Program de vizitare: Miercuri - Duminica: 10:00 - 18:00 (închis luni și marți)
Ferenczy József (1866-1925)
Scenă cu pictorul Ferenczy József în gară (1901)
acuarelă și tuș pe carton, 9 x 14 cm, semnată cu monograma FJ în colțul din dreapta jos, datată München 31 martie 1901
Compartimentul Arte Vizuale, colecția de grafică, nr. inv. 13
Pictor emblematic pentru orașul Timișoara, unde s-a stabilit în anul 1901, Ferenczy József a rămas în memoria locului prin portretele unor personalități, peisajele din Italia și Banat, alături de scenele cu portul popular Matyó din Mezőkövesd.
Această carte poștală realizată în acuarelă și tuș a fost trimisă din München în data de 31 martie 1901 de pictorul Ferenczy József soției sale, Emilia, fiica fotografului Divald Károly din Eperjes (Prešov, Slovacia). Lucrarea de grafică a intrat în anul 2020 în patrimoniul Muzeului Național al Banatului prin donația doamnei Annemarie Podlipny-Hehn, istoric de artă și muzeograf în Muzeul Banatului în perioada 1964-1992.
Donația cuprinde lucrări de grafică, cărți poștale, fotografii de epocă, clișee pe sticlă și documente, reprezentând o mărturie despre creația pictorului Ferenczy József, artist cu studii la Budapesta, München și Paris (Academia Julian). Un document prețios este pliantul „exposiției lăsământare a artistului pictor Josif Ferenczy”, organizată în Timișoara de Societatea Arany János în perioada 31 ianuarie – 14 februarie 1926. Pliantul trilingv de 8 pagini, publicat în limbile română, maghiară și germană de tipografia Hunyadi din Timișoara, reprezintă un document de valoare excepțională pentru studierea lucrărilor lui Ferenczy József, alături de catalogul publicat de Muzeul Banatului din Timișoara în anul 1973 cu ocazia unei expoziții retrospective.
Toate documentele și lucrările de grafică donate Muzeului Național al Banatului au fost reproduse în catalogul Ferenczy József, publicat de doamna Annemarie Podlipny-Hehn în anul 2018.
Text elaborat de: Marius Cornea, muzeograf
Muzeul Național al Banatului are plăcerea de a anunța vernisajul expoziției
„Timișoara în gravura europeană secolele XVI – XVIII”, eveniment cultural de excepție ce va avea loc marți, 7 noiembrie, începând cu ora 18:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia.
Această expoziție unică este realizată cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, Societatății de Istorie și Arheologie a Banatului, Fundației Herczeg și Egeria, reunind un număr impresionant de 135 de gravuri ce oferă o perspectivă fascinantă asupra cetății Timișoara într-o perioadă definitorie a istoriei sale.
Primele stampe care înfățișează Timișoara au fost tipărite în ultima parte a sec. al XVI-lea, reprezentările fiind însă rodul imaginației. Timișoara apare sub forma clasică a cetății așezate în vârful unei coline. Însă cele mai multe reprezentări grafice ale Timișoarei au apărut în sec. al XVII – lea și al XVIII – lea sub semnul Barocului.
Facsimilele expuse, realizate prin tehnici tradiționale de incizare pe plăcuțe de lemn sau cupru, redau imagini vibrante ale Timișoarei, surprinzând elemente specifice arhitecturii și peisajului urban din acele vremuri. De la panorame și portrete până la planuri detaliate și hărți, publicul va avea ocazia să descopere o cetate otomană cu influențe creștine, surprinsă în detalii artistice remarcabile.
Expoziția aduce în prim-plan primele reprezentări grafice ale Timișoarei, tipărite în ultima parte a secolului XVI, în contextul încercărilor principelui transilvănean Sigismund Báthory de a cuceri cetatea. De asemenea, gravurile baroce din secolele XVII și XVIII își fac loc în expoziție, ilustrând evoluția stilistică și tehnică a acestei forme de artă.
În plus, expoziția pune accent pe rolul documentar al acestor lucrări, multe dintre ele realizate pe bază de măsurători de către inginerii militari ai vremii, oferind astfel o valoare istorică deosebită.
Expoziția va fi prezentă pe simezele Muzeului Național al Banatului până la sfârșitul anului.
Muzeul Național al Banatului vă invită să redescoperiți Timișoara prin ochii artiștilor europeni ai secolelor XVI – XVIII.
Programul de vizitare este de miercuri până sâmbătă, în intervalul 10:00 – 18:00.
Cutia muzicală , un adevărat tezaur cultural, s-a alăturat colecției Muzeului Național al Banatului în anul 1963, iar anul acesta a fost adusă în laboratorul nostru pentru a beneficia de servicii de restaurare de înaltă calitate.
Valoarea istorică și documentară a obiectului se remarcă prin aspectul estetic al cutiei de lemn de nuc și prin mecanismul cu discuri metalice. Capacul prezintă pe partea interioară o imagine cu șapte copii în mijlocul naturii, care cântă. Cutia muzicală a fost realizată de compania care a „botezat” această invenție la final de secol XIX, când au apărut 100 de cutii muzicale. Dispozitivul muzical deţine 12 discuri din metal perforat pe care sunt înregistrate melodiile. În timpul rotirii discului, cu ajutorul unui mecanism cu arc, proeminenţele, rezultate prin perforarea discului, prin intermediul unor rotiţe dinţate, pun în vibraţie lamelele metalice corespunzătoare perforaţiilor care reprezintă programarea bucăţii muzicale.
Trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra acestui instrument și a necesitat lucrări de conservare-restaurare complexe, restauratorul fiind un fel de doctor care aduce obiectul la starea inițială și stopează degradările, prelungindu-i viaţa. A prezentat multiple deteriorări datorită vechimii și manipulării, un întreg complex de degradări fizico-mecanice, fizico-chimice și biologice. 
Prin restaurare se urmărește stoparea și stabilizarea proceselor de degradare, avându-se în vedere salvarea și consolidarea obiectului. Conservarea preventivă este un ansamblu de activităţi cu caracter permanent, având ca scop contracararea acțiunii tuturor factorilor care intervin.
Piesa a prezentat depuneri aderente de mucegai, pete de rugină, perforaţii de carii, pierderi de material lemnos, părți lipsă inestetice, desprinderi de elemente din lemn, rupte, orificii de zbor ale insectelor xilofage. Lacul pe întreaga suprafață este îmbătrânit, exfoliat. În procesul de restaurare s-au executat următoarele operaţii: îndepărtarea petelor de rugină cu acid orto-fosforic, desprăfuire, demontarea capacului, extragerea elementelor metalice și restaurarea lor, îndepărtarea depunerilor de murdărie cu bisturiul, chituirea lacunelor cu chit de rumeguș și clei de oase, degresarea cu alcool și peliculizarea cu clei, aducerea la nivel, completarea elementelor lipsă, ceruire cu ceară microcristalină.
Prin restaurarea cutiei muzicale din lemn și a dispozitivului cu discuri metalice de redare a muzicii s-a redat aspectul estetic iniţial, asigurându-se și funcționarea aparatului.
Text, afiș:
În prima jumătate a sec. al XVIII-lea, când vânătoarea nu a mai reprezentat doar o modalitate de procurare a hranei, ci a devenit şi o activitate sportivă în general acceptată şi recunoscută, au apărut noi competiţii de tir sportiv caracterizate prin lovirea ţintelor vii, mai cu seamă a porumbeilor. Importanta pătură a orăşenimii înstărite avea suficiente resurse materiale pentru a-şi procura echipamentele necesare în vederea practicării tirului sportiv. În prima jumătate a sec. al XIX-lea, tot mai rar se foloseau ţintele vii şi din ce în ce mai des au fost utilizate pe post de ţinte, figurine ale animalelor sălbatice, realizate din diverse materiale şi plasate la distanţe antestabilite. Aceste ţinte puteau fi mobile – fiind puse în mişcare prin diverse mijloace – sau fixe.
Pentru acest tip de competiţie a fost realizat un anume tip de puşcă. Nu mai vorbim acum de puşca cu alice, a cărei încărcătură lovea ţinta mobilă, ci avem de-a face cu o puşcă solidă, grea, prevăzută cu ţeavă ghintuită pentru lansarea proiectilului metalic, arma fiind echipată de regulă cu un sistem specific pentru luarea liniei de ochire. Alături de cele două piese fixate pe ţeava armei (ţel şi înălţător), sistemul de ochire la acest tip de puşcă era prevăzut cu încă o piesă de înaltă precizie (aşa-numitul dioptru), piesă prinsă pe braţul de fixare al ţevii sau pe gâtul patului.
Pentru o cât mai eficientă precizie a puştilor, acestea au fost îngreunate suplimentar cu plumb, metalul fiind turnat în patul gol al armei, şi întărite la terminaţia patului cu o talpă metalică masivă, realizată din alamă sau oţel. În acest mod, greutatea mare a puştii de tir prelua asupra sa o parte din forţa de recul în momentul tragerii. În ceea ce priveşte mecanismul de declanşare, spre deosebire de puştile standardizate, pentru declanşarea cărora era nevoie de o presiune de 0,5-1 kg exercitată asupra trăgaciului, la aceste puşti de tir s-au realizat mecanisme speciale care eliberau cocoşul percutor la o presiune mică, de doar câteva grame. Acest mecanism venea în concordanţă cu una dintre principalele cerinţe faţă de puşca de tir, aceea legată de stabilitatea perfectă a armei în clipa declanşării.
Şi garda trăgaciului avea o formă specifică. Era fabricată din alamă sau oţel, de formă alungită şi prevăzută cu locaşuri pentru fixarea degetelor. Această formă specifică a gărzii era ideală în clipa tragerii, dar şi extrem de utilă în momentele de repaus. Pe patul puştii de tir era sculptat un obrăzar care corespundea anatomiei feţei, iar pe cealaltă latură, spre gâtul armei, era sculptată o adâncitură pentru fixarea degetului mare al mâinii, mână cu ajutorul căreia se declanşa trăgaciul.
Toate aceste arme, pe lângă calităţile balistice deosebite, erau și foarte bogat ornamentate. Părţile din lemn, construite din esenţă de nuc, erau sculptate, striate, încrustate cu sidef ori fildeş. Componentele metalice erau bogat decorate cu gravuri reprezentând scene de vânătoare, motive vegetale şi zoomorfe etc.
În ceea ce priveşte istoricul puştii de tir sportiv din colecţia MNaB, aceasta a fost înregistrată în patrimoniul muzeului în perioada antebelică, în inventarul Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie din Timișoara. Piesa, poate cea mai frumoasă puşcă din întreaga colecție, a fost donată de profesorul Osztrovszky József, fiind înregistrată la 10 februarie 1904 în inventarul muzeului. În registrul Societăţii este menţionat faptul că: „datează probabil de la sfârşitul secolului al XVIII-lea… fiind modificată mai târziu”. În continuarea înregistrării este descris decorul puştii şi sunt redate dimensiunile acesteia. În ceea ce priveşte datarea piesei, puşca a fost direct construită pentru mecanism cu percuţie (capsă), ceea ce înseamnă că nu poate fi mai veche de anii ’30 ai sec. al XIX-lea (perioadă în care a şi activat Johann Baptist Strixner la Viena).
La ora actuală pușca de tir sportiv este înregistrată cu numărul de inventar 3162 (colecţia de istorie a Muzeului Național al Banatului), fiind descrisă ca o armă cu capsă, având patul ornamentat cu încrustaţii din sidef, pe platină fiind inscripționat numele armurierului (“Strixner”).
Atelier austriac: Johann Baptist Strixner din Viena.
Datare: prima jumătate a sec. al XIX-lea.
Lungimea ţevii: 68,50 cm.
Lungime totală: 104 cm.
Calibru: 13 mm.
Dăm startul unei noi aventuri artistice cu vernisajul expoziției „Scuturatul Pomilor din Rai”, o colecție semnată de remarcabilul sculptor timișorean, Bata Marianov. După ani de inspirație în diaspora, artistul revine să-și prezinte măiestria la Muzeul Național al Banatului, la etajul I al Bastionului Maria Theresia, azi, 3 octombrie, la ora 18:00.
Seara va fi îmbogățită de cuvintele inspirate ale unor personalități marcante: Pavel Șușară, Marcel Tolcea și Robert Șerban. Dar aventura nu se oprește aici!
Luna aceasta este dedicată artei și literaturii cu lansări de carte semnate Bata Marianov:
10 octombrie, ora 18:00 – „Convalescență virilă”
20 octombrie, ora 18:00 – „Și câinii pleacă în exil”
30 octombrie, ora 18:00 – A doua ediție revizuită a „Lauri de plastic”
Vă reamintim că Bata Marianov a fost onorat cu Marele Premiu la Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, în Timișoara, lună trecută, recunoașterea dedicării și talentului său.
Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, în parteneriat cu Societatea de Istorie și Arheologie din Banat și Fundația Herczeg vă invită vineri, 29 septembrie, orele 18:00, respectiv 19:00, în cadrul Bastionului Maria Theresia la o seară dedicată artelor vizuale și promotorilor din sfera culturii: critici, colecționari și curatori de artă.
Primul eveniment, prezentat de Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului vă invită să luați parte la o experiență artistică de excepție – „Logics and Shapes (Sculpture Studio)”, acum instalată lângă Bastionul Maria Theresia. „Logics and Shapes” nu este doar o expoziție, este o demonstrație spectaculoasă de forță și creativitate, transformând 12 tone de andezit, oțel și metal în uluitoare capodopere ale artei contemporane. Artiștii Nimbus Ambrus, Cătălin Bădărău, Toma Libotyan, Attila Tamas, Eugeniu Țîbuleac, Dan Vișovan au dat viață materialelor brute, creând o adevărată simfonie vizuală.
Ce moment mai potrivit pentru a celebra arta și istoria decât acum, când Timișoara noastră dragă este Capitală Europeană a Culturii?
Fie că sunteți rezident sau vizitator în Timișoara, vă invităm să vă bucurați de această expoziție stradală, și vă așteptăm vineri, de la ora 18:00, la parterul Bastionului, în partea dinspre punctele cardinale, să vă bucurați de artă stradală contemporană, să o vernisăm împreună.
Cel de-al doilea – Expoziția Artiști din Timișoara în colecția Herczeg, se desfășoară în mansarda B1 și propune întâlnirea marelui public cu lucrări de artă contemporană din prestigioasa colecție a familiei Delia și Andrei Herczeg. Expoziția prezintă o selecție de 52 lucrări de pictură, grafică și sculptură, create de 38 artiști în perioada 1972 – 2023. Aceste lucrări ilustrează evoluția artelor vizuale din Timișoara în ultima jumătate de secol. Familia Herczeg este cunoscută publicului prin organizarea unor evenimente importante pentru susținerea artiștilor, precum taberele de artă de la Gărâna și taberele de sculptură din Timișoara, alături de tabăra de sculptură în lemn „La Castel” în parcul din apropierea Castelului Huniade în anul 2009.
Expoziția va fi deschisă în perioada 29 septembrie – 3 decembrie.
Muzeul Național al Banatului și Asociația Inițiativă în Educație vă invită să descoperiți universul prin lentila filateliei în cadrul expoziției „Cosmoteca deSemne spațiale”, miercuri, 4 octombrie, începând cu ora 17:00.
Ce ne așteaptă?
Împreună vom explora:
Documente care au marcat cucerirea spațiului.
Insigne, medalii, cărți vechi, embleme ale misiunilor spațiale. Oportunitatea de a afla diferența dintre apa pentru cosmonauți și astronauți.
Poveștile din spatele cosmodromului Baikonur, locul de unde singurul cosmonaut român, domnul Dumitru-Dorin Prunariu, și-a început aventura cosmică.
Jucării cu temă spațială pentru cei mici.Expoziția „Roșu, galben și albastru” este organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului, Consiliul Județean Timiș și o firmă privată. Vernisajul expoziției va avea loc în 26 septembrie, la ora 18:00.
„Irina Dragomir este un superstar, o artistă-fenomen, în plină ascensiune, care s-a remarcat încă de la absolvirea Universităţii de Artă din Bucureşti prin arta numită «figurative pop», cucerind publicul prin culoare, joc, umor și mesaj. Ne bucurăm că împreună putem aduce arta mai aproape de oameni. E tare fain la Timișoara, abia așteptăm să vedem reacția Banatului”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari și Comisar al României la Bienala de la Veneția.
Irina Dragomir este unul dintre cei mai colecționați artiști români și o voce importantă pe scena artei contemporane europene. Irina a expus pentru prima dată în cadrul unei expoziții de grup dedicate artei Supercontemporane la ediția Art Safari din 2019, curator: Mihai Zgondoiu. Publicul s-a regăsit în mesajele ei distincte și a fost atras și de paleta de culori folosită.
„În numele Muzeului Național al Banatului și al echipei noastre, suntem mândri să anunțăm inaugurarea expoziției „Roșu, galben și albastru”, mai exact, expoziția distinsei artiste Irina Dragomir în încăperile istorice ale Castelului Huniade. Recunoașterea sa ca ‘super-stea’ a artei contemporane românești, conferită de doamna Ioana Ciocan, directoarea Art Safari din București, reflectă contribuția excepțională pe care Irina o aduce peisajului artistic. Prin această colaborare, Muzeul Național al Banatului reafirmă angajamentul său față de promovarea și susținerea artei contemporane de cea mai înaltă calitate”, declară Claudiu Ilaș, manager al Muzeului Național al Banatului.
În 2022, Art Safari a găzduit prima expoziție personală Irina Dragomir, „Roșu, galben și albastru”, curatoriată de Alexandru Rădvan, profesorul artistei și artist apreciat. Expoziția a prezentat atât lucrări noi, precum și opere din colecții private.
Lucrările Irinei Dragomir se remarcă prin elementele din cultura pop, tendințe, simboluri și convenții contemporane, precum și prin compoziții simetrice și contraste cromatice.
„Fără excepție, imaginile Irinei sunt fragmente mai ample sau mai reduse ale universului propriu. Există în mod constant o dimensiune ludică în pictura pe care o practică, dar sub aparenta lipsă de griji, sub tonul copilăros, se află de multe ori o glumă serioasă. Irinei îi place să se joace cu lucrurile într-o manieră postmodernă, un semn clar de inteligență și umor, căci cele două merg atât de bine împreună”, spune conf. univ. dr. Alexandru Rădvan, curatorul expoziției „Roșu, galben și albastru”.
Cota de piață a artistei a crescut rapid, operele sale fiind în vizorul multor colecționari de artă. Dacă în 2020 lucrarea „Woman with Weapon” se vindea cu aproximativ 600 de euro, în 2022 lucrarea „Risky Situation” a fost adjudecată la 5.500 de euro, o evoluție rapidă și un pas imens pentru arta contemporană românească.
Art Safari este proiect cultural național strategic sprijinit de Ministerul Culturii și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României și Institutul Cultural Român. În cele 11 ediții de până acum a înregistrat peste 400.000 de vizitatori.
În perioada 14-16 septembrie, Muzeul Național al Banatului a fost gazda unui eveniment remarcabil organizat sub egida European Museum Academy. Această organizație nonguvernamentală și-a propus încurajarea practicilor inovatoare în muzee, promovarea dialogului cultural și a schimbului de experiențe la nivel european. Oferind oportunități de formare și activități academice în toate domeniile muzeale și de patrimoniu, European Museum Academy este un pilon esențial în promovarea excelenței în acest domeniu.
Evenimentul a reunit 100 de participanți din 26 de țări, reprezentând muzee de renume la nivel mondial. Timp de trei zile, au fost ținute discursuri, prezentări ale celor mai recente inovații și tendințe în lumea muzeelor, vizionări de filmulețe și ateliere tematice. A fost o ocazie minunată de a lega noi prietenii și parteneriate, dar și de a răsplăti excelența în domeniu prin intermediul premiilor Muzeelor de Artă, DASA și Luigi Micheletti.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Dan Diaconu, reprezentant al Consiliului Județean Timiș, Claudiu Ilas, manager al Muzeului Național al Banatului, Karl Borromäus Murr, director al consiliului Academiei Europene a Muzeelor și Andreja Rihter, președintele Academiei Europene a Muzeelor.
Dorim să mulțumim din suflet tuturor celor care au ales să fie alături de noi în această aventură culturală și să felicităm toți participanții, finaliștii și câștigătorii premiilor oferite. De asemenea, îi mulțumim Consiliului Județean Timiș pentru sprijinul acordat în organizarea și desfășurarea evenimentului.
Juriul a fost compus din personalități de seamă ale lumii muzeale: René Capovin, Loukia Loizou Hadjigavriel, Dirk Houtgraaf, Barbara Karl, Sibilla de Luxembourg, Karl Borromäus Murr, Massimo Negri, Ann Nicholls, Virgil Nițulescu, Andreja Rihter, Elia Vlachou, Wim van der Weiden și Henrik Zipsane, Mladen Banjac, Annemies Broekgaarden, Karen Grøn, Louisa Leventis, Delphine Munro, Bernhard Schwenk, Jaroslaw Suchan, Danièle Wagener.
Finaliști și Câștigători:
Premiul DASA
Finaliști:
Câștigător: Hungarian Money Museum and Visitor Centre, Budapesta, Ungaria.
Premiul Luigi Micheletti
Finaliști:
Câștigător: FLUGT Refugee Museum of Denmark, Oksbøl, Danemarca.
Premiul Muzeelor de Artă:
Finaliști:
Câștigătorul acestei categorii a fost S.M.A.K. Communal Museum for Contemporary Art, Ghent, Belgium.
În încheiere, dorim să mulțumim tuturor participanților și juraților pentru devotamentul și pasiunea lor, făcând din acest eveniment un succes răsunător și un punct de referință în calendarul cultural al anului.