Program de vizitare: Miercuri - Duminica: 10:00 - 18:00 (închis luni și marți)

Muzeul Național al Banatului te invită să participi la o serie de prelegeri memorabile, menite să popularizeze istoria regiunii și proiectele de cercetare ale specialiștilor MNaB. Proiectul “Seri de Poveste la Muzeu” este organizat cu pasiune de colegii noștri din Secția de Arheologie.
Pentru cea de-a opta întâlnire a Serilor de Poveste, provocarea sună așa: „Banatul de Câmpie – Un tărâm istoric al apelor: teritoriu ostil sau ținutul făgăduinței?”
Câmpia Banatului a fost mereu un loc în care apa și istoria s-au împletit într-un dans fascinant, unde așezările umane se contopesc cu văile râurilor și ale pâraielor, precum și cu întinderile mlăștinoase. Aici, oamenii au prosperat într-o simbioză perfectă cu natura. Cu toate acestea, odată cu venirea modernității și schimbarea paradigmelor culturale din “secolul luminilor”, Banatul a intrat într-un proces de transformare profundă și diversificată, care a schimbat în totalitate fața acestui teritoriu. Acest fenomen a adus cu sine avantaje evidente, dar și pierderi și alterări ireversibile ale specificului cultural și natural al regiunii. Prin studierea atentă a acestor procese, putem obține o perspectivă nouă și realistă asupra etapei de modernizare teritorială a Banatului.
Vino să descoperi mai multe despre relația complexă dintre om și ape de-a lungul istoriei Banatului, într-o prezentare captivantă susținută de dr. Cristian Floca de la Institutul de Studii Banatice al Academiei Române-Filiala Timișoara.
Evenimentul va avea loc joi, 25 mai, la ora 18:00, în incinta sălii de pedagogie muzeală a Bastionului Maria Theresia.
Te așteptăm cu drag la Serile de Poveste la Muzeu, unde istoria prinde viață!
#mnab #seridepovestelamuzeu

Pentru a șasea întâlnire a Serilor de poveste, vă propunem un subiect de discuție captivant: „Șantierele școală și inventarierea patrimoniului din lemn”. Invitat special la acest eveniment este nimeni altul decât dr. Vladimir Obradovici.

În prezent, bisericile de lemn din România, un tezaur de peste 1400 de exemplare, se confruntă cu probleme grave, ce le amenință supraviețuirea într-un ritm alarmant. Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă gestionarea acestui patrimoniu cultural din lemn este lipsa unei școli specializate în conservarea sa. Numărul specialiștilor în cercetare și proiectare este redus, iar meșterii tradiționali dispar treptat, ducând cu ei cunoștințele transmise de-a lungul generațiilor. Pe de altă parte, nu se formează noi specialiști care să poată contribui la menținerea arhitecturii de lemn.

O altă problemă majoră o reprezintă faptul că nu avem o imagine clară cu privire la numărul exact de biserici istorice din lemn existente în țară, nici la starea lor de conservare sau la valoarea lor. Această lipsă de informații precise ne împiedică să înțelegem amploarea problemei și să dezvoltăm o strategie națională care să stabilească prioritățile de intervenție pentru protejarea acestui patrimoniu.

În acest context, în anul 2021 s-a înființat Asociația Biserici Înlemnite, cu obiectivul de a aduce împreună toți cei implicați în patrimoniul cultural din lemn, în vederea inițierii unor acțiuni coordonate pentru cunoaștere, cercetare, documentare, valorificare, promovare, formare de specialiști și sensibilizarea publicului larg, precum și implicarea comunităților locale necesare pentru conservarea bisericilor istorice din lemn. Asociația Biserici Înlemnite se află în prezent angrenată în două proiecte multianuale: Școala de conservare a patrimoniului cultural din le

mn și Inventarierea bisericilor de lemn din România.

Ca instituție parteneră, Muzeul Național al Banatului sprijină eforturile acestei asociații, oferind suport în documentarea digitală prin intermediul colegilor noștri, dr. Adriana Sărășan și dr. Adrian-Cristian Ardelean. Detaliile despre inițiativele asociației ne vor fi împărtășite joi, chiar de către unul dintre inițiatorii săi, dr. Vladimir Obradovici.

Haideți să ne reîntâlnim și să ascultăm cu atenție povestea acestui efort susținut de conservare și protejare a bisericilor istorice din lemn. Vă așteptăm joi, 18 mai 2023, la ora 18:00, la Muzeul Național al Banatului, pentru o seară plină de povești fascinante.

Muzeul Național al Banatului în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timișoara, prin Centrul de ID/IFR și e-Learning și Centrul Multimedia, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, aduce în fața vizitatorilor începând din 12 mai 2023, ora 18:00, o expoziție inovativă și interactivă.

Expoziția propune publicului o incursiune în istoria cartierelor printr-o cheie barocă: alegoria simțurilor, prezentând secvențe din viața cotidiană din Iosefin (2019), Elisabetin (2020), Fabric (2021), Cetate (2022) și Giroc (2023), un cartier-dormitor din perioada comunistă.

În mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia vor fi expuse bunuri culturale de patrimoniu din colecțiile Muzeului Național al Banatului, care ilustrează viața economică, socială și culturală a celor 5 cartiere din Timișoara, alături de diverse surse de memorie: fragmente de interviuri și texte literare (roman, jurnal, memorii). Expoziția cuprinde o selecție importantă de cărți poștale, fotografii, sigilii, diplome de breaslă, care depun mărturie despre secvențe din istoria celor 5 cartiere ale Timișoarei și diversele comunități cultural-lingvistice.

Vizitatorii vor rămâne cu bucuria de a fi explorat spații urbane prin prisma unor personalități marcante ale orașului. Voi avea ocazia de a explora istoria acestor cartiere prin simțuri:

Vizitatorii vor putea participa imersiv prin diverse instalații care utilizează  tehnologii de realitate augmentată, virtuală, mobilă la descoperirea poveștilor din spatele exponatelor sau a diverselor locații din Timișoara, vor putea interacționa cu instalațiile imersive vizuale și auditive.

Fragmentele de interviuri și texte literare (roman, jurnal, memorii) sunt folosite de cadrele didactice și studenții Universității Politehnica Timișoara pentru dezvoltarea unei aplicații web și a 2 aplicații mobile (Android și iOS), pe baza unei structuri ierarhice, dar și de mapare geografică, și punerea lor la dispoziție prin intermediul unor mese interactive multimedia, a ochelarilor de realitate virtuală, a telefoanelor și tabletelor mobile și a display-urilor acre vor permite explorarea picturilor în realitate augmentată. Aplicațiile digitale vor permite utilizatorilor să lase comentarii și să adauge propriile povești personale. Fragmentele de interviuri și texte literare (roman, jurnal, memorii)  vor fi folosite și în aplicațiile de realitate augmentată și virtuală. Toate materialele create sunt sub licență liberă, reutilizabilă, parțial unele vor fi integrate în Biblioteca digitală Europeana, cel mai mare portal de arhivare a memoriei culturale din Europa.

Expoziția muzeală poate fi urmărită atât în format fizic, dar informațiile sunt și în format digital, evenimentele vor fi transmise online, se vor organiza tururi virtuale.

Vernisajul din 12 mai 2023 va fi transmis online.

Spotlight Heritage Timișoara/Patrimoniul sub reflectoare este o inițiativă culturală digitală a Universității Politehnica Timișoara realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului, parte a Programului Cultural Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii. Proiect cultural co-finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, Consiliul Județean Timiș, Ministerul Culturii, EEA and Norway Grants.

 

Componentele digitale ale proiectului sunt accesibile online la adresa https://spotlight-timisoara.eu/ și prin aplicațiile mobile care pot fi descărcate din magazinele Android și Apple sau căutând „Spotlight Heritage Timișoara”.

Informații despre eveniment sunt disponibile și pe:

 

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, se alătură evenimentului național „Noaptea Muzeelor 2023”. Astfel, sâmbătă, 13 mai 2023, instituția de cultură vă așteaptă să-i treceți pragul și între orele 17.00 – 02.00.  

În anul Capitalei Culturale Europene, spectacolele de istorie vie („living museum”), oferite în  Bastionul Theresia în cadrul Nopții Muzeelor se vor îmbina cu momentele artistice și cu atelierele interactive într-un mare show comun al grupurilor de reconstituire istorică și artistice coordonate de MNaB. Participă la eveniment, sub denumirea de Uniunea Artiștilor – Cronicari: Eyaletul de Timișoara, Asociația Losonczy Istvan, Hrafnabroethr – Frații Corbi, Proiectul Răscoala, Asociația de Reconstituiri Istorice Timișoara, Deep6 Project, Peregrinii.

Programul din curtea Bastionului Theresia:

 

Vor putea fi vizitate expozițiile:

 

Intrarea și participarea la evenimente este gratuită. Vă așteptăm cu drag!

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu Muzeul Național al Bucovinei, aduce în fața vizitatorilor o expoziție itinerantă dedicată marelui compozitor Ciprian Porumbescu, sâmbătă, 6 mai, pe platoul din fața Bastionului Maria Theresia.

Realizată într-un format atractiv pentru publicul larg, expoziția conține panouri cu informații, mărturii și evocări despre diverse aspecte din viața lui Ciprian Porumbescu: copilăria și primii ani de școală la Ilișești, perioada în care a fost elev la Suceava, „Academia” de lăutari de la Stupca – școală de muzică autentică, Serbarea de la Putna din 1871, perioada în care a fost student la teologie și filozofie în Cernăuți, Societatea studențească “Arboroasa” și temnița habsburgică, Berta – o iubire imposibilă, perioada studenției de la Viena, cea în care a fost profesor de muzică la Brașov și premiera Operetei “Crai Nou”, “Italie! Italie!”.

Expoziția mai cuprinde și secțiunile „Sfârșitul tragic al unui nemuritor artist”, „În memoria posterității”, precum și imagini de la Casa și Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu.2023 a fost decretat prin lege Anul Ciprian Porumbescu, iar prin această expoziție, Ciprian Porumbescu va fi prezent în fața Bastionului Maria Theresia până la sfârșitul lunii august.Vor lua cuvântul: Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei și Claudiu Ilaș, manager Muzeul Național al Banatului.

Vernisajul expoziției „Ciprian Porumbescu 170. O viață, o epocă, un ideal” are loc sâmbătă, 6 mai, pe platoul din fața Bastionului Maria Teresia (peste drum de tribunal), de la ora 12:00.

Pe cuprinsul Peninsulei Balcanice, în perioada dominaţiei otomane, puternica influenţă orientală suprapusă peste mai vechea moştenire culturală europeană a zonei au creat premisele apariţiei unor tipuri specifice de arme de foc portative nemaiîntâlnite în restul Imperiului otoman.
În atelierele balcanice, producţia armelor de foc cu mecanism pe bază de cremene a fost puternic influenţată de armurăriile din nordul Italiei.
 În Peninsula Balcanică a fost realizată o categorie specifică de arme cu cremene, aceste puşti fiind cunoscute sub denumirea de tančice sau arnautke.
 Pentru puştile tančice este definitorie ţeava lungă şi subţire, mecanismul de dare a focului de tip miquelet (cu arc de armare exterior), patul subţire şi curbat, iar în funcţie de tipul puştii diferă şi bogăţia decorului. Puştile tančice se caracterizează prin precizia şi distanţa tragerii, ele fiind foarte apreciate în luptele de gherilă desfăşurate pe tot cuprinsul Balcanilor în perioada stăpânirii turceşti.
Cea mai frumoasă dintre puştile balcanice de tipul tančica este arma cunoscută sub denumirea de džeferdar. Denumirea provine din termenul turcesc cevherdar, cuvânt de provenienţă persană şi care tradus mot-à-mot înseamnă „decorat cu pietre preţioase”.
 În legătură cu numele acestei puşti, cercetătorul britanic Robert Elgood identifică originea termenului de džeferdar în cuvântul arabo-persan jauhar sau johar, însemnând „luciu“ sau „bijuterie“.
Forma džeferdar-ului este foarte apropiată de cea a puştii čibuklija, cea mai apropiată versiune a puştii de vânătoare nord-italiene.
Džeferdar-ul este o armă specifică arealului muntenegrean, cele mai renumite armurării fiind cele din Boka Kotorska. Acest teritoriu, datorită libertăţilor comerciale, a atras în decursul timpului numeroşi meşteşugari, printre aceştia fiind şi iscusiţi armurieri de pe întregul cuprins al Peninsulei Balcanice. Armurierii au venit în acest spaţiu încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea din centre renumite, cum ar fi Mostar, Trebinje, Podgorica, Foča etc. Conform documentelor de arhivă din Kotor, primele džeferdar-e atestate documentar apar în anii 1685 şi 1689. Cele mai vechi džeferdar-e din Boka Kotorska, păstrate în muzee şi colecţii particulare, sunt datate la începutul secolului al XVIII-lea.
Referindu-ne la singurul džeferdar din colecţia muzeului timişorean, trebuie menţionat încă de la bun început faptul că această puşcă este una dintre puţinele arme balcanice din colecţie care a fost clar identificată pe baza descrierilor din registrul Societății Muzeale de Istorie și Arheologie din Timișoara. Despre džeferdar-ul din colecţie ştim că este o donaţie a doamnei Szalay Erzsébet, arma fiind înregistrată cu numărul de inventar 2881, în data de 30 mai 1906. Informaţia referitoare la donaţia doamnei Szalay Erzsébet apare publicată şi în paginile revistei societăţii muzeale timişorene din anul 1907.
În ceea ce priveşte provenienţa armelor balcanice din colecţia muzeului, putem spune cu certitudine că marea majoritate a pieselor au intrat în inventarul Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie în perioada antebelică, în urma unor donaţii sau achiziţii. Cele mai multe dintre armele balcanice aflate astăzi în colecția muzeului provin din spaţiul bosniac, fiind donaţii ale foştilor militari austro-ungari, participanţi în vara anului 1878 la luptele pentru pacificarea Bosniei.
La ora actuală džeferdar-ul este înregistrat cu numărul de inventar 3149 (colecţia de istorie a Muzeului Național al Banatului), fiind prezentat ca o armă cu cremene având patul ornamentat cu incrustaţii din sidef, cu trei brăţări ornamentate prin batere care fixează ţeava de uluc, pe ţeavă fiind inscripţionate literele „A.M.” (țeava fiind realizată foarte probabil în atelierul lui Antonio Moretti) şi având o lungime totală de 146 cm.
Text: dr Zoran Markov.
Foto: Milan Sepețan

Muzeul Național al Banatului organizează, lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiecte de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul , inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.
Cea de-a cincea întâlnire din cadrul Serilor de poveste aduce în prim plan proiectul “Kârgâzstan – Before the silk road” care a debutat în anul 2018 când MNaB a organizat prima expediție internațională pe teritoriul acestei țări. Colectivul de cercetare, format din Andrei Bălărie, Cristian Ardelean, Adriana Sărășan, alături de colaboratori germani și kârgâzi, a pornit atunci în căutarea movilelor funerare din munții Tian Shan, cunoscuți și sub denumirea de Tengir-Too ce înseamnă Munții Cerului.
Dar mai multe detalii despre ce au găsit acolo, care au fost metodele de analiză folosite și care sunt rezultatele obținute, puteți afla miercuri (nu joi), în data de 3 mai, când colega noastră, dr. Adriana Sărășan, vă va prezenta o incursiune în munții Cerului.
Vă așteptăm miercuri, 3 mai, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Muzeul Național al Banatului organizează, lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiecte de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul , inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.
Cea de-a patra întâlnire din cadrul Serilor de poveste aduce în prim plan o poveste rEVOLUȚIONARĂ – despre GIS și geofizică în cercetarea arheologică. Pe fondul progresului tehnologic actual, aceste tehnici au început să fie utilizate pe scară largă și în arheologie, determinând astfel apariția unei noi discipline, cunoscută sub denumirea de arheologia peisajului. Această disciplină implică practic utilizarea investigațiilor geofizice și a sistemelor informatice geografice (GIS) în procesul de înțelegere a contextului arheologic.
Dar mai multe detalii despre aceste aspecte, vă vor fi oferite de către colegul nostru, dr. Adrian-Cristian Ardelean, specialist geofizică și GIS în cadrul departamentului de arheologie al Muzeului Național al Banatului.
Vă așteptăm joi, 20 aprilie, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Germania, aduce în fața vizitatorilor o expoziție unică.  „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” va fi vernisată vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00.

Într-un moment excepțional pentru orașul nostru, care a obținut titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023, ne propunem să aducem la Timișoara o parte din colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Baden-Würtenberg, care cuprinde obiecte otomane unice din perioada de sfârșit a secolului al XVII-lea și începutul celui următor. Expoziția va evidenția evenimentele istorice care au marcat reîntoarcerea Timișoarei la statutul de oraș european, după Marele Război Turc.

Colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe include peste 400 de obiecte unice, printre care arme, veșminte și piese de harnașament otomane, reunite sub numele de Türkenbeute, care au fost aduse în Germania ca trofee de război de comandanții armatei habsburgice. În cadrul expoziției, Muzeul Național al Banatului va prezenta 38 dintre aceste obiecte, printre care se numără și Cămașa de zale a pașei Mustafa Tekirdağlı din Rodos, o piesă de rezistență a expoziției. Mărturiile indică faptul că Mustafa Pașa din Rodos a primit cămașa de zale în anul 1682, ca dar din partea sultanului Mehmed al IV-lea. Un an mai târziu, în timpul asediului Vienei, Mustafa Pașa era comandantul ienicerilor din armata otomană. Se presupune că, în urma acestei bătălii, cămașa a căzut ca trofeu de luptă, în mâinile margrafului Ludwig Wilhelm.

Expoziția este posibilă datorită colaborării fructuoase între Badisches Landesmuseum din Karlsruhe și Muzeul Național al Banatului, și vine ca o confirmare a numeroaselor conexiuni istorice dintre orașul nostru și cel german. Evenimentul este realizat cu sprijinul profesorului Eckard Köhne, directorul Badisches Landesmuseum, a șefei departamentului de Istoria Artei din muzeul german, Schoole Mustafawy, curatorul expoziției Türkenbeute. Nu în ultimul rând, menționăm aportul echipei Muzeului Național al Banatului, formată din expert conservator Luminița Paul, comisar de expoziție și Iusztin Zoltan, istoric medievist și inițiator al expoziției.

Expoziția „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” poate fi vizitată  în mansarda B1 a Bastionului Teresia, în perioada 5 mai – 12 septembrie 2023.

Vă așteptăm cu drag!

Eveniment realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș.

Cuţitul, cu multiple întrebuinţări în cadrul gospodăriei, era ustensila principală folosită pentru servirea mesei, furculiţele făcându-şi apariţia abia la finalul perioadei medievale. Alături de produsele locale, au fost folosite cantităţi mari de cuţite importate din renumitele centre meşteşugăreşti germane şi austriece.
În colecţiile Muzeului Naţional al Banatului se regăsesc numeroase astfel de produse de import, prevăzute cu semne de meşter sau de atelier, care garantau totodată autenticitatea produselor şi pe baza cărora putem determina locul lor de provenienţă. Elementele componente ale cuţitelor puteau fi confecţionate în centre diferite, astfel lamele confecţionate în centre specializate austriece sau germane, dintr-un oţel de calitate superioară, puteau fi achiziţionate în cantitate mare de alte centre, unde erau prevăzute cu mânere şi vândute apoi ca produse finite.
Exponatul lunii aprilie este un cuţit cu plăsele lucrate din os şi fixate cu nituri, descoperit în anul 1910 în Timişoara în timpul lucrărilor de canalizare în faţa Casei comitatului (azi Muzeul Național de Artă). Lama cuţitului dispune de un semn de meşter sub forma unei semilune, realizată prin damaschinare cu alamă. Semnul de meşter indică ca posibilă provenienţă a piesei faimosul centru de producţie Solingen, cu o tradiţie de peste şapte sute de ani. Artefactul din colecţia muzeului poate fi datat aproximativ în secolele XVI-XVII.
Text, foto: Zsuzsanna Kopeczny, arheolog MNaB
© 2021 - All rights reserved MNaB 2021
homephone-handsetcrossmenuchevron-down