Dragi vizitatori, vă informăm că (doar)mâine, 31 martie 2023, expozițiile Muzeului Național al Banatului sunt închise pentru vizitare. De asemenea și birourile administrative sunt închise, programul cu publicul reluându-se de luni 3 aprilie.
Suntem mereu preocupați să vă oferim cele mai frumoase și atractive expoziții, dar si cele mai sigure.
Ne cerem scuze pentru orice inconvenient și vă așteptăm cu brațele deschise în zilele următoare.
Vă mulțumim pentru încredere și înțelegere!
#mnab #deratizare

Muzeul Național al Banatului organizează, lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiecte de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul SERI DE POVESTE LA MUZEU, inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Pentru cea de-a treia întâlnire a Serilor de poveste vă propunem ca subiect de discuție unul dintre tipurile de monumente funerare specifice preistoriei Europei și Asiei, cu siguranță cel mai răspândit, tumulii, care pot ascunde în interiorul lor descoperiri spectaculoase și, inevitabil, povești frumoase despre cum priveau oamenii vremurilor trecute destinul celor ce treceau în neființă.

O situație de acest gen a fost identificată în tumulul numit Grămurada de la Jupani, structură funerară aflată pe teritoriul satului modern Susani (com. Traian Vuia, jud. Timiș). Această localitate contemporană a mai fost terenul unor descoperiri arheologice spectaculoase cum ar fi așa-numitul sanctuar aparținând debutului primei vârste a Epocii Fierului făcută în tumulul numit Grămurada lui Ticu, ceramica identificată aici stând la baza definirii unui stil ceramic caracteristic perioadei respective, numit grupa Susani.

Între cele două monumente funerare există și asemănări, dar și multe deosebiri, aspecte care răspund unor întrebări dar, în același timp, creează altele, păstrând acea atât de necesară urmă de mister care face interpretarea istorică a descoperirilor arheologice atât de fascinantă.

Muzeul Național al Banatului, în parteneriat cu Fundația Herczeg, Fundația „Societatea de Istorie și Arheologie din Banat” și cu sprijinul Constructim S.A., prezintă la Timișoara lucrarea monumentală The Middle Way (2014) a sculptorului Bogdan Rața.

Realizată din rășină sintetică, în culoarea roșu Liverpool, sculptura lui Bogdan Rața are patru metri înălțime și va fi vizibilă  pe corpul C al Bastionului Maria Theresia.

Lucrarea The Middle Way a fost prezentată în premieră în programul Moving Monuments, curatoriat de Cosmin Nasui (organizat de Nasui Collection & Gallery), la Independents Liverpool Biennial 2014. În acest context, a fost expusă până în 2016 în faţa clădirii St. George’s Hall în insula muzeelor din Liverpool, parte a Patrimoniului mondial UNESCO. În 2016 sculptura a fost instalată în Piața Milenium din Baia Mare, în centrul istoric al orașului. Un an mai târziu, în 2017, The Middle Way a fost expusă în fața primăriei din Cascais, în cadrul programului 12 capitole ale creativităţii româneşti, desfăşurat în Portugalia și organizat de Ambasada României și ICR Lisabona, iar în 2018 a fost mutată la Porto, în fața Casei da Música, creația celebrului arhitect Rem Koolhaas, devenită unul dintre cei mai puternici poli culturali ai orașului. În Ucraina, sculptura a fost instalată prima dată în septembrie 2018, în centrul orașului Kiev, pe bulevardul Taras Șevcenko, iar mai apoi, anul următor, în orașele Mîkolaiv și Dnipro.

„La invitația Independents Liverpool Biennial 2014 am cioplit sculptura monumentală The Midlle Way, prezentată la bienală în faţa clădirii St George’s Hall, fosta judecătorie a orașului Liverpool. Supradimensionând o mână ce are atât partea dreaptă, cât și cea stângă a palmei (vopsită în roșu, culoarea orașului Liverpool, Capitală Europeană a Culturii în 2008), am intrat în dialog cu atmosfera neoclasică și funcția inițială a clădirii, sculptura făcând aluzie la conceptele de bine – rău, viață – moarte, stânga – dreapta, echilibru – expansiune. Pe parcursul următorilor ani, lucrarea The Middle Way a fost prezentată în cadrul programului Moving Monuments (curatoriat de Cosmin Nasui) în diferite locaţii din Europa, schimbându-şi hermeneutica în funcţie de contextul în care a fost expusă. La Baia Mare (2015), amplasată în Piața Milenium între trei biserici de rituri diferite, sculptura a fost percepută ca o metaforă religioasă; la Porto (2017), oraș Capitală Europeană a Culturii în 2001, a intrat în contrast cu forma minimală a clădirii Casa da Música; în timp ce pentru Kiev (2018), Mîcolaiv și Dnipro (2019), Ucraina, culoarea lucrării a fost schimbată în albastru, sculptura fiind percepută de public ca o mână ce poartă manuși medicale, aluzie la constrângerile sanitare impuse în perioada pandemiei. În iarna anului 2021, The Middle Way s-a întors la Timișoara și am revopsit-o împreună cu elevii Liceului de Arte în culoarea roșie inițială, în cadrul workshop-ului Sculpturille viitorului, la Kunsthalle Bega.

Amplasarea lucrării The Middle Way pe Bastionul Theresia, în Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023, la invitația Muzeului Național al Banatului, va sublinia ideea de unitate multiculturală a orașului, sculptura monumentală devenind un pin ce va marca spațiul urban și piața din fața muzeului în relație directă cu celelalte orașe și instituții din Europa unde lucrarea a fost expusă anterior”, declară sculptorul Bogdan Rața.

*

Bogdan Rața (n. 1984) este sculptor, Conferențiar la Facultatea de Arte și Design Timișoara, co-fondator Kunsthalle Bega și inițiator al Bibliotecii Pavilion. Este doctor în arte vizuale cu o teză susținută la Universitatea de Vest despre „Noile materiale în sculptura contemporană”. A avut expoziții personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Nasui Collection & Gallery, București și Fundația Calina, Timișoara. A participat printre altele la 4 Moscow Biennale of Contemporary Art, Independents Liverpool Biennial, 55 Venice Biennale, 10 Manifesta Sankt Petersburg și la a 8-a ediție Bucharest Biennale.

Muzeul Național al Banatului vă invită vineri, 3 Martie, ora 17:30, în holul Bastionului Maria Theresia, la deschiderea expoziției „Mărțișor. Înger. Floare. Vis. Ori Femeia ta iubită?”, a maestrului Mihai Teodor Olteanu.

Vernisajul va fi prezentat de Vasile Bogdan, renumit scriitor și realizator de film. Expoziția cuprinde cele mai recente lucrări ale cunoscutului artist, precum și cea mai nouă colecție de miniaturi pentru Martie 2023.
Vă invităm să vă alăturați nouă pentru o seară specială de artă, cultură și inspirație.
Expoziţia va fi deschisă la Bastionul Maria Theresia, str. Martin Luther nr. 4 și poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Exponatul lunii martie la #mnab este o carte veche românească, Liturghier, tipărită în 1747, la tipografia Rîmnicului, din ordinul episcopului Climent, după un manuscris al înaintașului, mitropolitul Damaschin. Acest volum a fost restaurat în Laboratorul Zonal de Restaurare, din cadrul Muzeului Național al Banatului

Liturghierul, fiind o carte veche românească frecvent utilizată în slujbele din bisericile ortodoxe, este un obiect de o importantă valoare istorică, documentară, religioasă, care a contribuit la uniformizarea modului de săvârşire a slujbelor şi la instaurarea limbii române în biserica naţională. Valoarea obiectului, complexitatea restaurării lui datorită deteriorărilor întâlnite şi a implicării specialiştlior din mai mute sectoare de restaurare (restaurare corp carte şi legătură carte-veche, restaurare lemn, restaurare metal) au fost criteriile de selecţie ale alegerii tipăriturii pentru etalarea acesteia la exponatul lunii martie.

Cartea prezenta deteriorări multiple datorate condiţiilor de păstrare, de manipulare şi restaurării realizate anterior(depozite substanţiale de murdărie, de ceară, pete, rupturi, lipsuri de material, margini franjurate)

În urma testelor efectuate corelate cu cercetarea obiectului s-a constatat că acesta prezenta degradări fizico-mecanice, fizico-chimice şi biologice.

OPERAŢII DE RESTAURARE ŞI CONSERVARE EFECTUATE:

CORP CARTE:

• Dezinfecţia volumului.
• Numerotarea filelor;
• Desfacerea cărţii, împreună cu legătorul, prin: tăierea legăturii vechi;  verificarea succesiunii caietelor, a filelor şi notarea lor în fişă;
• Curăţirea mecanică prin: desprăfuire cu perii moi, filă cu filă pe ambele părţi; înlăturarea surplusului de aţă, clei, a depozitelor de ceară, de murdărie;
• Curăţirea umedă prin: imersia filelor în apă la temperatura t=35˚-40˚C, înlăturarea substanţelor acide rezultate prin îmbătrânire, a prafului rămas, a cleiului; imersia filelor cu note manuscris cu cerneală solubilă în soluţie hidroalcoolică (49% alcool etilic, 1% glicerină);
• Uscarea liberă pe hârtii de filtru;
• Reîncleierea filelor cu CMC 0,3% prin pensulare pe ambele feţe;
• Uscarea liberă pe hârtii de filtru;
• Presare intermediară;
• Pregătirea filelor pentru reîntregire prin defibrarea marginilor cu bisturiul;
• Măsurarea formatului, desenarea lui pe sticlă şi reordonarea filelor şi caietelor;
• Alegerea şi testarea hârtiei japoneze corespunzătoare cu grosimea filelor;
• Reîntregirea imaginii filei cu hârtie japoneză în tehnica “la dublu” cu adeziv CMC 3%;
• Presare intermediară;
• Înlăturarea surplusului de hârtie japoneză prin defibrare cu bisturiul pe ambele feţe;
• Uscare şi presare;
• Reordonarea caietelor şi tăierea la format;
• Presare finală;

LEGĂTORIE:

• Verificarea cărţii;
• Colaţionarea filelor;
• Pregătirea cărţii pentru coasere;
• Încleierea cotorului;
• Baterea falţului;
• Căptuşirea cotorului;
• Coaserea capitalbandului;
• Pregătirea scoarţelor: – scoaterea pielii vechi, curătarea şi emolierea acesteia
• Efectuarea unor scoarţe din lemn de către restauratorul lemn, deoarece cele existente nu erau originale şi prezentau un grad avansat de deteriorare.
• Croirea învelitorii din piele de viţel şi îmbinarea acesteia cu fragmentele originale, după caz;
• Aplicarea scoarţelor din lemn pe carte;
• Aplicarea învelitorii de piele pe scoarţele din lemn;
• Finisarea scoarţelor;
• Realizarea închizătorilor metalice de către restauratorul metale și atașarea lor la carte;
• Confecţionarea unei casete de păstrare, pentru o conservare optimă a obiectului.

Asterix este probabil unul dintre cei mai cunoscuți ”gali” (sau ”celți”) din toate timpurile. Faima i se datorează aventurilor sale transpuse în povești franco-belgiene, traduse apoi în toate limbile Pământului…sau aproape în toate. Simpaticul personaj, împreună cu tovarășii săi (Obelix, însoțit obligatoriu de cățelul Idefix, druidul Panoramix etc.) se opun Romei republicane și marelui Cezar, apoi călătoresc, într-un șir de povestiri spumoase și pline de umor, la Jocurile Olimpice, în Egipt la Cleopatra, dar și în alte locuri de pe bătrânul continent.
Toate aceste ”istorii” amuzante ne fac uneori să ne întrebăm cine erau de fapt galii (sau celții, cum mai sunt ei numiți). Unde să căutăm originea lor, cum s-au răspândit ei prin Europa, cum trăiau și cum mureau, cum au ajuns la un moment dat să îi întâlnească pe bănățeni? Evident, nu pe cei de astăzi, ci pe oamenii care au trăit cândva în Banat, în perioada epocii fierului.
Iată deci că Asterix, celebrul personaj de poveste, ne oferă prilejul să ne punem o serie de întrebări care ne vor permite peste câteva zile, joi 2 martie, să rememorăm descoperiri arheologice, mai vechi sau mai noi, pentru a reconstitui întâlnirile culturale dintre galii/celții central- și vest-europeni și populațiile indigene din Banatul epocii fierului. Iar locul cel mai potrivit pentru a redescoperi arheologia celtică din Europa și din Banat nu poate fi altul decât Bastionul Maria Theresia (mansarda B1).
Cât despre moment, o astfel de rememorare nu putea să se întâmple decât în zilele în care Timișoara trăiește din plin bucuria de a fi capitală (multi-) culturală a Europei. Întâlnirea de acum mai bine de două milenii dintre celți și populațiile locale din Banat nu a fost altceva decât un astfel de dialog multicultural.

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu alte șase muzee din întreaga țară, aduce în fața vizitatorilor o expoziție rafinată, din toate punctele de vedere. Aproximativ 200 de broșe și pietre prețioase formează expoziția „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică”, pe care Muzeul Național al Banatului o vernisează miercuri, 7 decembrie, 2022.

Gemele și cameele care formează această expoziție sunt adevărate bijuterii care au fascinat și inspirat. Doar în cazul a două dintre ele este cunoscut locul de descoperire: este vorba despre o gemă descoperită la Buziaș și una în orașul roman Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin). Restul provin din colecțiile a două personalități ale Banatului secolului 19:  Ormós Zsigmond și Pongrácz Imre.

Deși titlul expoziției amintește doar gemele și cameele antice, vizitatorii vor fi poate surprinși să constate faptul că vor găsi expuse și alte tipuri de obiecte: de la monumente funerare și statui, până la ceramică, lămpi, inele, fibule și casete pentru sigilii. Expoziția arată prin imagini și exemple concrete care erau aspectele din viața de fiecare zi a locuitorilor Imperiului Roman în care aceste obiecte erau implicate. Expoziția este împărțită în opt secțiuni, ele reprezentând tot atâtea aspecte ale vieții de fiecare zi a locuitorilor Imperiului Roman din care făceau parte: (1)bijuterii sau aspecte ale înfrumusețării, (2) sigilii, (3) parte din aspectul funerar, (4) magia, (5)exprimarea identității sociale, (6) preferințele religioase,  (7) atelierul de producere și prelucrare a sticlei și obiectelor din bronz, (8) gemele și cameele medievale și moderne, (9) restaurare.

Expoziția „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” a fost realizată cu sprijinul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeului de Istorie din Turda, Muzeului Județean Argeș, Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Vernisajul expoziției „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” are loc miercuri, 7 decembrie, în mansarda B1 a Bastionului Teresia, de la ora 18.00.

Vă așteptăm!