Jazz la Bastion
Duminică, 17 septembrie
19:00 –
20:00 –
Dacă v-ați imaginat vreodată cum ar suna Hiromi dacă ar cânta cu Snarky Puppy, dar în trio, veniți să auziți fenomenul timișorean, JazzyBit! Cu un amestec unic de jazz și rock, infuzat cu blues, latin și funk, acești băieți au luat cu asalt scenele de jazz din întreaga lume!
Și dacă vorbim de eleganță și pasiune, Luiza Zan vine cu un mix sofisticat între fusion jazz și elemente de American folk music, R&B, bossa nova și jazz standards. O fuziune ce ne aduce aminte de maeștrii Miles Davis și Jeff Buckley!
Intrarea? Gratuită!
Hai să vibrăm împreună în ritmuri de jazz!
Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Fundația „Oravitzan”, aduce în fața vizitatorilor o expoziție unică. „Spațiile Oravitzan” va fi vernisată joi, 14 septembrie 2023, de la ora 13:00. În continuarea evenimentului realizat cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, de la ora 15:00, în Sala Revoluției a Palatului Administrativ, va avea loc o masă rotundă dedicată creației lui Silviu Oravitzan la care vor participa personalități ale lumii artistice și muzeale din România și Europa.
În anul în care Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, Muzeul Național al Banatului este mândru să prezinte nu doar o expoziție excepțională, ci un spațiu permanent aflat la etajul Bastionului Maria Theresia. Acesta va fi dedicat operei maestrului Silviu Oravitzan, un artist emerit care, în creațiile sale, a reușit să împletească simboluri ancestrale cu modernitatea.
Noua expoziție permanentă, intitulată „Spațiile Oravitzan”, cuprinde 80 de lucrări găzduite în 8 săli și promite să lumineze imaginația vizitatorilor cu operele artistului, unde simboluri metafizice și tradiționale se întrepătrund într-un dans al formelor și culorilor. O donație generoasă a artistului, compusă din 12 opere inedite, constituie nucleul central al acestei expoziții – eveniment.
Maestrul Silviu Oravitzan, la venerabila vârstă de 81 de ani, continuă să inspire generații noi prin opera sa. Recunoscut la nivel internațional, artistul a folosit simboluri universale precum crucea, pătratul, rombul și cercul pentru a interpreta conexiunile profunde dintre tradiția bizantină și lumea contemporană.
Într-o carieră ce se întinde pe mai multe decenii, Silviu Oravitzan a expus operele sale în numeroase galerii și a primit numeroase premii și distincții, atât la nivel național, cât și internațional. În cadrul acestei expoziții, vizitatorii vor avea oportunitatea rară de a se conecta la patrimoniul artistic pe care acesta l-a creat cu o profundă spiritualitate și cu dragoste față de Dumnezeu.
Am ales să vă prezentăm o descoperire valoroasă făcută în imediata vecinătate a turnului de nord al porții pretoriane a castrului roman de la Pojejena (jud. Caraș-Severin). Este vorba despre o statuetă de bronz ce măsoară 9,5 x 4 cm, reprezentând zeița înaripată Victoria.
Această statuetă ne oferă o reprezentare directă și autentică a modului în care arta provincială romană înțelegea și reprezenta divinitățile. Victoria este așezată pe un glob, ținând în mâna stângă o ramură de palmier. Deși mâna dreaptă s-a păstrat parțial, avem toate motivele să credem că zeița ținea o coroană de laur, simbol recunoscut al victoriei.
Elementele vestimentare și fizionomia statuetei, cum ar fi coafura tradițională sau modul în care este reprezentată rochia, sunt tipice pentru iconografia acestei zeițe. Totuși, modul de execuție, mai puțin detaliat, ne sugerează că avem de-a face cu o lucrare de artă provincială romană. Acest detaliu este evidentiat și de aripile zeiței, ce sugerează un zbor recent oprit.
Partea inferioară a globului indică faptul că statueta a fost atașată inițial unui artefact mai mare. Există speculații că aceasta ar fi putut fi parte a unui standard votiv folosit în cultul lui Jupiter Dolichenus, un cult extrem de popular în rândul militarilor romani.
Această piesă este nu doar o mărturie a artei romane din provincii, dar și o reflectare a sincretismului religios din perioada respectivă.
Arhg. dr. Ștefana Cristea & Călin Timoc
Exponatul lunii August
Ştefan Szőnyi (1913 – 1967)
Portretul doamnei Olga Szuits (1939)
ulei pe pânză, 162 x 63 cm, semnat dr. jos Szőnyi István, datat stg jos: (1)939 IV
MNaB, Compartimentul de Arte Vizuale, nr. inv. 36, donația testamentară Marieta Pamfil, artist plastic și bijutier, din anul 2020.
Muzeul Național al Banatului păstrează 11 lucrări de artă (picturi, lucrări de grafică și sculpturi) din donația testamentară a doamnei Marieta Pamfil (1946 – 2020), artist plastic și bijutier. Realizate în prima jumătate a secolului al XX-lea de artiști importanți din Banat, această extraordinară donație testamentară conține lucrări de artă ce au aparținut Olgăi Szuits, mama doamnei Marieta Pamfil.
O casă din Timișoara a păstrat amintirea Olgăi Szuits (1911-1992), muză a pictorului Ştefan Szönyi (1913 – 1967) în perioada interbelică, model de frumusețe, având vocația cultivării unor prietenii de lungă durată cu artiști și colecționari de artă, ea însăși fiind pasionată de artă și urmând studii de desen la clasa graficianului Julius Podlipny.
În perioada interbelică, locuința Olgăi Szuits era deschisă tinerilor artiști și cercului lor de prieteni: graficienii Julius Podlipny și Anna Gál Podlipny, pictorul Ștefan Szönyi, arhitectul și pictorul Albert Krausz, sculptorul Andrei Orgonaș, colecționarul de artă medicul Eugen Schuber și ziaristul Dobrivoi Jovanović.
Născută într-o familie mixtă (tatăl sârb, mama germană), poliglotă, Olga Szuits vorbea limbile sârbă, germană, maghiară, română, franceză și engleză, îndeplinind funcția de secretară la ILSA pentru baronul Hatvany Pál. Cu studii de desen la clasa profesorului Julius Podlipny în anii `30, Olga Szuits a fost muza artistului Ştefan Szönyi în anii 1930-1940. Olga era pasionată de drumeții, muzică și teatru, jucând după al Doilea Război Mondial în trupa de amatori a teatrului maghiar și devenind a doua soţie a medicului psihiatru Eduard Pamfil. Olga Szuits a inspirat artiștilor prieteni diverse lucrări de pictură, sculptură și grafică, portretele ei fiind realizate de către pictorul și graficianul Ștefan Szőnyi și sculptorul Andrei Orgonaș, primite de Muzeul Național al Banatului ca donație testamentară în anul 2020.
Text elaborat de: Marius Cornea, muzeograf
Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, are plăcerea de a anunța vernisajul expoziției „Arta și Arhetipurile Epocii de Gheață”. Această expoziție itinerantă inovatoare, pusă în scenă de Grupul de Lucru Weltkultursprung din Germania, vă invită să vă alăturați călătoriei în trecutul umanității, vizualizând 23 de replici ale operelor de artă paleolitice.
Expoziția, care va avea loc în Sala de Marmură a Castelului Huniade, include replici ale unor opere originale din situri importante din Germania, Franța, Cehia, Slovacia și Rusia, cu vechimea cuprinsă între 42.000 și 11.700 de ani î.Hr. Aceste lucrări ilustrează importanța creației artistice în Epoca de Piatră și oferă o incursiune în modul de viață al oamenilor din acea perioadă.
Una dintre piesele de rezistență ale expoziției este Venus de la Hohle Fels, cea mai veche figurină feminină realizată de mână cunoscută până în prezent. Acest simbol al fertilității, cu o vechime de 40.000 de ani, a fost sculptat cu măiestrie dintr-un colț de mamut. În 2008, șase fragmente ale statuetei au fost reunite pentru a forma o figură aproape completă. Deși mică, valoarea ei este imensă – corpul ei, format din fildeș de mamut, are o buclă de pandantiv în loc de cap, detaliu ce adaugă o notă de mister. Este cu siguranță un exponat care va stârni curiozitatea și admirația vizitatorilor.
Expoziția nu este doar o galerie de artefacte, ci și o incursiune fascinantă în tehnica și metoda de creare a acestora. Fiecare piesă este o replică fidelă a originalului, refăcută din același material cu care a fost creată pentru prima dată. O oglindă a trecutului, expoziția ne dezvăluie nu doar frumusețea operelor de artă paleolitice, ci și meșteșugul și priceperea artizanilor care le-au creat.
Expunerea a fost concepută în colaborare cu oamenii de știință din Departamentul de Preistorie timpurie și Ecologie Cuaternară de la Universitatea din Tübingen și va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii octombrie.
Muzeul Național al Banatului împreună cu Consiliul Județean Timiș organizează cea de-a V-a ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade. Astfel, în perioada 14-16 iulie, în parcul Castelului Huniade din centrul Timișoarei, spectatori de toate vârstele sunt invitați la ineditul eveniment, care va reînvia timp de câteva zile, atmosfera Evului Mediu.
Pentru această ediție, ne-am asigurat că avem un program de spectacole artistice divers și atrăgător. Acesta va include:
Vineri, 14 iulie: Călătoria în timp
Este cea dintâi seară a Festivalului Medieval al Castelului Huniade, când ne începem drumul, înapoi de-a lungul veacurilor, până în coloratul Ev Mediu, imaginându-ne Castelul așa cum era, tronând asupra orașului, cu ziduri mândre, apărate de ape, în zăngănit de arme și sunet dulce, de cântec la curte, alături de:
• Compania Dragonului (Transilvania)
• Vulturii din Țara Călatei (Cluj)
• Teutonii Transilvaniei (Mediaș)
• Garda de Mercenari a Regelui Sigismund de Luxemburg (Deus Vult – Compania Grifonului de Aur – Oradea)
• Straja Cetății Mediaș
• Compania Ursului Brun (București)
• Societas Falconis (Sibiu)
• Nokors (București)
• Eyalet-ul de Timișoara
• Asociația Losonczy István (Timișoara)
• Hrafnabroethr (Timișoara)
• Teokratos (Slovacia)
• Kolozsvári Holló (Cluj)
• Karaván
• Ignis Vultus (Iași)
• Bucovina
• Cimpoierii din Transilvania
• Truverii (București)
• Peregrinii (Timișoara)
• Deep6 Project (Timișoara)
19:00 – Parada participanților: cavaleri în armură, pe armăsari dichisiți cu podoabe și țesături scumpe; războinici nomazi din stepele Răsăritului, arcași și lăncieri destoinici, pe cai mărunți și iuți; mercenari pedeștri, cu halebarde și tunuri de mână, tocmiți de Ioan de Hunedoara din întreaga Europă Centrală; trimiși ai Scaunului Papal; războinici aleși, din diferite perioade ale Evului Mediu, de la varegii secolului al X-lea, până la soldații grei timurizi, vitejii maghiari ai Cetăților de Margine sau ostașii otomani.
Scena
19:45 – Festivitatea de Deschidere a Festivalului
20:00 – Truverii – Concert de muzică veche
21:00 – Uniunea Artiștilor-Cronicari – FLACĂRA DE LA MARGINE DE HOTAR Muzică live, teatru pirotehnic. Spectacol realizat de grupurile artistice și de reenactment din Uniune, o poveste medievală îmbrăcată în foc și muzică
21:30 – Concert BUCOVINA
Sâmbătă, 15 iulie: Marele Turnir al Castelului Huniade
Este ziua în care întrecerile și serbările sunt în centrul atenției! Și avem întreceri pentru toți, de la cei mai străluciți cavaleri, la oștenii de rând, rătăcitorii stepelor și, bineînțeles, pentru norodul timișorean, iubitul public al Festivalului! Și, așa cum se cade la un fastuos turnir, cântecele și voia bună se împletesc cu sunetul armelor, urmând ca întreaga seară să se încheie cu un BAL MASCAT medieval și povești misterioase, din negura timpului.
SCENA
12:00 – Fiare din Beci – Legende din oțel – prezentare interactivă de săbii și spade istorice originale. Noile fiare – ultimele achiziții ale colecției. Mânuire și încercări ale eficienței vechilor spade și săbii.
13:00 – STARTUL ÎNTRECERILOR PENTRU PUBLIC! – Concurs de ținute cu temă medievală, Treasure Hunt
14:00 – Eyalet-ul de Timișoara, Ignis Vultus și Asociația Losonczy István – Bătălia pentru Timișoara, partea I: Asediul din 1551
19:15 – MARELE BANCHET AL COMITELUI – Un fastuos ospăț găzduit de către Ioan Huniade, în cinstea cavalerilor participanți la Turnir, unde vor fi răsplătiți câștigătorii întrecerilor războinice și se va împărți dreptatea comitelui.
20: 20 – Anunțarea câștigătorilor concursurilor de ținute cu temă istorică și Marea Aventură Medievală
20:30 – PEREGRINII – PAZNICII LEGENDELOR: Barzii castelului Huniade aniversează zece ani de călătorii și aventuri cu un concert în care vechile cântece ale trubadurilor întâlnesc stilurile vremurilor noastre. Instrumente medievale sunt puse alături de cele ale viitorului pentru un spectacol demn de seara castelanilor
21:30 – CIMPOIERII DIN TRANSILVANIA
22:30 – DEEP 6 PROJECT – CIRCLES OF PAIN: Un spectacol pirotehnic inspirat din Infernul lui Alighieri, creat pentru ediția din acest an a FMCH, care aduce tot ce are mai bun asocierea dintre veteranii focului din Timișoara, Deep6 Project
ARENELE DE TURNIR
13:00 – Întrecerea Oștenilor – Lupte pe puncte (Tap Fight) – dueluri și confruntări pe echipe
15:00 – Hastiludium – Turnirul Cavalerilor – Partea I: Deschiderea Turnirului și Probele de îndemânare (Culesul inelelor, Tăierea capetelor, Proba Turcului)
15:40 – Întrecerea Oștenilor – Proba de spadă și scut full contact (HMB Sword & Shield)
16:20 – Jocuri Nomade – Vulturii din Țara Călatei – Întreceri de cavalerie ușoară
17:00 – Întrecerea Oștenilor – Buhurt (ciocnire full contact între echipe de luptători în armură)
18:00 – Hastiludium – Tunirul Cavalerior – Partea a II-a: Turnirul cu Lancea
18:30 – Bătălia menestrelilor și jonglerilor
18:40 – Hastiludium – Turnirul Cavalerilor – Partea a III-a: Nachturnier și răsplătirea învingătorului
PIAȚA CASTELULUI
13:30 – Moment acustic Cimpoierii din Transilvania
15:00 – Teatru de păpuși, cu Bufonul Igor
15:40 – Truverii – cântece și farse
17:00 – Muzică stradală și jonglerii, cu Peregrinii și Deep 6 Project
Pe parcursul întregii zile, târgul medieval și standurile cu mâncare și băuturi vor fi deschise publicului. Vizitatorii vor putea, de asemenea, să se distreze, încercându-și puterile și dibăcia la diverse jocuri medievale de bâlci: aruncarea inelelor la țintă, aruncarea bușteanului, sau trasul funiei.
“ORDA” – SATUL NOMAD
10:30 – Küreș – întreceri de lupte tătărești
13:00 – Concurs de tir cu arcul istoric , cu Nokors
15:00 – Eyalet-ul de Timișoara – atelier de Matrak (sport de luptă otoman)
16:45 – Vulturii din Țara Călatei – Kök Boru – joc de echipe, călare, din Asia Centrală
Pe parcursul zilei, în satul nomad, publicul va putea participa la ateliere de tir cu arcul recurbat, pictura și caligrafie, jocuri specifice culturii stepelor eurasiatice.
Duminică, 16 iulie: Lumea războiului medieval
Cea de-a treia zi a Festivalului este dedicată lumii confruntărilor militare ale Evului Mediu, din zona Bazinului Carpatic. De la ciocnirile cruciaților cu șarjele iuți ale arcașilor călare, la cumplitele baraje de artilerie din carele de război ale Evului Mediu Târziu, vă invităm să urmăriți pe viu pagini ale istoriei noastre, încheind călătoria cu momentul cuceririi Timișoarei de către Imperiul Otoman și, convențional, sfârșitul Epocii Medievale!
SCENA
12: 45 – Teutonii Transilvaniei și Vulturii din Țara Călatei – Cumani și Cavaleri Teutoni: O trecere prin istoria începutului secolului al XIII-lea
13:30 – Wagenburg: Noul tip de război din secolul al XV-lea (Toate grupurile de reconstituire a Evului Mediu Târziu) – BĂTĂLIE
14:30 – Eyalet-ul de Timișoara, IgnisVultus și Asociația Losonczy István – Bătălia pentru Timișoara, partea II : Asediul din 1552
15:00 – Salutul grupurilor participante și încheierea Festivalului
PIAȚA CASTELULUI
12:30 – Peregrinii și Cimpoierii din Transilvania – animație cu cântece și jonglerii
14:00 – Truverii – Atelier de dansuri medievale
“ORDA” – SATUL NOMAD
12:00 – Nokors – Atelier de tir cu arcul istoric
13:00 – Hrafnabroethr – Prezentare de ateliere si viata cotidiana dintr-o localitate comerciala situata in zona Rus’-Kiev, precum și a negoțului cu sclavi
13:30 – Eyalet-ul de Timișoara – Viața de curte la margine de imperiu: prezentarea a diverse momente cotidiene din viața de la curtea Pașei de Timișoara
Exponatul lunii Iulie la #mnab constă intr-un ansamblu de cinci cănițe ceramice descoperite în urma cercetărilor din anul 2021 organizate de instituția noastră în fortificația preistorică de la Cornești – Iarcuri.
Piesele aparținând epocii bronzului târziu, au fost restaurate în Laboratorul Zonal de Restaurare, din cadrul Muzeului Național al Banatului.
Starea de conservare a obiectelor în momentul descoperirii a fost una bună, acestea prezentând doar câteva lipsuri de suport și depuneri de sol, silicați și alte materii.
Prima etapă a restaurării a constat în înlăturarea pământului atât din interior cât și de pe exteriorul vaselor. A urmat curățarea umedă și chimică a acestora, intervenindu-se suplimentar mecanic în zona casurilor.
O ultimă etapă a restaurării a fost completarea părților lipsă cu ipsos de modelaj, părți integrate cromatic ulterior.
Muzeul Național al Banatului organizează lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiectele de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul “SERI DE POVESTE LA MUZEU”, inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.
În ultima seară de poveste din acest ciclu de prelegeri ne vom delecta cu istoria unuia dintre cele mai importante monumente arheologice ale Europei. Fortificația de epoca bronzului de la Cornești-Iarcuri este cea mai mare astfel de structură preistorică identificată până în acest moment în Europa. Acoperind o suprafață de aproximativ 1764 ha fortificația este compusă din 4 valuri de pământ cu șanțuri de apărare, cu o vechime de aproximativ 3500-3300 de ani.
Primele cercetări arheologice ale acestui monument au avut loc în anul 1939, fiind efectuate de către Marius Moga, fost cercetător și director al Muzeului Banatului din Timișoara.
După 68 de ani, cercetările au fost reluate sub conducerea regretatului dr. Alexandru Szentmiklosi care a reușit cooptarea mai multor instituții prestigioase din Europa.
Întâlnirea de joi are ca subiect prezentarea principalelor rezultate ale cercetărilor arheologice demarate în 2007 și continuate până în prezent, investigații care au furnizat informații prețioase cu privire la datarea structurii, a arhitecturii vremurilor și a locuirii din cadrul acestui complex monumental.
Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului, urmașa organizației care a stat la baza înființării actualului Muzeu Național al Banatului lansează, luna aceasta, o provocare generoasă – Logics and shapes (sculpture studio), în care cuprinde cei mai reprezentativi sculptori ai noii generații. 12 tone de andezit, oțel și metal vor deveni artă contemporană, vie, prin intermediul celor șase creatori.
Logics and shapes (sculpture studio) aduce împreună șase artiști remarcabili, cu doctorate, masterate și licențe în arte vizuale, ce vor crea în oțel și piatră: Nimbert Ambrus, Cătălin Bădărău, Toma Libotyan, Attila Tamás, Eugeniu Țîbuleac, Dan Vișovan.
**
Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului, fundația care lansează Logics and shapes (sculpture studio) este urmașa celei care a stat la baza înființării actualului Muzeu Național de Istorie a Banatului din Timișoara. Reînființată la inițiativa unor oameni de cultură din Timișoara, în anul în care orașul deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului promovează patrimoniul cultural, inițiază colaborări științifice cu instituții culturale de prestigiu, atât din străinătate cât și din România, și susține activitatea culturală desfășurată de Muzeul Național al Banatului.
Istoria trebuie amintită. La iniţiativa marelui om de cultură Ormós Zsigmond, prefect al comitatului Timiş, şi a unui grup de intelectuali, în 25 iulie 1872 s-a înfiinţat prima societate ştiinţifică din Banat (Ungaria de Sud), denumită Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat, care a avut ca scop constituirea unui muzeu istorico – arheologic în Timişoara. Primele obiecte de patrimoniu înregistrate în inventarul său au fost depozitate iniţial într-o încăpere din Palatul Episcopiei Romano – Catolice de Cenad, acestea provenind din donaţii, descoperiri arheologice întâmplătoare, achiziţii și schimb de obiecte.
Patru ani mai târziu, în 1876, cu sprijinul prefectului Ormós, Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat a primit două încăperi în Casa Wellauer, pe str. Lonovics (actuala str. Episcop Augustin Pacha). În 24 mai 1877 a avut loc deschiderea oficială a muzeului Societății pentru publicul vizitator.
În anul 1885 a fost înființată Societatea Muzeală de Istorie și Arheologie, în urma fuziunii mai vechii Societăți de Istorie și Arheologie din Banat cu Asociația Muzeală pentru Istorie și Arheologie, ultima luând naștere în cursul anului 1882. Șase ani mai târziu a fost finalizată construcția Palatului Muzeal (azi, sediul Bibliotecii Academiei Române, filiala Timişoara), clădire care s-a dovedit de la început prea mică pentru a adăposti colecţiile muzeului. Peste încă un an, în 1889, muzeul a fost redeschis pentru public, iar în 29 august 1891 a avut loc inaugurarea festivă a sa. Arta a fost încă de la început un punct de interes, astfel că un an mai târziu s-a decis constituirea unei secţii de Artă Decorativă.
Emoții, povești și amintiri încapsulate în imagini – bine ați venit la ediția a III-a a expoziției „Îndrăgostiți de Amintiri”!
Ați căutat în albumele de familie, ați scos la lumină istoria dragostei de odinioară și ați împărtășit-o cu noi prin fotografii pline de căldură și afecțiune. Ați deschis cuferele cu amintiri, ați selectat acea fotografie care respiră “iubire” și ne-ați permis să o includem în concurs.
Poveștile voastre au atins inimile urmăritorilor noștri care, cu mare emoție, au votat și au ales câștigătorii. Pentru a celebra aceste frumoase mărturii ale iubirii, noi am pregătit 3 premii și 2 mențiuni, dar nu numai. Ne-am străduit și să transformăm aceste clipe imortalizate într-o expoziție de suflet.
Ei bine, timpul așteptării s-a sfârșit! Expoziția își deschide porțile începând cu ziua de mâine, 16 iunie 2023, în holul de la etaj al Bastionului Maria Theresia.
Vă așteptăm cu nerăbdare să vă bucurați de aceste povești de dragoste vizuale, care ne leagă și mai mult de trecutul nostru.
