Simpozionul marchează aniversarea a 110 ani de la primul zbor autopropulsat al lui Traian Vuia cu un aparat mai greu decât aerul, în 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris și se bucură de prezenţa gen. lt. (r) Dumitru Prunariu.

Manifestarea ştiinţifică este organizată în colaborare cu Universitatea de Vest Timișoara, Primăria comunei Traian Vuia şi Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii, filiala Timişoara, sub egida Consiliului Judeţean Timiş.

Ţiglă cu ştampila legiunii a IV-a Flavia Felix de la Berzobis

Un obiect arheologic de epocă romană: o ţiglă de acoperiş fragmentară cu ştampila LEG IIII FF care provine din săpăturile arheologice din castrul legiunii a IV-a Flavia Felix de la Berzovia (jud. Caraş-Severin). Ştampila acestei unităţi militare, emblematică pentru armata provinciei Dacia din timpul lui Traian, apare pe unele piese tegulare, în cărămidăriile romane existând această practică a ştampilării unor ţigle sau cărămizi.

Cercetările arheologice din anii 1998-2005 au scos la iveală o parte importantă din vestigiile comandamentului (principia), care reprezintă o clădire monumentală, cu dimensiunile de 63 x 90 m, aflată în centrul fortificaţiei de la Berzobis. Acest tip standard de construcţie, caracteristic arhitecturii militare din timpul Principatului, se aseamănă cu forul oraşelor, având în primul rând un rol administrativ şi religios. Clădirea comandamentului era gândită de către arhitecţii militari ca un ansamblu arhitectonic unitar în care curtea interioară era singurul spaţiu deschis. Pe cele patru laturi ale curţii erau dispuse portice, galerii cu încăperi, marea sală basilicală şi diverse birouri (officia). Toate acestea erau prevăzute cu acoperişuri ample din ţiglă. Fragmentele de ţigle găsite de arheologi sunt doar mici rămăşiţe din imensul material tegular din antichitate.

Începând cu anul 2016, ne propunem ca una din manifestările muzeale de tradiție ale Muzeului Banatului să devină „Exponatul lunii”, eveniment foarte popular deja la alte muzee importante din țară și de peste hotare.

Piesa care va deschide ciclul de evenimente muzeistice „Exponatul lunii” este un opaiț creștin de lut, în formă de pește, caracteristic secolului al IV-lea p.Chr.

Expoziția reprezintă un omagiu adus restauratorilor și conservatorilor care au salvat de-a lungul timpului zeci de mii de obiecte din patrimoniul cultural național.

Totodată, expoziția marchează 40 de ani de funcționare a Laboratorului Zonal de Restaurare din cadrul Muzeului Banatului, în cadrul mai larg al Sistemului Românesc de Conservare și Restaurare al patrimoniului cultural național.

Inițiativa acestui an aniversar al conservării și restaurării patrimoniului cultural național a aparținut Comitetului Național Român ICOM, comitet din care fac parte cele trei muzee timișorene: Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul de Artă și Muzeul Satului Bănățean.

Sunt prezentate piese importante din colecțiile celor trei instituții menționate mai sus, obiecte restaurate și conservate de-a lungul existenței Laboratorului Zonal de Restaurare și anume: obiecte arheologice din toate epocile istorice, carte veche extrem de valoroasă, obiecte din lemn și metal descoperite în urma săpăturilor arheologice recente din centrul vechi al Timișoarei, obiecte din piatră, arme, obiecte etnografice, pictură etc.

Simpozionul este structurat pe mai multe secţiuni, în cadrul cărora vor avea loc comunicări ştiinţifice, lansări editoriale şi vor fi dezbătute probleme de istorie, civilizaţie şi spiritualitate românească de către preoţi, profesori, oameni de cultură şi cadre universitare.

Simpozionul internațional își propune să analizeze o serie de fortificații din Europa Centrală și de Sud-Est, datate în a doua jumătate a mileniului II a.Chr. – prima jumătate a mileniului I a.Chr., în vederea înțelegerii tehnicilor de construire, a rolului acestor fortificații și a conexiunilor culturale și economice pe spații mai largi din Europa.

La simpozionul internațional participă aprox. 35 de arheologi din Europa (Marea Britanie, Germania, Suedia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia, România) care au studiat îndeaproape sau au efectuat săpături arheologice sistematice în fortificațiile din epoca bronzului – începutul epocii fierului.

Încă din vechime Egiptul Antic a atras fascinația atât arheologilor, dar și a copiilor dornici să cunoască legendele unei civilizații apuse.

Îmbinând faptele istorice redate pe înțelesul copiilor cu elemente de butaforie, dar și ateliere interactive cu scop educațional – astfel sunt prezentate „Secretele Egiptului Antic” la Muzeul Banatului.

Îi invităm pe profesori şi părinţi, alături de copii între 6 şi 14 ani să descopere într-o atmosferă relaxată o parte din fascinanta lume a Egiptului antic luând parte la activitățile de grup pregătite pentru ei: ateliere de bijuterii, hieroglife, mumificare etc. Copiii vor putea intra într-o piramidă, se vor putea așeza pe tronul faraonului, vor putea deschide un sarcofag sau crea singuri amulete dupa modelul celor din antichitate, descoperind la fiecare pas semnificația lucrurilor pe care le ating.

Caracterul interactiv al acestei expoziții este principalul factor ce o diferențiază de o expoziție clasică pe teme istorice, iar faptul că cei mici pot să studieze îndeaproape exponatelele și să se implice activ în procese de creație specifice vremii i-au surprins în mod plăcut pe vizitatorii edițiilor anterioare ale History Hackers.