Program de vizitare: Miercuri - Duminica: 10:00 - 18:00 (închis luni și marți)
Muzeul Național al Banatului te invită să participi la Serile de Poveste, o serie de prelegeri memorabile care vor aduce la lumină trecutul fascinant al regiunii și proiectele de cercetare ale specialiștilor MNaB.
În cea de-a zecea întâlnire a Serilor de Poveste, te invităm într-o călătorie înspre chirurgia antică. Descoperă secretele trepanației, veche formă de neurochirurgie, dar și motivele pentru care aceasta era realizată.
Ne propunem să prezentăm un cadru general asupra acestei practici cu prezentarea zonelor geografice unde acestea apar, perioadele istorice, metodele prin care s-au realizat, semnificațiile propuse și alte practici similare.
Vom aduce în discuție două studii de caz descoperite în urma cercetărilor derulate în cadrul instituției noastre, cel al unui individ descoperit la Cioreni, în apropierea Timișoarei, datat în secolul X d. Hr. și unul descoperit la Moșnița Veche din perioada eneolitică (circa 5500 ani în urmă).
Prezentarea va fi susținută de colegul nostru, dr. Ștefan Popa.
Evenimentul are loc joi, 8 iunie, la ora 18:00, în incinta sălii de pedagogie muzeală a Bastionului Maria Theresia.
Te așteptăm cu drag la Serile de Poveste la Muzeu, unde istoria prinde viață!

Muzeul Național al Banatului te invită să participi la Serile de Poveste, o serie de prelegeri memorabile care vor aduce la lumină trecutul fascinant al regiunii și proiectele de cercetare ale specialiștilor MNaB.
În cea de-a noua întâlnire a Serilor de Poveste, te invităm într-o călătorie către începuturile vieții pastorale și agricole de acum opt milenii, în zorii civilizației de care suntem încă legați. Descoperă secretele ruinelor primelor așezări organizate, cu case din lemn și lut construite pe grinduri, înconjurate de întinderile de apă din interfluviul Mureș-Aranca.
Vei fi captivat de datele provenite din săpăturile arheologice începute acum 120 de ani, valorificate în prezent prin proiecte internaționale de cercetare. Vom explora cum trăiau și cum exploatau resursele din mediul natural oamenii din acea vreme, și vei descoperi povestea celor care au inițiat aventura introducerii tehnologiilor neolitice în Banatul de câmpie.
Prezentarea va fi susținută de colegul nostru, Dan Leopold Ciobotaru.
Evenimentul are loc miercuri, 31 mai, la ora 18:00, în incinta sălii de pedagogie muzeală a Bastionului Maria Theresia.
Te așteptăm cu drag la Serile de Poveste la Muzeu, unde istoria prinde viață!.

Vă invităm cu drag la un eveniment plin de eleganță și rafinament, care va avea loc săptămâna viitoare în holul de la etajul Bastionului Maria Theresia. Sub numele de “Epoca frumoasă”, această expoziție este organizată de colega noastră muzeograf, Corina Cranciova.
În această seară specială, 29 de copii talentați pregătiți de Adelina Ardelean, artist plastic și profesoara lor, vor expune lucrările lor înrămate, inspirate de frumusețea Belle Epoque. Această perioadă însemnată din istoria lumii, cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a fost martora unor schimbări importante în societate și cultură.
Pe lângă expoziție, ne vom bucura și de prezența elevilor olimpici de la Liceul de Muzică Ion Vidu, care vor încânta audiența cu momente muzicale deosebite. Cântecele și acordurile lor vor completa perfect atmosfera și vor reînvia frumusețea Belle Epoque în inimile noastre.
Vernisajul expoziției “Epoca frumoasă” va avea loc în holul de la etajul Bastionului Maria Theresia, marți, 30 mai, la ora 17:00.
Fiți martorii unei serate pline de artă, frumusețe și evocare a unei epoci memorabile.

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, propune publicului său un schimb de roluri, lansând pentru ziua de 1 iunie o OFERTĂ EXCEPȚIONALĂ pentru copiii care își aduc familia la muzeu. Astfel, pentru fiecare solicitare a unui copil de participare la ateliere, adulții, însoțitorii lor, vor primi acces gratuit în fiecare dintre expozițiile noastre.

În cadrul evenimentului „Ziua Familiei la Muzeu”, care se desfășoară în data de 1 iunie, în intervalul 10:00 – 17:00, Muzeul Național al Banatului pregătește o experiență memorabilă pentru toată familia. Având în vedere importanța acestei zile, am conceput 8 ateliere interactive care să atragă atenția și să încânte atât copiii, cât și părinții.

Iată care sunt cele 8 ateliere propuse:

Bijuterii ca-n epoca de piatră: prin prelucrarea propriilor medalioane din cochilii de melc sau scoici, copiii vor explora lumea oamenilor străvechi și vor descoperi meserii fascinante precum cele de arheolog, bioarheolog sau biolog al unui muzeu.

În lumea gâzelor: prin intermediul lupelor de mână și stereomicroscoapelor, copiii vor analiza în detaliu corpul micilor viețuitoare și vor avea ocazia să interacționeze cu exemplare vii de fasmide, maeștri ai camuflajului.

Păsările din oraș: participanții vor descoperi păsările din oraș și împrejurimi, vor admira exemplare naturalizate și vor explora structura unei pene cu ajutorul stereomicroscoapelor.

De vorbă cu Osman Ağa de Timișoara: o incursiune în istoria orașului prin intermediul personajului emblematic Osman Ağa (1671 – 1725?), care va împărtăși povești și detalii interesante despre trecutul său și al comunității. Într-una din cărțile sale, Osman Ağa a lăsat o mărturie prețioasă despre viața în Eyaletul de Timișoara, la sfârșit de secol XVII și început de secol XVIII.

Lecția de istorie cu Eugeniu de Savoya: copiii vor fi transportați în epoca lui Eugeniu de Savoya și vor descoperi detalii captivante despre evenimentele istorice din perioada respectivă.

Călătorie în timp: Belle Epoque: participanții vor călători virtual în perioada Belle Epoque (ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și începutul secolului XX) și vor explora viața și cultura acelei epoci prin intermediul exponatelor și activităților interactive.

Ecranul fermecat al Copilăriei – atelier multimedia*: copiii vor avea ocazia să se bucure de o experiență captivantă în noul spațiu inovativ pregătit în sala de pedagogie muzeală.

Popas Caricaturistic – Atelierul lui Viorel Bulz – o oportunitate unică pentru copii de a fi imortalizați pe hârtie de unul dintre cei mai talentați caricaturiști ai Academiei Popa’s.

Odată ce copiii se vor înregistra pentru a participa la unul dintre cele 8 ateliere interactive, adulții însoțitori vor beneficia de acces gratuit în oricare dintre expozițiile Muzeului Național al Banatului. Astfel, părinții vor avea posibilitatea să aleagă să viziteze și să se bucure de fiecare exponat și de fiecare secțiune a muzeului împreună cu copiii lor, să descopere împreună poveștile și să se lase fascinați de frumusețea și valorile culturale expuse.

Muzeul Național al Banatului își propune să creeze o experiență completă pentru toți vizitatorii, să încurajeze interacțiunea și învățarea într-un mediu prietenos și captivant, și să ofere familiei o oportunitate unică de a explora și de a se bucura împreună de toate aspectele culturale pe care le oferă.

Vă aștepăm cu drag și vă invităm să vă înscrieți la ateliere prin următorul formular: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSevkNf5w_EIT8XVUmNXMHXbgJ6XLG3bdFKvJ7UN6sPlJZHuBg/viewform .

Muzeul Național al Banatului te invită să participi la o serie de prelegeri memorabile, menite să popularizeze istoria regiunii și proiectele de cercetare ale specialiștilor MNaB. Proiectul “Seri de Poveste la Muzeu” este organizat cu pasiune de colegii noștri din Secția de Arheologie.
Pentru cea de-a opta întâlnire a Serilor de Poveste, provocarea sună așa: „Banatul de Câmpie – Un tărâm istoric al apelor: teritoriu ostil sau ținutul făgăduinței?”
Câmpia Banatului a fost mereu un loc în care apa și istoria s-au împletit într-un dans fascinant, unde așezările umane se contopesc cu văile râurilor și ale pâraielor, precum și cu întinderile mlăștinoase. Aici, oamenii au prosperat într-o simbioză perfectă cu natura. Cu toate acestea, odată cu venirea modernității și schimbarea paradigmelor culturale din “secolul luminilor”, Banatul a intrat într-un proces de transformare profundă și diversificată, care a schimbat în totalitate fața acestui teritoriu. Acest fenomen a adus cu sine avantaje evidente, dar și pierderi și alterări ireversibile ale specificului cultural și natural al regiunii. Prin studierea atentă a acestor procese, putem obține o perspectivă nouă și realistă asupra etapei de modernizare teritorială a Banatului.
Vino să descoperi mai multe despre relația complexă dintre om și ape de-a lungul istoriei Banatului, într-o prezentare captivantă susținută de dr. Cristian Floca de la Institutul de Studii Banatice al Academiei Române-Filiala Timișoara.
Evenimentul va avea loc joi, 25 mai, la ora 18:00, în incinta sălii de pedagogie muzeală a Bastionului Maria Theresia.
Te așteptăm cu drag la Serile de Poveste la Muzeu, unde istoria prinde viață!
#mnab #seridepovestelamuzeu

Pentru a șasea întâlnire a Serilor de poveste, vă propunem un subiect de discuție captivant: „Șantierele școală și inventarierea patrimoniului din lemn”. Invitat special la acest eveniment este nimeni altul decât dr. Vladimir Obradovici.

În prezent, bisericile de lemn din România, un tezaur de peste 1400 de exemplare, se confruntă cu probleme grave, ce le amenință supraviețuirea într-un ritm alarmant. Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă gestionarea acestui patrimoniu cultural din lemn este lipsa unei școli specializate în conservarea sa. Numărul specialiștilor în cercetare și proiectare este redus, iar meșterii tradiționali dispar treptat, ducând cu ei cunoștințele transmise de-a lungul generațiilor. Pe de altă parte, nu se formează noi specialiști care să poată contribui la menținerea arhitecturii de lemn.

O altă problemă majoră o reprezintă faptul că nu avem o imagine clară cu privire la numărul exact de biserici istorice din lemn existente în țară, nici la starea lor de conservare sau la valoarea lor. Această lipsă de informații precise ne împiedică să înțelegem amploarea problemei și să dezvoltăm o strategie națională care să stabilească prioritățile de intervenție pentru protejarea acestui patrimoniu.

În acest context, în anul 2021 s-a înființat Asociația Biserici Înlemnite, cu obiectivul de a aduce împreună toți cei implicați în patrimoniul cultural din lemn, în vederea inițierii unor acțiuni coordonate pentru cunoaștere, cercetare, documentare, valorificare, promovare, formare de specialiști și sensibilizarea publicului larg, precum și implicarea comunităților locale necesare pentru conservarea bisericilor istorice din lemn. Asociația Biserici Înlemnite se află în prezent angrenată în două proiecte multianuale: Școala de conservare a patrimoniului cultural din le

mn și Inventarierea bisericilor de lemn din România.

Ca instituție parteneră, Muzeul Național al Banatului sprijină eforturile acestei asociații, oferind suport în documentarea digitală prin intermediul colegilor noștri, dr. Adriana Sărășan și dr. Adrian-Cristian Ardelean. Detaliile despre inițiativele asociației ne vor fi împărtășite joi, chiar de către unul dintre inițiatorii săi, dr. Vladimir Obradovici.

Haideți să ne reîntâlnim și să ascultăm cu atenție povestea acestui efort susținut de conservare și protejare a bisericilor istorice din lemn. Vă așteptăm joi, 18 mai 2023, la ora 18:00, la Muzeul Național al Banatului, pentru o seară plină de povești fascinante.

Muzeul Național al Banatului în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timișoara, prin Centrul de ID/IFR și e-Learning și Centrul Multimedia, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, aduce în fața vizitatorilor începând din 12 mai 2023, ora 18:00, o expoziție inovativă și interactivă.

Expoziția propune publicului o incursiune în istoria cartierelor printr-o cheie barocă: alegoria simțurilor, prezentând secvențe din viața cotidiană din Iosefin (2019), Elisabetin (2020), Fabric (2021), Cetate (2022) și Giroc (2023), un cartier-dormitor din perioada comunistă.

În mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia vor fi expuse bunuri culturale de patrimoniu din colecțiile Muzeului Național al Banatului, care ilustrează viața economică, socială și culturală a celor 5 cartiere din Timișoara, alături de diverse surse de memorie: fragmente de interviuri și texte literare (roman, jurnal, memorii). Expoziția cuprinde o selecție importantă de cărți poștale, fotografii, sigilii, diplome de breaslă, care depun mărturie despre secvențe din istoria celor 5 cartiere ale Timișoarei și diversele comunități cultural-lingvistice.

Vizitatorii vor rămâne cu bucuria de a fi explorat spații urbane prin prisma unor personalități marcante ale orașului. Voi avea ocazia de a explora istoria acestor cartiere prin simțuri:

Vizitatorii vor putea participa imersiv prin diverse instalații care utilizează  tehnologii de realitate augmentată, virtuală, mobilă la descoperirea poveștilor din spatele exponatelor sau a diverselor locații din Timișoara, vor putea interacționa cu instalațiile imersive vizuale și auditive.

Fragmentele de interviuri și texte literare (roman, jurnal, memorii) sunt folosite de cadrele didactice și studenții Universității Politehnica Timișoara pentru dezvoltarea unei aplicații web și a 2 aplicații mobile (Android și iOS), pe baza unei structuri ierarhice, dar și de mapare geografică, și punerea lor la dispoziție prin intermediul unor mese interactive multimedia, a ochelarilor de realitate virtuală, a telefoanelor și tabletelor mobile și a display-urilor acre vor permite explorarea picturilor în realitate augmentată. Aplicațiile digitale vor permite utilizatorilor să lase comentarii și să adauge propriile povești personale. Fragmentele de interviuri și texte literare (roman, jurnal, memorii)  vor fi folosite și în aplicațiile de realitate augmentată și virtuală. Toate materialele create sunt sub licență liberă, reutilizabilă, parțial unele vor fi integrate în Biblioteca digitală Europeana, cel mai mare portal de arhivare a memoriei culturale din Europa.

Expoziția muzeală poate fi urmărită atât în format fizic, dar informațiile sunt și în format digital, evenimentele vor fi transmise online, se vor organiza tururi virtuale.

Vernisajul din 12 mai 2023 va fi transmis online.

Spotlight Heritage Timișoara/Patrimoniul sub reflectoare este o inițiativă culturală digitală a Universității Politehnica Timișoara realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului, parte a Programului Cultural Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii. Proiect cultural co-finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, Consiliul Județean Timiș, Ministerul Culturii, EEA and Norway Grants.

 

Componentele digitale ale proiectului sunt accesibile online la adresa https://spotlight-timisoara.eu/ și prin aplicațiile mobile care pot fi descărcate din magazinele Android și Apple sau căutând „Spotlight Heritage Timișoara”.

Informații despre eveniment sunt disponibile și pe:

 

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, se alătură evenimentului național „Noaptea Muzeelor 2023”. Astfel, sâmbătă, 13 mai 2023, instituția de cultură vă așteaptă să-i treceți pragul și între orele 17.00 – 02.00.  

În anul Capitalei Culturale Europene, spectacolele de istorie vie („living museum”), oferite în  Bastionul Theresia în cadrul Nopții Muzeelor se vor îmbina cu momentele artistice și cu atelierele interactive într-un mare show comun al grupurilor de reconstituire istorică și artistice coordonate de MNaB. Participă la eveniment, sub denumirea de Uniunea Artiștilor – Cronicari: Eyaletul de Timișoara, Asociația Losonczy Istvan, Hrafnabroethr – Frații Corbi, Proiectul Răscoala, Asociația de Reconstituiri Istorice Timișoara, Deep6 Project, Peregrinii.

Programul din curtea Bastionului Theresia:

 

Vor putea fi vizitate expozițiile:

 

Intrarea și participarea la evenimente este gratuită. Vă așteptăm cu drag!

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu Muzeul Național al Bucovinei, aduce în fața vizitatorilor o expoziție itinerantă dedicată marelui compozitor Ciprian Porumbescu, sâmbătă, 6 mai, pe platoul din fața Bastionului Maria Theresia.

Realizată într-un format atractiv pentru publicul larg, expoziția conține panouri cu informații, mărturii și evocări despre diverse aspecte din viața lui Ciprian Porumbescu: copilăria și primii ani de școală la Ilișești, perioada în care a fost elev la Suceava, „Academia” de lăutari de la Stupca – școală de muzică autentică, Serbarea de la Putna din 1871, perioada în care a fost student la teologie și filozofie în Cernăuți, Societatea studențească “Arboroasa” și temnița habsburgică, Berta – o iubire imposibilă, perioada studenției de la Viena, cea în care a fost profesor de muzică la Brașov și premiera Operetei “Crai Nou”, “Italie! Italie!”.

Expoziția mai cuprinde și secțiunile „Sfârșitul tragic al unui nemuritor artist”, „În memoria posterității”, precum și imagini de la Casa și Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu.2023 a fost decretat prin lege Anul Ciprian Porumbescu, iar prin această expoziție, Ciprian Porumbescu va fi prezent în fața Bastionului Maria Theresia până la sfârșitul lunii august.Vor lua cuvântul: Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei și Claudiu Ilaș, manager Muzeul Național al Banatului.

Vernisajul expoziției „Ciprian Porumbescu 170. O viață, o epocă, un ideal” are loc sâmbătă, 6 mai, pe platoul din fața Bastionului Maria Teresia (peste drum de tribunal), de la ora 12:00.

Pe cuprinsul Peninsulei Balcanice, în perioada dominaţiei otomane, puternica influenţă orientală suprapusă peste mai vechea moştenire culturală europeană a zonei au creat premisele apariţiei unor tipuri specifice de arme de foc portative nemaiîntâlnite în restul Imperiului otoman.
În atelierele balcanice, producţia armelor de foc cu mecanism pe bază de cremene a fost puternic influenţată de armurăriile din nordul Italiei.
 În Peninsula Balcanică a fost realizată o categorie specifică de arme cu cremene, aceste puşti fiind cunoscute sub denumirea de tančice sau arnautke.
 Pentru puştile tančice este definitorie ţeava lungă şi subţire, mecanismul de dare a focului de tip miquelet (cu arc de armare exterior), patul subţire şi curbat, iar în funcţie de tipul puştii diferă şi bogăţia decorului. Puştile tančice se caracterizează prin precizia şi distanţa tragerii, ele fiind foarte apreciate în luptele de gherilă desfăşurate pe tot cuprinsul Balcanilor în perioada stăpânirii turceşti.
Cea mai frumoasă dintre puştile balcanice de tipul tančica este arma cunoscută sub denumirea de džeferdar. Denumirea provine din termenul turcesc cevherdar, cuvânt de provenienţă persană şi care tradus mot-à-mot înseamnă „decorat cu pietre preţioase”.
 În legătură cu numele acestei puşti, cercetătorul britanic Robert Elgood identifică originea termenului de džeferdar în cuvântul arabo-persan jauhar sau johar, însemnând „luciu“ sau „bijuterie“.
Forma džeferdar-ului este foarte apropiată de cea a puştii čibuklija, cea mai apropiată versiune a puştii de vânătoare nord-italiene.
Džeferdar-ul este o armă specifică arealului muntenegrean, cele mai renumite armurării fiind cele din Boka Kotorska. Acest teritoriu, datorită libertăţilor comerciale, a atras în decursul timpului numeroşi meşteşugari, printre aceştia fiind şi iscusiţi armurieri de pe întregul cuprins al Peninsulei Balcanice. Armurierii au venit în acest spaţiu încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea din centre renumite, cum ar fi Mostar, Trebinje, Podgorica, Foča etc. Conform documentelor de arhivă din Kotor, primele džeferdar-e atestate documentar apar în anii 1685 şi 1689. Cele mai vechi džeferdar-e din Boka Kotorska, păstrate în muzee şi colecţii particulare, sunt datate la începutul secolului al XVIII-lea.
Referindu-ne la singurul džeferdar din colecţia muzeului timişorean, trebuie menţionat încă de la bun început faptul că această puşcă este una dintre puţinele arme balcanice din colecţie care a fost clar identificată pe baza descrierilor din registrul Societății Muzeale de Istorie și Arheologie din Timișoara. Despre džeferdar-ul din colecţie ştim că este o donaţie a doamnei Szalay Erzsébet, arma fiind înregistrată cu numărul de inventar 2881, în data de 30 mai 1906. Informaţia referitoare la donaţia doamnei Szalay Erzsébet apare publicată şi în paginile revistei societăţii muzeale timişorene din anul 1907.
În ceea ce priveşte provenienţa armelor balcanice din colecţia muzeului, putem spune cu certitudine că marea majoritate a pieselor au intrat în inventarul Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie în perioada antebelică, în urma unor donaţii sau achiziţii. Cele mai multe dintre armele balcanice aflate astăzi în colecția muzeului provin din spaţiul bosniac, fiind donaţii ale foştilor militari austro-ungari, participanţi în vara anului 1878 la luptele pentru pacificarea Bosniei.
La ora actuală džeferdar-ul este înregistrat cu numărul de inventar 3149 (colecţia de istorie a Muzeului Național al Banatului), fiind prezentat ca o armă cu cremene având patul ornamentat cu incrustaţii din sidef, cu trei brăţări ornamentate prin batere care fixează ţeava de uluc, pe ţeavă fiind inscripţionate literele „A.M.” (țeava fiind realizată foarte probabil în atelierul lui Antonio Moretti) şi având o lungime totală de 146 cm.
Text: dr Zoran Markov.
Foto: Milan Sepețan
© 2021 - All rights reserved MNaB 2021
homephone-handsetcrossmenuchevron-down