Începem luna iunie cu două zile de șah. Copii și părinți, împreună (sau separat), sunt invitați la un turneu de șah lejer. Descoperim împreună cât de distractiv poate fi să jucăm „sportul minții”.

Muzeul Național al Banatului din Timișoara împreună cu Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului, CONSTRUCTIM  SA și publicația Știri pentru Copii invită copiii și părinții la un turneu de șah care se va desfășura cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, în zilele de 1 – 2 iunie. Participarea este gratuită, fiind necesară înscrierea (nume, prenume, vârstă, nivel) în prealabil la adresa de e-mail: muzeul.banatului@yahoo.com, contact@mnab.ro. Vârsta minimă recomandată (nu obligatorie) – 7 ani. Vârsta maximă, 99+. Termen limită: vineri, 31 mai, ora 12:00.

Șahul este un joc de strategie care poate fi nu doar distractiv, dar și educativ. Copiii cool joacă șah. Și părinții lor, la fel!

Dacă sunteți indeciși în a participa sau dacă vă gândiți că nu ați mai jucat de mult și v-ați ieșit din „mână”, avem câteva motive pentru a vă înscrie în turneu de șah de la Muzeul Național al Banatului. Șahul este benefic pentru copii, dar și pentru adulți: dezvoltă gândirea logică (deoarece jocul necesită planificare și analiză), ajută la îmbunătățirea concentrării și a atenției, stimulează memoria, învață răbdarea și gestionarea timpului (deoarece fiecare mutare trebuie gândită cu atenție). Nu în ultimul rând, șahul dezvoltă abilitățile sociale. Participarea la turnee de șah oferă oportunitatea de a socializa și de a învăța să câștigi (sau să pierzi) cu grație. În șah, fiecare mutare contează, astfel, copiii învață să ia decizii strategice care pot afecta întregul joc și să și le asume.

Așadar, vă așteptăm pe 1 și 2 iunie, cu mic cu mare, copii și părinți, să jucăm partide de șah împreună. Garantat va fi distractiv. Punem în joc premii interesante!

Premiile:

Locul 1: 1000 lei

Locul 2: 600 lei

Locul 3: 300 lei

Vă așteptăm cu drag!

Timp de 30 de zile, accesul la toate expozițiile și evenimentele Muzeului Național al Banatului din Timișoara va fi gratuit, pentru toate categoriile de public.

În premieră națională, principala instituție muzeală din vestul României își deschide larg porțile și așteaptă publicul oferind acces fără costuri grație unui parteneriat strategic cu compania timișoreană  CONSTRUCTIM  SA.

Iunie 2024 este Luna CONSTRUCTIM SA la Muzeul Național al Banatului (MNaB), absolut toți vizitatorii având accesul gratuit, în intervalul 1 – 30 iunie. „Prin demersul pe care l-am inițiat împreună cu MNaB, sperăm să fim un exemplu pentru alte companii care ar putea să stea alături de instituțiile culturale din oraș. Noaptea Muzeelor să devină luna muzeelor”,  declară Lucian Perescu, directorul general CONSTRUCTIM SA.

Astfel, cu sprijinul celei mai vechi companii  de construcții din Timișoara, vizitatorii Muzeului Național al Banatului se vor putea bucura timp de o lună întreagă (1 – 30 iunie 2024) de acces gratuit la exponate vechi de mii sau sute de ani, de opere de artă remarcabile și de șansa de a acumula cunoștințe prețioase legate de istoria locului, în calitate de invitați speciali ai instituției.

„Instituțional, Muzeul Național al Banatului din Timișoara este preocupat în permanență de atragerea de public nou, iar prin acest demers ce oferă gratuitate timp de o lună calendaristică (1 – 30 iunie 2024), tuturor vizitatorilor noștri, ne bucurăm să ne putem întâmpina publicul în număr și mai mare. Este o bucurie pentru noi să avem alături parteneri strategici, așa cum e CONSTRUCTIM SA. Împreună cu ei ne ducem viziunea mai departe. Misiunea instituției noastre nu este doar aceea de a cerceta, conserva și restaura bunurile culturale, materiale şi imateriale din Banatul istoric, ci și să evidențieze, să accesibilizeze și disemineze informațiile științifice cu scopul educării şi recreerii publicului. Prin activitatea sa, MNaB contribuie la cunoașterea şi promovarea mărturiilor materiale şi spirituale ale existenței şi evoluției comunității umane şi naturale din zona de Vest a României şi din regiunile învecinate”, declară Claudiu Ilaș, managerul instituției.

Vă așteptăm cu drag la Muzeu! În Luna CONSTRUCTIM SA la Muzeul Național al Banatului (1 – 30 iunie) accesul publicului este gratuit.

***

Muzeul Național al Banatului din Timișoara întâmpină publicul cu șase expoziții în luna iunie:

–              PATRIMONIUM 2022 – 2023, expoziția noilor piese de patrimoniu din colecția muzeului;

–              Spațiile Oravitzan – universul artistic unic al maestrului Silviu Oravitzan, unde spațiul și culoarea se împletesc într-o armonie vizuală unică;

–              Obiecte. Istorie. Muzee. Arme albe din colecția Muzeului Național al Banatului – o colecție de peste 40 de piese din colecția de arme a muzeului, printre care și cele mai spectaculoase și recognoscibile arme albe din patrimoniul instituției, începând din secolul al XIII-lea şi până la mijlocul secolului XX;

–              Arme care au făurit România – o călătorie unică prin istoria militară a României, prin intermediul unor piese din colecția privată a meșterului făurar Cosmin Pop, cunoscut mai ales ca „Fiare din Beci” în lumea reenactmentului. Expoziția oferă un periplu prin evoluția armamentului alb, din Antichitate până în perioada Primului Război Mondial;

–              Istoria militară a Banatului – Vizitatorii au prilejul să admire uniforme, arme și piese de echipament militar de la începutul secolului al XVIII-lea care au fost în dotarea armatelor habsburgice și otomane, precum și ale armatei române din primul război mondial;

–              Muzeul Popa’S – dedicat lui Ştefan Popa Popa ’S, artist omologat în 1995 de Cartea Recordurilor, ca fiind cel mai rapid caricaturist din lume.

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, vă invită miercuri, 29 mai 2024, ora 18:00, la vernisajul expoziției „Patrimonium 2022-2023” – o expoziție care aduce în fața publicului donațiile importante care au intrat în patrimoniul muzeului în această perioadă, piese restaurate în Laboratorul Zonal de Restaurare precum și piese de pe șantierele arheologice la care au participat specialiștii MNaB.

„Patrimonium 2022-2023” înseamnă peste 500 de exponate, incluzând piese remarcabile precum pictura „Legenda din Caransebeș”, portretul lui János Bachó de Dezsér, portretul generalului Kristof Károly Piatsek și diverse obiecte din colecția Virgil Birou, ilustrând diversitatea și bogăția patrimoniului cultural al Banatului.

Datorită dezvoltării urbane și a infrastructurii, au fost desfășurate numeroase șantiere arheologice de salvare și săpături de descărcare arheologică. Un exemplu deosebit este situl Cornești, unde s-au realizat cercetări alături de prestigioase instituții internaționale, îmbogățind colecțiile muzeale și cunoștințele despre Epoca Târzie a Bronzului.

Prin strategii coerente de achiziții susținute financiar de Consiliul Județean Timiș, dar și din donații, patrimoniul Secției de Istorie și al Compartimentului de Arte Vizuale s-a îmbogățit cu numeroase obiecte valoroase, incluzând diplome nobiliare, medalii, monede, fotografii, lucrări de pictură, grafică și sculptură. Donațiile importante, cum ar fi cele din partea doamnei Annemarie Podlipny-Hehn și a familiei Kämpfer, adaugă valoare istorică și culturală patrimoniului muzeal.

Laboratorul Zonal de Restaurare, reacreditat recent, continuă să asigure conservarea și restaurarea bunurilor culturale. Specialiștii muzeului vor prezenta de asemenea obiecte restaurate.

Astfel, vă invităm să participați la vernisajul expoziției, miercuri, 29 mai 2024 de la ora 18:00, în mansarda B2 a Bastionului Theresia.

Vă așteptăm!

Muzeul Național al Banatului are plăcerea de a vă invita la evenimentul „PreHistoria”, un festival de arheologie experimentală ce va avea loc la Punctul Muzeal Parța (comuna Parța, nr. 206A), în zilele de 25 și 26 mai 2024. Acest eveniment de excepție, organizat cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al Primăriei Comunei Parța, aduce în prim-plan o (pre)istorie vie, oferind publicului o experiență captivantă prin diverse activități și ateliere meșteșugărești.

Festivalul „PreHistoria” este mai mult decât o simplă incursiune în trecut; este o veritabilă călătorie în timp, care ne permite să retrăim cotidianul comunităților neolitice din Banat. Activitățile de reconstituire istorică și arheologie experimentală vor permite publicului să înțeleagă tehnologiile și modul de viață al oamenilor preistorici, transformând trecutul îndepărtat într-o experiență palpabilă și asimilabilă.

Programul evenimentului:

Sâmbătă, 25 mai

🌟 10:00 – Deschiderea activităților atelierelor de arheologie experimentală

Tehnici de cioplire și șlefuire a pietrei și osului – Dr. Arheolog Marius Barbu, Dr. Arheolog Mihaela Barbu și Edwin Sebastian Marc.

Prelucrarea blănurilor și pieilor de animale – Radu Costineanu.

Atelier de ceramică – Lili Szamek.

Arta țesutului incipient la război vertical – Grupul Karaván.

Bucătăria Neoliticului – Bucătar Cornel Corinda.

Utilizarea arcului și a săgeților cu vârf din silex și corn de cerb – Dr. Marius Barbu, Dr. Mihaela Barbu și Dr. Ioan Alexandru Bărbat.

Fascinanta lume a culesului din natură – Dan Olar, creatorul proiectului educațional Ursit.

Tatuajul în preistorie – Dr. Arheolog Roxana Elena Stăncescu.

Archeo Tattoo – Artista Anna Gulyás din Budapesta.

Petting-zoo neolitic – Reconstituirea atmosferei perioadei neolitice cu ajutorul animalelor.

🌟 12:00 – Cum să ciuperci preistoric? – Proiectul educațional Ursit.

🌟 17:00 – Dincolo de semn. Tatuajul în preistorie – Prezentare a Dr. Arheolog Roxana Elena Stăncescu.

🌟 19:00 – Sanctuarul neolitic de la Parța – Talk-show și prelegere de specialitate cu Dan Leopold Ciobotaru și Sergiu Galiș.

🌟 20:30 – PEREGRINII – ECOURI DIN TRECUT – Concert live de muzică ancestrală.

🌟 21:30 – DEEP6 PROJECT – FOCUL – Teatru pirotehnic despre curajul primilor oameni.

Duminică, 26 mai

🌟 10:00 – Deschiderea activităților atelierelor de arheologie experimentală

Tehnici de cioplire și șlefuire a pietrei și osului.

Prelucrarea blănurilor și pieilor de animale.

Atelier de ceramică neolitică.

Arta țesutului incipient la război vertical.

Bucătăria Neoliticului.

Utilizarea arcului și a săgeților cu vârf din silex și corn de cerb.

Dincolo de semn. Tatuajul în preistorie.

Archeo Tattoo: arheologie experimentală.

Petting-zoo neolitic.

Muzică experimentală cu instrumente arhaice.

🌟 15:00 – Fascinantul drum la final. – Festivitatea de încheiere a evenimentului.

Festivalul „PreHistoria” este o ocazie unică de a explora și înțelege modul de viață al comunităților neolitice din Banat. Este o experiență menită să îmbogățească cunoștințele istorice ale participanților și să le ofere o privire detaliată asupra trecutului îndepărtat.

Vă invităm să ne fiți alături în această călătorie fascinantă în timp și să descoperiți, alături de noi, secretele și minunile preistoriei. Festivalul promite să fie unul plin de surprize și activități captivante, care vor încânta și educa deopotrivă.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, se alătură evenimentului național „Noaptea Muzeelor 2024”. Susținem eforturile de creștere a salariilor angajaților din domeniul muzeal, însă nu dorim ca publicul vizitator să fie lipsit de un astfel de eveniment!

Astfel, sâmbătă, 18 mai 2024, sub sloganul „Cerem respect și echitate pentru salariile din cultură!”, expozițiile instituției de cultură vor fi închise, dar în curtea Bastionului Theresia vă așteaptă un spectacol grandios, între orele 17.00 – 23.00.  

Spectacolele de istorie vie („living museum”), oferite în curtea Bastionului Theresia în cadrul Nopții Muzeelor se vor îmbina cu momentele artistice și cu atelierele interactive într-un mare show comun al grupurilor de reconstituire istorică și artistice. Participă la eveniment, sub denumirea de Uniunea Artiștilor – Cronicari: Eyaletul de Timișoara, Asociația Losonczy Istvan, Hrafnabroethr-Frații Corbi, Asociația de Reconstituiri Istorice Timișoara, Sagittarii Getici, Deep6 Project, Peregrinii.

Programul din curtea Bastionului Theresia:

• 17:00 – Curtea Bastionului – Deschiderea pentru public a taberelor de reconstituire istorică și a atelierelor interactive.
• 17:00 – 21:00 – Curtea Bastionului Theresia – Activități de prezentări close-up și ilustrări în stilul „living museum”: armele și ținutele Evului Mediu, obiceiurile trecutului, antrenamentele vitejilor (performance comun al grupurilor participante cu participarea activă a publicului), jocuri interactive pentru public, prezentare de tir cu arcul istoric și demonstrații de tragere cu arcul la ținte fixe și mobile, din diverse poziții și cu diferite niveluri de dificultate, atelier de tir cu arcul tradițional pentru toate vârstele.
• 18:00 – Spațiul „Istoria Militară a Banatului”, intrare din curtea Bastionului – Asociația de Reconstituiri Istorice Timișoara – Prezentare interactivă a unor file din istoria Cetății Timișoara.
• 18:30 – Arena din curtea Bastionului Theresia – Trecutul prezentat ca istorie vie: echipamente și formațiuni militare ale Evului Mediu timpuriu.
• 19:30 – Arena din curtea Bastionului Theresia – Timișoara otomană, obiceiuri și îndeletniciri: toaleta unui bogat timariot, frizeria otomană în vremea Eyalet-ului.
• 20:00 – Arena din curtea Bastionului Theresia – Raiduri și bătălii în Ținuturile de Margine – o poveste narată în stilul „living museum” și ilustrată cu muzică istorică.
• 21:00 – Curtea Bastionului – Schimbul de gardă al cetății Timișoara, însoțit de salve de tun.
• 21:15 – Arena din curtea Bastionului Theresia – Prezentare interactivă a pieselor din expoziția de spade și săbii istorice, Fiare din Beci; încercarea armelor de către oștenii din tabere. Istoria armelor – colecția de săbii și spade originale Cosmin Pop, prezentată publicului în stil close-up.
• 22:00 – Arena din curtea Bastionului Theresia – Spectacol de teatru pirotehnic și muzică live – UNIUNEA ARTIȘTILOR-CRONICARI – RONDUL DE NOAPTE. Un show de sunet și foc, inspirat din vechi legende.

Vă așteptăm la o seară specială de muzică și istorie!

Intrarea și participarea la evenimente este gratuită.

În momentul venirii turcilor otomani în Peninsula Balcanică, meşteşugurile din acest spaţiu erau, ca şi în secolele precedente, strâns legate de centrele comerciale şi de zonele miniere. Nevoile militare i-au determinat pe otomani să sprijine în Balcani apariţia şi dezvoltarea meşteşugurilor legate de producţia de arme.

Meşteşugul armelor de foc portative pe bază de cremene s-a dezvoltat în Balcani sub influenţa turcilor otomani. Armurierii veniţi din Orient odată cu trupele otomane făceau parte din categoria ienicerilor, aceştia fiind şi cei care i-au învăţat pe meşteşugarii locali secretul făuririi armelor. În Balcani, la armele de foc cu cremene s-a folosit în cele mai multe cazuri mecanismul cu arc de armare exterior, aşa-numitul mecanism spaniol, miquelet sau turcesc, denumit astfel în contextul în care era utilizat la marea majoritate a armelor orientale.

În atelierele din Balcani unde se realizau arme de foc cu mecanism pe bază de cremene, iniţial atât ţevile, cât şi mecanismele propriu-zise erau importate din nordul Italiei. În acea fază timpurie, armurierii balcanici realizau celelalte componente mai puţin pretenţioase ale unei arme (partea lemnoasă formată din uluc şi mâner/pat, bulbul metalic, brăţările metalice pentru fixarea ţevii etc.), toate aceste părţi componente fiind încă din acel moment bogat decorate (filigran, granulaţie, pietre preţioase etc.). Cu timpul, mai ales în secolul al XIX-lea, armurierii autohtoni au reuşit să producă atât ţevi (armurierii din Prizren), cât şi mecanisme de dare a focului (Constantinopol) pe plan local, dând astfel armelor din faza târzie a imperiului o notă de originalitate.

Odată cu apariţia primelor puşti pe bază de cremene a debutat şi producţia de „puşti mici”, având acelaşi tip de platină cu cremene. Pistoalele erau purtate la brâu, în pereche, dar şi în coburi, fiind atârnate de şaua calului. Un călăreţ bine echipat, pe lângă celelalte piese de armament, purta obligatoriu două perechi de pistoale şi o puşcă lungă.

Pistolul cu cremene de tipul zlatka. În Kotor (Muntenegru), zlatka – o variantă a pistolului ledenica – era probabil cunoscută încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Pistoalele de tipul zlatka sunt placate cu tablă din argint sau alamă şi au ţevile damaschinate cu ornamente din aur. Aceste arme erau fabricate în atelierele din Boka Kotorska, Risan şi probabil în Herceg Novi. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la Cetinje se realizau doar decorurile acestui tip de pistol. De asemenea, au fost decorate şi de bijutierii din Risan şi Perast. Având în vedere faptul că orfevrăria din Boka Kotorska era destul de dezvoltată, zlatke din acest areal aveau elemente decorative europene, baroce şi rococo. Pistolul zlatka făcea parte în secolul al XIX-lea din echipamentul standard al marinarilor din Boka. În Boka Kotorska, fabricarea acestui tip de armă este abandonată pe la mijlocul secolului al XIX-lea.

În ceea ce priveşte provenienţa armelor balcanice din colecţia muzeului timișorean, putem spune cu certitudine că marea majoritate a pieselor au intrat în inventarul Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie în perioada antebelică, în urma unor donaţii sau achiziţii. Cele mai multe dintre armele balcanice aflate astăzi în colecția muzeului provin din spaţiul bosniac, fiind donaţii ale foştilor militari austro-ungari, participanţi în vara anului 1878 la luptele pentru pacificarea Bosniei.

Descriere pistol: țeava pistolului este tronco-octogonală la culată, rotunjită spre gură, lisă în interior şi găurită în partea superioară spre culată (neutralizare ulterioară). Ţeava este fixată de uluc prin două brăţări din alamă gravate cu motive geometrice. Mecanismul de dare a focului cu cremene este de tip miquelet, fiind complet la exterior (deşi forma şurubului de fixare a cremenei indică prezenţa cândva a unor “coarne” de armare) şi funcţional. Platina este fixată în corpul armei cu două şuruburi. Mecanismul de declanşare este complet şi funcţional. Garda din fier a trăgaciului este placată cu tablă din alamă, gravată cu motive geometrice. Mânerul şi ulucul sunt din lemn, ambele elemente fiind placate în întregime cu tablă din alamă, gravată cu motive vegetale şi geometrice. Mânerul se termină în partea inferioară cu un bulb rotunjit din alamă, decorat cu motive florale, şi cu un bumb de fixare tot din alamă, decorat în aceeaşi manieră. În uluc, în partea inferioară, există un locaş care conţine bătătorul din fier.

Atelier: muntenegrean / Boka Kotorska.

Datare: începutul sec. al XIX-lea.

Lungimea ţevii: 30 cm.

Lungime totală: 50 cm.

Calibru: 16 mm.

Colecţia de arme a Muzeului Național al Banatului din Timişoara, număr de inventar istorie 3067.

Cartea ”Concionum de tempore” este o reeditare a colecției de predici ale călugărului dominican Luis de Granada. Călugărul a fost cunoscut ca și predicator de prestigiu al secolului al XVI-lea.  Acesta s-a născut în anul 1504 în Granada, Spania și decedat la data de 31 decembrie în Lisabona, Portugalia.

Volumul ”Concionum de tempore” (tradus Prelegeri despre timp”) a fost tipărit în 1581 la Antverpiae, la tipografia Ex officina Christophori Plantini Architypographi Regij, cu caractere latine. Autorul cărții este R. P. F Ludouico Graten[si] sacrae Theologiae professore, monacho Dominicano.

Cartea este o tipăritură cu cerneală tipografică neagră, filele au dimensiunile 14 x 8,5 cm, iar coperțile. Tipăritura a fost legată pe scoarțe de caton multistratificat, iar cusătura este efectuată continuu, pe gherghef, cu patru nervuri geminate și două lănțișoare marginale. Nervurile sunt din sfoară de cânepă, iar ancorarea lor s-a executat prin trecerea capetelor nervurilor prin practicarea unor orificii făcute în scoarță.

Învelitorile sunt  din piele de vițel de culoare maro roșcat. Pe suprafața pielii sunt prezente ornamente care au fost obținute prin imprimare la cald cu foiță aurie – un chenar alcătuit din linii duble, având patru fleuroane la colțuri, iar în centru un medalion în formă de suprapolis: uncrucifix având la bază un personaj și o floare înconjurat de o mandorlă.

Cotorul exterior  este din aceeași piele ca și învelitoarea. Este împărțit în cinci registre, delimitate de patru nervuri profilate. În centrul fiecărui registru se află câte un fleuron, obținut prin imprimare la cald, cu foiță aurie.

Pe fila de gardă de la finalul cărții și pe forzațul copertei din spate se găsesc însemnări: exerciții de caligrafie și prescurtări uzuale ale scrierii în limba latină cu cerneală neagră, multe dintre ele scrise cu caractere gotice .

Restaurarea volumului s-a realizat pe volum nedesfăcut. În decursul acesteia, s-a luat în calcul corpul cărții și legătoria sa. Pentru file s-au realizat intervenții de: desprăfuire, curațare umedă cu soluție hidroalcoolică, reîncleierea suportului papetar, completarea și restaurarea filelor (filă cu filă), intervenind pe fisuri, liniile de pliere și zonele cu lipsă de material prin completare cu hârtie japoneză și adeziv CMC. La nivelul legătoriei s-au făcut: consolidarea scoarțelor de carton, croirea unor bucăți de piele nouă, șerfuirea și vopsirea acestora la nuanța originală; lipirea bucăților de piele nouă pe zona colțurilor și a muchiilor; cotorul a fost deprins pentru completare; iar pentru început cotorului interior a fost căptușit cu hârtie și pânză, urmată de lipirea noi pieli, pe care va fi aplicată regiunile cu pielea originală.

Obiectul a fost restaurat în cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare al muzeului.