arheologice sistematice (2016 – 2017 și 2019-2021) realizate de arheologii Muzeului Național al Banatului în colaborare cu Institutul de Arheologie al Universității Catolice ”Pázmány Péter” din Budapesta, precum și cu alte instituții academice din România (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti (2016-până azi), Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (doar în 2016).

Vor fi expuse obiecte găsite în timpul cercetărilor arheologice de la Igriş, fragmente arhitecturale provenite de la ancadramente de fereastră, ancadramente de portal, fragmente de chei de boltă şi segmente de coloane şi capiteluri, precum şi elemente decorative din piatră care au înfrumuseţat edificiul mănăstiresc.

Vernisajul este programat joi, 15 septembrie, de la ora 18.00, în mansarda B1 a Bastionului Theresia. Expoziția va putea fi vizitată până în 16 octombrie.

Expoziție de fotografie „Descoperă Timișoara ascunsă”

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș vă invită să descoperiți Timișoara ascunsă.
În mansarda B2 a Bastionului Theresia va fi vernisată miercuri, 14 septembrie, de la ora 18, o expoziție cu fotografii reprezentative pentru Timișoara.

Expoziția este realizată în colaborare cu Diana Cristea și Silviu Năstase. Vizitatorii vor avea ocazia să afle informații mai mult sau mai puțin cunoscute despre 15 clădiri alese de artiști pentru a fi dezvăluite publicului. Culegerea de texte o semnează Iasmina Mioc.

Tot atunci va fi lansat și albumul de fotografii al expoziției, pe un fundal sonor special, susținut de „Incanto Quartetto”.

Expoziția ,,Descoperă Timisoara ascunsă” va putea fi vizitată la Bastionul Maria Theresia din strada Martin Luther, nr. 4, în perioada 15 septembrie – 1 octombrie, de marți până duminică în intervalul orar 10.00-18.00.