Events – Pagina 8

Pe cuprinsul Peninsulei Balcanice, în perioada dominaţiei otomane, puternica influenţă orientală suprapusă peste mai vechea moştenire culturală europeană a zonei au creat premisele apariţiei unor tipuri specifice de arme de foc portative nemaiîntâlnite în restul Imperiului otoman.

În atelierele balcanice, producţia armelor de foc cu mecanism pe bază de cremene a fost puternic influenţată de armurăriile din nordul Italiei.

În Peninsula Balcanică a fost realizată o categorie specifică de arme cu cremene, aceste puşti fiind cunoscute sub denumirea de tančice sau arnautke.

Pentru puştile tančice este definitorie ţeava lungă şi subţire, mecanismul de dare a focului de tip miquelet (cu arc de armare exterior), patul subţire şi curbat, iar în funcţie de tipul puştii diferă şi bogăţia decorului. Puştile tančice se caracterizează prin precizia şi distanţa tragerii, ele fiind foarte apreciate în luptele de gherilă desfăşurate pe tot cuprinsul Balcanilor în perioada stăpânirii turceşti.

Cea mai frumoasă dintre puştile balcanice de tipul tančica este arma cunoscută sub denumirea de džeferdar. Denumirea provine din termenul turcesc cevherdar, cuvânt de provenienţă persană şi care tradus mot-à-mot înseamnă „decorat cu pietre preţioase”.

În legătură cu numele acestei puşti, cercetătorul britanic Robert Elgood identifică originea termenului de džeferdar în cuvântul arabo-persan jauhar sau johar, însemnând „luciu“ sau „bijuterie“.

Forma džeferdar-ului este foarte apropiată de cea a puştii čibuklija, cea mai apropiată versiune a puştii de vânătoare nord-italiene.

Džeferdar-ul este o armă specifică arealului muntenegrean, cele mai renumite armurării fiind cele din Boka Kotorska. Acest teritoriu, datorită libertăţilor comerciale, a atras în decursul timpului numeroşi meşteşugari, printre aceştia fiind şi iscusiţi armurieri de pe întregul cuprins al Peninsulei Balcanice. Armurierii au venit în acest spaţiu încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea din centre renumite, cum ar fi Mostar, Trebinje, Podgorica, Foča etc. Conform documentelor de arhivă din Kotor, primele džeferdar-e atestate documentar apar în anii 1685 şi 1689. Cele mai vechi džeferdar-e din Boka Kotorska, păstrate în muzee şi colecţii particulare, sunt datate la începutul secolului al XVIII-lea.

Referindu-ne la singurul džeferdar din colecţia muzeului timişorean, trebuie menţionat încă de la bun început faptul că această puşcă este una dintre puţinele arme balcanice din colecţie care a fost clar identificată pe baza descrierilor din registrul Societății Muzeale de Istorie și Arheologie din Timișoara. Despre džeferdar-ul din colecţie ştim că este o donaţie a doamnei Szalay Erzsébet, arma fiind înregistrată cu numărul de inventar 2881, în data de 30 mai 1906. Informaţia referitoare la donaţia doamnei Szalay Erzsébet apare publicată şi în paginile revistei societăţii muzeale timişorene din anul 1907.

În ceea ce priveşte provenienţa armelor balcanice din colecţia muzeului, putem spune cu certitudine că marea majoritate a pieselor au intrat în inventarul Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie în perioada antebelică, în urma unor donaţii sau achiziţii. Cele mai multe dintre armele balcanice aflate astăzi în colecția muzeului provin din spaţiul bosniac, fiind donaţii ale foştilor militari austro-ungari, participanţi în vara anului 1878 la luptele pentru pacificarea Bosniei.

La ora actuală džeferdar-ul este înregistrat cu numărul de inventar 3149 (colecţia de istorie a Muzeului Național al Banatului), fiind prezentat ca o armă cu cremene având patul ornamentat cu incrustaţii din sidef, cu trei brăţări ornamentate prin batere care fixează ţeava de uluc, pe ţeavă fiind inscripţionate literele „A.M.” (țeava fiind realizată foarte probabil în atelierul lui Antonio Moretti) şi având o lungime totală de 146 cm.

Text: dr Zoran Markov.

Foto: Milan Sepețan

Muzeul Național al Banatului organizează, lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiecte de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul , inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.
Cea de-a cincea întâlnire din cadrul Serilor de poveste aduce în prim plan proiectul “Kârgâzstan – Before the silk road” care a debutat în anul 2018 când MNaB a organizat prima expediție internațională pe teritoriul acestei țări. Colectivul de cercetare, format din Andrei Bălărie, Cristian Ardelean, Adriana Sărășan, alături de colaboratori germani și kârgâzi, a pornit atunci în căutarea movilelor funerare din munții Tian Shan, cunoscuți și sub denumirea de Tengir-Too ce înseamnă Munții Cerului.
Dar mai multe detalii despre ce au găsit acolo, care au fost metodele de analiză folosite și care sunt rezultatele obținute, puteți afla miercuri (nu joi), în data de 3 mai, când colega noastră, dr. Adriana Sărășan, vă va prezenta o incursiune în munții Cerului.
Vă așteptăm miercuri, 3 mai, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Cea de-a patra întâlnire din cadrul Serilor de poveste aduce în prim plan o poveste rEVOLUȚIONARĂ – despre GIS și geofizică în cercetarea arheologică. Pe fondul progresului tehnologic actual, aceste tehnici au început să fie utilizate pe scară largă și în arheologie, determinând astfel apariția unei noi discipline, cunoscută sub denumirea de arheologia peisajului. Această disciplină implică practic utilizarea investigațiilor geofizice și a sistemelor informatice geografice (GIS) în procesul de înțelegere a contextului arheologic.

Dar mai multe detalii despre aceste aspecte, vă vor fi oferite de către colegul nostru, dr. Adrian-Cristian Ardelean, specialist geofizică și GIS în cadrul departamentului de arheologie al Muzeului Național al Banatului.

Vă așteptăm joi, 20 aprilie, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Germania, aduce în fața vizitatorilor o expoziție unică. „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” va fi vernisată vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00.

Într-un moment excepțional pentru orașul nostru, care a obținut titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023, ne propunem să aducem la Timișoara o parte din colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Baden-Würtenberg, care cuprinde obiecte otomane unice din perioada de sfârșit a secolului al XVII-lea și începutul celui următor. Expoziția va evidenția evenimentele istorice care au marcat reîntoarcerea Timișoarei la statutul de oraș european, după Marele Război Turc.

Colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe include peste 400 de obiecte unice, printre care arme, veșminte și piese de harnașament otomane, reunite sub numele de Türkenbeute, care au fost aduse în Germania ca trofee de război de comandanții armatei habsburgice. În cadrul expoziției, Muzeul Național al Banatului va prezenta 38 dintre aceste obiecte, printre care se numără și Cămașa de zale a pașei Mustafa Tekirdağlı din Rodos, o piesă de rezistență a expoziției. Mărturiile indică faptul că Mustafa Pașa din Rodos a primit cămașa de zale în anul 1682, ca dar din partea sultanului Mehmed al IV-lea. Un an mai târziu, în timpul asediului Vienei, Mustafa Pașa era comandantul ienicerilor din armata otomană. Se presupune că, în urma acestei bătălii, cămașa a căzut ca trofeu de luptă, în mâinile margrafului Ludwig Wilhelm.

Expoziția este posibilă datorită colaborării fructuoase între Badisches Landesmuseum din Karlsruhe și Muzeul Național al Banatului, și vine ca o confirmare a numeroaselor conexiuni istorice dintre orașul nostru și cel german. Evenimentul este realizat cu sprijinul profesorului Eckard Köhne, directorul Badisches Landesmuseum, a șefei departamentului de Istoria Artei din muzeul german, Schoole Mustafawy, curatorul expoziției Türkenbeute. Nu în ultimul rând, menționăm aportul echipei Muzeului Național al Banatului, formată din expert conservator Luminița Paul, comisar de expoziție și Iusztin Zoltan, istoric medievist și inițiator al expoziției.

Expoziția „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” poate fi vizitată în mansarda B1 a Bastionului Teresia, în perioada 5 mai – 12 septembrie 2023.

Vă așteptăm cu drag!

Eveniment realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș.

Cuţitul, cu multiple întrebuinţări în cadrul gospodăriei, era ustensila principală folosită pentru servirea mesei, furculiţele făcându-şi apariţia abia la finalul perioadei medievale. Alături de produsele locale, au fost folosite cantităţi mari de cuţite importate din renumitele centre meşteşugăreşti germane şi austriece.

În colecţiile Muzeului Naţional al Banatului se regăsesc numeroase astfel de produse de import, prevăzute cu semne de meşter sau de atelier, care garantau totodată autenticitatea produselor şi pe baza cărora putem determina locul lor de provenienţă. Elementele componente ale cuţitelor puteau fi confecţionate în centre diferite, astfel lamele confecţionate în centre specializate austriece sau germane, dintr-un oţel de calitate superioară, puteau fi achiziţionate în cantitate mare de alte centre, unde erau prevăzute cu mânere şi vândute apoi ca produse finite.

Exponatul lunii aprilie este un cuţit cu plăsele lucrate din os şi fixate cu nituri, descoperit în anul 1910 în Timişoara în timpul lucrărilor de canalizare în faţa Casei comitatului (azi Muzeul Național de Artă). Lama cuţitului dispune de un semn de meşter sub forma unei semilune, realizată prin damaschinare cu alamă. Semnul de meşter indică ca posibilă provenienţă a piesei faimosul centru de producţie Solingen, cu o tradiţie de peste şapte sute de ani. Artefactul din colecţia muzeului poate fi datat aproximativ în secolele XVI-XVII.

Text, foto: Zsuzsanna Kopeczny, arheolog MNaB

Dragi vizitatori, vă informăm că (doar)mâine, 31 martie 2023, expozițiile Muzeului Național al Banatului sunt închise pentru vizitare. De asemenea și birourile administrative sunt închise, programul cu publicul reluându-se de luni 3 aprilie.
Suntem mereu preocupați să vă oferim cele mai frumoase și atractive expoziții, dar si cele mai sigure.
Ne cerem scuze pentru orice inconvenient și vă așteptăm cu brațele deschise în zilele următoare.
Vă mulțumim pentru încredere și înțelegere!
#mnab #deratizare

Pentru cea de-a treia întâlnire a Serilor de poveste vă propunem ca subiect de discuție unul dintre tipurile de monumente funerare specifice preistoriei Europei și Asiei, cu siguranță cel mai răspândit, tumulii, care pot ascunde în interiorul lor descoperiri spectaculoase și, inevitabil, povești frumoase despre cum priveau oamenii vremurilor trecute destinul celor ce treceau în neființă.

O situație de acest gen a fost identificată în tumulul numit Grămurada de la Jupani, structură funerară aflată pe teritoriul satului modern Susani (com. Traian Vuia, jud. Timiș). Această localitate contemporană a mai fost terenul unor descoperiri arheologice spectaculoase cum ar fi așa-numitul sanctuar aparținând debutului primei vârste a Epocii Fierului făcută în tumulul numit Grămurada lui Ticu, ceramica identificată aici stând la baza definirii unui stil ceramic caracteristic perioadei respective, numit grupa Susani.

Între cele două monumente funerare există și asemănări, dar și multe deosebiri, aspecte care răspund unor întrebări dar, în același timp, creează altele, păstrând acea atât de necesară urmă de mister care face interpretarea istorică a descoperirilor arheologice atât de fascinantă.

Vă așteptăm joi, 30 martie, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Muzeul Național al Banatului, în parteneriat cu Fundația Herczeg, Fundația „Societatea de Istorie și Arheologie din Banat” și cu sprijinul Constructim S.A., prezintă la Timișoara lucrarea monumentală The Middle Way (2014) a sculptorului Bogdan Rața.

Realizată din rășină sintetică, în culoarea roșu Liverpool, sculptura lui Bogdan Rața are patru metri înălțime și va fi vizibilă pe corpul C al Bastionului Maria Theresia.

Lucrarea The Middle Way a fost prezentată în premieră în programul Moving Monuments, curatoriat de Cosmin Nasui (organizat de Nasui Collection & Gallery), la Independents Liverpool Biennial 2014. În acest context, a fost expusă până în 2016 în faţa clădirii St. George’s Hall în insula muzeelor din Liverpool, parte a Patrimoniului mondial UNESCO. În 2016 sculptura a fost instalată în Piața Milenium din Baia Mare, în centrul istoric al orașului. Un an mai târziu, în 2017, The Middle Way a fost expusă în fața primăriei din Cascais, în cadrul programului 12 capitole ale creativităţii româneşti, desfăşurat în Portugalia și organizat de Ambasada României și ICR Lisabona, iar în 2018 a fost mutată la Porto, în fața Casei da Música, creația celebrului arhitect Rem Koolhaas, devenită unul dintre cei mai puternici poli culturali ai orașului. În Ucraina, sculptura a fost instalată prima dată în septembrie 2018, în centrul orașului Kiev, pe bulevardul Taras Șevcenko, iar mai apoi, anul următor, în orașele Mîkolaiv și Dnipro.

„La invitația Independents Liverpool Biennial 2014 am cioplit sculptura monumentală The Midlle Way, prezentată la bienală în faţa clădirii St George’s Hall, fosta judecătorie a orașului Liverpool. Supradimensionând o mână ce are atât partea dreaptă, cât și cea stângă a palmei (vopsită în roșu, culoarea orașului Liverpool, Capitală Europeană a Culturii în 2008), am intrat în dialog cu atmosfera neoclasică și funcția inițială a clădirii, sculptura făcând aluzie la conceptele de bine – rău, viață – moarte, stânga – dreapta, echilibru – expansiune. Pe parcursul următorilor ani, lucrarea The Middle Way a fost prezentată în cadrul programului Moving Monuments (curatoriat de Cosmin Nasui) în diferite locaţii din Europa, schimbându-şi hermeneutica în funcţie de contextul în care a fost expusă. La Baia Mare (2015), amplasată în Piața Milenium între trei biserici de rituri diferite, sculptura a fost percepută ca o metaforă religioasă; la Porto (2017), oraș Capitală Europeană a Culturii în 2001, a intrat în contrast cu forma minimală a clădirii Casa da Música; în timp ce pentru Kiev (2018), Mîcolaiv și Dnipro (2019), Ucraina, culoarea lucrării a fost schimbată în albastru, sculptura fiind percepută de public ca o mână ce poartă manuși medicale, aluzie la constrângerile sanitare impuse în perioada pandemiei. În iarna anului 2021, The Middle Way s-a întors la Timișoara și am revopsit-o împreună cu elevii Liceului de Arte în culoarea roșie inițială, în cadrul workshop-ului Sculpturille viitorului, la Kunsthalle Bega.

Amplasarea lucrării The Middle Way pe Bastionul Theresia, în Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023, la invitația Muzeului Național al Banatului, va sublinia ideea de unitate multiculturală a orașului, sculptura monumentală devenind un pin ce va marca spațiul urban și piața din fața muzeului în relație directă cu celelalte orașe și instituții din Europa unde lucrarea a fost expusă anterior”, declară sculptorul Bogdan Rața.

Bogdan Rața (n. 1984) este sculptor, Conferențiar la Facultatea de Arte și Design Timișoara, co-fondator Kunsthalle Bega și inițiator al Bibliotecii Pavilion. Este doctor în arte vizuale cu o teză susținută la Universitatea de Vest despre „Noile materiale în sculptura contemporană”. A avut expoziții personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Nasui Collection & Gallery, București și Fundația Calina, Timișoara. A participat printre altele la 4 Moscow Biennale of Contemporary Art, Independents Liverpool Biennial, 55 Venice Biennale, 10 Manifesta Sankt Petersburg și la a 8-a ediție Bucharest Biennale.

Pentru cea de-a doua întâlnire a Serilor de poveste vă propunem un subiect sensibil și de actualitate în cercetarea arheologică: săpăturile preventive.

Nu de puține ori arheologii au fost considerați „țapi ispășitori” pentru întârzierea sau blocarea unor proiecte de infrastructură. Cât de reală este această așa-zisă piedică pusă de arheologi în calea progresului? Avem nevoie de astfel de cercetări? Ne împiedică trecutul să ne dezvoltăm viitorul? Sunt doar câteva dintre întrebările la care vă invităm să găsim răspunsul împreună.

În ultimii ani Muzeul Național al Banatului a fost implicat în numeroase proiecte de cercetare arheologică preventivă menite să salveze patrimoniul cultural și informația arheologică de distrugerile cauzate de lucrările de infrastructură și dezvoltare imobiliară. Dintre acestea, am ales să vă prezentăm cel mai recent astfel de proiect, cercetarea din așezarea neolitică de la Chișoda – Livezi, în care s-au scos la iveală urmele unei complexe comunități datând de acum aproximativ 7.000 de ani.

Vă așteptăm joi, 16 martie, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Muzeul Național al Banatului vă invită vineri, 3 Martie, ora 17:30, în holul Bastionului Maria Theresia, la deschiderea expoziției „Mărțișor. Înger. Floare. Vis. Ori Femeia ta iubită?”, a maestrului Mihai Teodor Olteanu.

Vernisajul va fi prezentat de Vasile Bogdan, renumit scriitor și realizator de film. Expoziția cuprinde cele mai recente lucrări ale cunoscutului artist, precum și cea mai nouă colecție de miniaturi pentru Martie 2023.
Vă invităm să vă alăturați nouă pentru o seară specială de artă, cultură și inspirație.
Expoziţia va fi deschisă la Bastionul Maria Theresia, str. Martin Luther nr. 4 și poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00.