Muzeul Național al Banatului organizează, lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiecte de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul , inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.
Cea de-a cincea întâlnire din cadrul Serilor de poveste aduce în prim plan proiectul “Kârgâzstan – Before the silk road” care a debutat în anul 2018 când MNaB a organizat prima expediție internațională pe teritoriul acestei țări. Colectivul de cercetare, format din Andrei Bălărie, Cristian Ardelean, Adriana Sărășan, alături de colaboratori germani și kârgâzi, a pornit atunci în căutarea movilelor funerare din munții Tian Shan, cunoscuți și sub denumirea de Tengir-Too ce înseamnă Munții Cerului.
Dar mai multe detalii despre ce au găsit acolo, care au fost metodele de analiză folosite și care sunt rezultatele obținute, puteți afla miercuri (nu joi), în data de 3 mai, când colega noastră, dr. Adriana Sărășan, vă va prezenta o incursiune în munții Cerului.
Vă așteptăm miercuri, 3 mai, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Germania, aduce în fața vizitatorilor o expoziție unică.  „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” va fi vernisată vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00.

Într-un moment excepțional pentru orașul nostru, care a obținut titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023, ne propunem să aducem la Timișoara o parte din colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Baden-Würtenberg, care cuprinde obiecte otomane unice din perioada de sfârșit a secolului al XVII-lea și începutul celui următor. Expoziția va evidenția evenimentele istorice care au marcat reîntoarcerea Timișoarei la statutul de oraș european, după Marele Război Turc.

Colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe include peste 400 de obiecte unice, printre care arme, veșminte și piese de harnașament otomane, reunite sub numele de Türkenbeute, care au fost aduse în Germania ca trofee de război de comandanții armatei habsburgice. În cadrul expoziției, Muzeul Național al Banatului va prezenta 38 dintre aceste obiecte, printre care se numără și Cămașa de zale a pașei Mustafa Tekirdağlı din Rodos, o piesă de rezistență a expoziției. Mărturiile indică faptul că Mustafa Pașa din Rodos a primit cămașa de zale în anul 1682, ca dar din partea sultanului Mehmed al IV-lea. Un an mai târziu, în timpul asediului Vienei, Mustafa Pașa era comandantul ienicerilor din armata otomană. Se presupune că, în urma acestei bătălii, cămașa a căzut ca trofeu de luptă, în mâinile margrafului Ludwig Wilhelm.

Expoziția este posibilă datorită colaborării fructuoase între Badisches Landesmuseum din Karlsruhe și Muzeul Național al Banatului, și vine ca o confirmare a numeroaselor conexiuni istorice dintre orașul nostru și cel german. Evenimentul este realizat cu sprijinul profesorului Eckard Köhne, directorul Badisches Landesmuseum, a șefei departamentului de Istoria Artei din muzeul german, Schoole Mustafawy, curatorul expoziției Türkenbeute. Nu în ultimul rând, menționăm aportul echipei Muzeului Național al Banatului, formată din expert conservator Luminița Paul, comisar de expoziție și Iusztin Zoltan, istoric medievist și inițiator al expoziției.

Expoziția „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” poate fi vizitată  în mansarda B1 a Bastionului Teresia, în perioada 5 mai – 12 septembrie 2023.

Vă așteptăm cu drag!

Eveniment realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș.

Dragi vizitatori, vă informăm că (doar)mâine, 31 martie 2023, expozițiile Muzeului Național al Banatului sunt închise pentru vizitare. De asemenea și birourile administrative sunt închise, programul cu publicul reluându-se de luni 3 aprilie.
Suntem mereu preocupați să vă oferim cele mai frumoase și atractive expoziții, dar si cele mai sigure.
Ne cerem scuze pentru orice inconvenient și vă așteptăm cu brațele deschise în zilele următoare.
Vă mulțumim pentru încredere și înțelegere!
#mnab #deratizare

Muzeul Național al Banatului organizează, lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiecte de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul SERI DE POVESTE LA MUZEU, inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.

Pentru cea de-a treia întâlnire a Serilor de poveste vă propunem ca subiect de discuție unul dintre tipurile de monumente funerare specifice preistoriei Europei și Asiei, cu siguranță cel mai răspândit, tumulii, care pot ascunde în interiorul lor descoperiri spectaculoase și, inevitabil, povești frumoase despre cum priveau oamenii vremurilor trecute destinul celor ce treceau în neființă.

O situație de acest gen a fost identificată în tumulul numit Grămurada de la Jupani, structură funerară aflată pe teritoriul satului modern Susani (com. Traian Vuia, jud. Timiș). Această localitate contemporană a mai fost terenul unor descoperiri arheologice spectaculoase cum ar fi așa-numitul sanctuar aparținând debutului primei vârste a Epocii Fierului făcută în tumulul numit Grămurada lui Ticu, ceramica identificată aici stând la baza definirii unui stil ceramic caracteristic perioadei respective, numit grupa Susani.

Între cele două monumente funerare există și asemănări, dar și multe deosebiri, aspecte care răspund unor întrebări dar, în același timp, creează altele, păstrând acea atât de necesară urmă de mister care face interpretarea istorică a descoperirilor arheologice atât de fascinantă.

Muzeul Național al Banatului, în parteneriat cu Fundația Herczeg, Fundația „Societatea de Istorie și Arheologie din Banat” și cu sprijinul Constructim S.A., prezintă la Timișoara lucrarea monumentală The Middle Way (2014) a sculptorului Bogdan Rața.

Realizată din rășină sintetică, în culoarea roșu Liverpool, sculptura lui Bogdan Rața are patru metri înălțime și va fi vizibilă  pe corpul C al Bastionului Maria Theresia.

Lucrarea The Middle Way a fost prezentată în premieră în programul Moving Monuments, curatoriat de Cosmin Nasui (organizat de Nasui Collection & Gallery), la Independents Liverpool Biennial 2014. În acest context, a fost expusă până în 2016 în faţa clădirii St. George’s Hall în insula muzeelor din Liverpool, parte a Patrimoniului mondial UNESCO. În 2016 sculptura a fost instalată în Piața Milenium din Baia Mare, în centrul istoric al orașului. Un an mai târziu, în 2017, The Middle Way a fost expusă în fața primăriei din Cascais, în cadrul programului 12 capitole ale creativităţii româneşti, desfăşurat în Portugalia și organizat de Ambasada României și ICR Lisabona, iar în 2018 a fost mutată la Porto, în fața Casei da Música, creația celebrului arhitect Rem Koolhaas, devenită unul dintre cei mai puternici poli culturali ai orașului. În Ucraina, sculptura a fost instalată prima dată în septembrie 2018, în centrul orașului Kiev, pe bulevardul Taras Șevcenko, iar mai apoi, anul următor, în orașele Mîkolaiv și Dnipro.

„La invitația Independents Liverpool Biennial 2014 am cioplit sculptura monumentală The Midlle Way, prezentată la bienală în faţa clădirii St George’s Hall, fosta judecătorie a orașului Liverpool. Supradimensionând o mână ce are atât partea dreaptă, cât și cea stângă a palmei (vopsită în roșu, culoarea orașului Liverpool, Capitală Europeană a Culturii în 2008), am intrat în dialog cu atmosfera neoclasică și funcția inițială a clădirii, sculptura făcând aluzie la conceptele de bine – rău, viață – moarte, stânga – dreapta, echilibru – expansiune. Pe parcursul următorilor ani, lucrarea The Middle Way a fost prezentată în cadrul programului Moving Monuments (curatoriat de Cosmin Nasui) în diferite locaţii din Europa, schimbându-şi hermeneutica în funcţie de contextul în care a fost expusă. La Baia Mare (2015), amplasată în Piața Milenium între trei biserici de rituri diferite, sculptura a fost percepută ca o metaforă religioasă; la Porto (2017), oraș Capitală Europeană a Culturii în 2001, a intrat în contrast cu forma minimală a clădirii Casa da Música; în timp ce pentru Kiev (2018), Mîcolaiv și Dnipro (2019), Ucraina, culoarea lucrării a fost schimbată în albastru, sculptura fiind percepută de public ca o mână ce poartă manuși medicale, aluzie la constrângerile sanitare impuse în perioada pandemiei. În iarna anului 2021, The Middle Way s-a întors la Timișoara și am revopsit-o împreună cu elevii Liceului de Arte în culoarea roșie inițială, în cadrul workshop-ului Sculpturille viitorului, la Kunsthalle Bega.

Amplasarea lucrării The Middle Way pe Bastionul Theresia, în Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023, la invitația Muzeului Național al Banatului, va sublinia ideea de unitate multiculturală a orașului, sculptura monumentală devenind un pin ce va marca spațiul urban și piața din fața muzeului în relație directă cu celelalte orașe și instituții din Europa unde lucrarea a fost expusă anterior”, declară sculptorul Bogdan Rața.

*

Bogdan Rața (n. 1984) este sculptor, Conferențiar la Facultatea de Arte și Design Timișoara, co-fondator Kunsthalle Bega și inițiator al Bibliotecii Pavilion. Este doctor în arte vizuale cu o teză susținută la Universitatea de Vest despre „Noile materiale în sculptura contemporană”. A avut expoziții personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Nasui Collection & Gallery, București și Fundația Calina, Timișoara. A participat printre altele la 4 Moscow Biennale of Contemporary Art, Independents Liverpool Biennial, 55 Venice Biennale, 10 Manifesta Sankt Petersburg și la a 8-a ediție Bucharest Biennale.

Muzeul Național al Banatului vă invită vineri, 3 Martie, ora 17:30, în holul Bastionului Maria Theresia, la deschiderea expoziției „Mărțișor. Înger. Floare. Vis. Ori Femeia ta iubită?”, a maestrului Mihai Teodor Olteanu.

Vernisajul va fi prezentat de Vasile Bogdan, renumit scriitor și realizator de film. Expoziția cuprinde cele mai recente lucrări ale cunoscutului artist, precum și cea mai nouă colecție de miniaturi pentru Martie 2023.
Vă invităm să vă alăturați nouă pentru o seară specială de artă, cultură și inspirație.
Expoziţia va fi deschisă la Bastionul Maria Theresia, str. Martin Luther nr. 4 și poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Exponatul lunii martie la #mnab este o carte veche românească, Liturghier, tipărită în 1747, la tipografia Rîmnicului, din ordinul episcopului Climent, după un manuscris al înaintașului, mitropolitul Damaschin. Acest volum a fost restaurat în Laboratorul Zonal de Restaurare, din cadrul Muzeului Național al Banatului

Liturghierul, fiind o carte veche românească frecvent utilizată în slujbele din bisericile ortodoxe, este un obiect de o importantă valoare istorică, documentară, religioasă, care a contribuit la uniformizarea modului de săvârşire a slujbelor şi la instaurarea limbii române în biserica naţională. Valoarea obiectului, complexitatea restaurării lui datorită deteriorărilor întâlnite şi a implicării specialiştlior din mai mute sectoare de restaurare (restaurare corp carte şi legătură carte-veche, restaurare lemn, restaurare metal) au fost criteriile de selecţie ale alegerii tipăriturii pentru etalarea acesteia la exponatul lunii martie.

Cartea prezenta deteriorări multiple datorate condiţiilor de păstrare, de manipulare şi restaurării realizate anterior(depozite substanţiale de murdărie, de ceară, pete, rupturi, lipsuri de material, margini franjurate)

În urma testelor efectuate corelate cu cercetarea obiectului s-a constatat că acesta prezenta degradări fizico-mecanice, fizico-chimice şi biologice.

OPERAŢII DE RESTAURARE ŞI CONSERVARE EFECTUATE:

CORP CARTE:

• Dezinfecţia volumului.
• Numerotarea filelor;
• Desfacerea cărţii, împreună cu legătorul, prin: tăierea legăturii vechi;  verificarea succesiunii caietelor, a filelor şi notarea lor în fişă;
• Curăţirea mecanică prin: desprăfuire cu perii moi, filă cu filă pe ambele părţi; înlăturarea surplusului de aţă, clei, a depozitelor de ceară, de murdărie;
• Curăţirea umedă prin: imersia filelor în apă la temperatura t=35˚-40˚C, înlăturarea substanţelor acide rezultate prin îmbătrânire, a prafului rămas, a cleiului; imersia filelor cu note manuscris cu cerneală solubilă în soluţie hidroalcoolică (49% alcool etilic, 1% glicerină);
• Uscarea liberă pe hârtii de filtru;
• Reîncleierea filelor cu CMC 0,3% prin pensulare pe ambele feţe;
• Uscarea liberă pe hârtii de filtru;
• Presare intermediară;
• Pregătirea filelor pentru reîntregire prin defibrarea marginilor cu bisturiul;
• Măsurarea formatului, desenarea lui pe sticlă şi reordonarea filelor şi caietelor;
• Alegerea şi testarea hârtiei japoneze corespunzătoare cu grosimea filelor;
• Reîntregirea imaginii filei cu hârtie japoneză în tehnica “la dublu” cu adeziv CMC 3%;
• Presare intermediară;
• Înlăturarea surplusului de hârtie japoneză prin defibrare cu bisturiul pe ambele feţe;
• Uscare şi presare;
• Reordonarea caietelor şi tăierea la format;
• Presare finală;

LEGĂTORIE:

• Verificarea cărţii;
• Colaţionarea filelor;
• Pregătirea cărţii pentru coasere;
• Încleierea cotorului;
• Baterea falţului;
• Căptuşirea cotorului;
• Coaserea capitalbandului;
• Pregătirea scoarţelor: – scoaterea pielii vechi, curătarea şi emolierea acesteia
• Efectuarea unor scoarţe din lemn de către restauratorul lemn, deoarece cele existente nu erau originale şi prezentau un grad avansat de deteriorare.
• Croirea învelitorii din piele de viţel şi îmbinarea acesteia cu fragmentele originale, după caz;
• Aplicarea scoarţelor din lemn pe carte;
• Aplicarea învelitorii de piele pe scoarţele din lemn;
• Finisarea scoarţelor;
• Realizarea închizătorilor metalice de către restauratorul metale și atașarea lor la carte;
• Confecţionarea unei casete de păstrare, pentru o conservare optimă a obiectului.