Vineri, 10 februarie 2017, ora 13.00 a avut loc vernisajul expoziției Tezaurul Muzeului Național al Banatului. Colecția de antichități egiptene.

Expoziția prezintă întreaga colecţie de antichităţi egiptene a Muzeului Naţional al Banatului ce constă din 52 de piese: amulete, scarabei, figurine – uşabti, statuete, un sicriu, o mască mortuară, vase, opaiţe, un fragment textil, un picior uman mumificat, o mumie de crocodil, cuprinse cronologic între perioada Regatului Vechi și perioada romană (anii 2686 a.Chr. – 395 p.Chr.).

Totodată, expoziția dezvăluie date biografice interesante ale celor care au donat antichitățile egiptene muzeului timișorean între 1879-1909, precum și date despre istoria frământată a acestei colecții de-a lungul sec. al XX-lea.

Deși colecția a mai fost expusă de-a lungul timpului, este pentru prima oară când își “dezvăluie” misterele în întregime, piesele și inscripțiile lor fiind identificate și încadrate cronologic de dr. Branislav Anđelković (cunoscut egiptolog, profesor la Universitatea din Belgrad).

Primele antichităţi egiptene au intrat în colecţia muzeului timişorean în 1879, fiind donate de preotul romano-catolic Emil Folly (o mască mortuară reprezentând un cap de femeie și o statuetă ușabti), iar ultima piesă egipteană (un picior uman mumificat) a fost înregistrată în 1909, donată de un student timişorean, Láng Lehel.

În mod deosebit, se remarcă donaţiile din anii 1906 şi 1908 – constând în 38 de antichități – ale lui Max Herz Bey (1856-1919), arhitect cu origini în Banat, director al Muzeului Arab din Cairo, legat sentimental de orașul Timișoara. Alte piese egiptene provin din importante colecții de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX: Ormós, Pongrácz.

Cele mai vechi piese din colecția Muzeului Național al Banatului sunt: un vas miniatural, de culoare roșie, datat în timpul Regatului Vechi (2686 a.Chr. – 2160 a.Chr.). și un ulcior gri din timpul Regatului Mijlociu (2055-1650 a.Chr.). Însă, cele mai valoroase piese ale colecției sunt fragmentele unui sicriu antropoid din lemn, cu picturi și hieroglife, datat în timpul Dinastiei a 21-a (cca 1039 a.Chr.), donate de Max Herz Bey în 1906. Se remarcă, de asemenea, mumia unui pui de crocodil, datat în Perioada Târzie (664-332 a.Chr.), donat în 1892 de custodele muzeului timișorean de atunci, dr. Berkeszi István.

Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00-18.00, în perioada 10 februarie – 30 iunie 2017, în mansarda B2 a Bastionului Theresia, str. Martin Luther nr. 4, Timișoara.

Această expoziție deschide o serie mai lungă de expoziţii temporare ale Muzeului Național al Banatului, în care vor fi prezentate cele mai valoroase piese din colecțiile de istorie și arheologie, reprezentând tezaurul muzeului, ce vor putea fi admirate de public un timp mai îndelungat.

Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să ne umple sufletele de lumină, să ne deschidă inimile spre iubire, credință și iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi.

Avem placerea de a va invita la concertul aniversar de 8 ani de la infiintarea corului de copii al Muzeului National al Banatului, ce va avea loc miercuri, 5 aprilie, ora 10.00. Evenimentul va avea loc in mansarda Bastionului Maria Theresia.

La iniţiativa europarlamentarului Maria Grapini, la sediul Parlamentului European din Bruxelles se va desfăşura, în data de 7 martie 2017, conferinţa „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”, prilejuită de aniversarea primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul.

Muzeul Naţional al Banatului a fost onorat de invitaţia de participare adresată de europarlamentarul român, urmând ca instituţia noastră să prezinte, la sediul Casei de Cultură Româno – Belgiană din capitala Uniunii Europene, expoziţia fotografică „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”.

Expoziţa va fi vernisată în data de 7 martie, urmând a putea fi vizitată şi în ziua următoare, şi va cuprinde material documentar scris şi fotografic ce evidenţiază activitatea derulată de inventatorul român, pionier al aviaţiei mondiale.

Faptul că specialiştii Muzeului Naţional al Banatului au fost invitaţi la un eveniment de o asemenea anvergură este un rezultat al atenţiei acordate de instituţia noastră memoriei omului de ştiinţă Traian Vuia, căruia i-a dedicat un spaţiu muzeal generos în localitatea în care acesta a copilărit.

La eveniment sunt invitaţi specialişti ai Muzeului Naţional al Banatului, experţi în aviație, europarlamentari, reprezentanţi ai mass – media, invitatul de onoare fiind g-ral lt. (r) Dumitru Dorin Prunariu, singurul român care a zburat în spaţiul cosmic.

Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Asociaţia Fotografică f:5,6
prezintă A TREIA EDIŢIE a

Bienalei Naţionale de Artă Fotografică
IMAGO – Timişoara – 2016-2017

cu tema PĂMÂNTUL

in memoriam Onuţ Danciu (22 mai 1952 – 5 septembrie 2016)  

Pământul: asociat cu pântecele matern este un simbol al fecundităţii şi regenerării, matcă a tuturor vieţuitoarelor şi plantelor, matricea universală – Terra Genetrix. Paradis, prin bogăţia şi varietatea naturii, dar şi un tărâm al suferinţei şi al morţi.

„Şi a zis Dumnezeu: „Apele de sub cer să se adune într-o singură adunare şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa: apele de sub cer s-au adunat în adunările lor şi s-a arătat uscatul. Şi Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarile apelor le-a numit „mări”. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: „Pământul să odrăslească verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă, după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ!” Şi a fost aşa: Pământul a odrăslit verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţă-n sine pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă : ziua a treia. ”

Sfânta Scriptură, Facerea 1, versetele 9-13            

Un Proiect al Muzeului Național al Banatului în colaborare cu Fundația PESEC

Cunoașterea istoriei Timișoarei este un deziderat ce trebuie să se adreseze tuturor locuitorilor orașului. Mesaje scurte, cu un conținut diversificat, despre personalități și evenimente, se vor regăsi pe folii de material biodegradabil, lipite de asfalt sau pe afișe în stațiile de transport, acolo unde oamenii pot avea prilejul de a citi texte succinte, de 4-5 rânduri despre evenimentele și personalitățile Timișoarei.

Practic, propunem o carte mereu deschisă și reînnoită a istoriei județului și, implicit, a oraşului nostru la care să aibă acces toţi timişorenii despre personalitățile istorice, științifice, culturale, politice, sportive. Textele vor prezenta personalități din 5 domenii diferite și vor fi schimbate în fiecare lună.

Propunem o colaborare cu Radio Timișoara, cu Inspectoratul Școlar Județean și cu alte instituții de profil care să facă din acest proiect o temă majoră a dezbaterii publice: expoziții cu selfiurile cele mai interesante, concurs de întrebări, propunere de noi subiecte.

Tunul de asalt ce a străjuit două decenii colțul Bastionului dinspre palatul Dicasterial este de la revoluția de la 1848. A ajuns la Timișoara în anul 1908 ca piesă de muzeu.

Trupele revoluționare de la Reșița au pus în funcțiune un vechi atelier de arme ce exista din 1790 și au reușit să toarne câteva tunuri de fontă. Cel puțin două sunt consemnate. Atelierul a fost reînoit de inginerul minier Zsigmondy Vilmos care în timpul revoluției era comandantul Gărzii Revoluționare din Reșița. O companie de douăzeci de persoane a fost dotată cu aceste tunuri denumite în glumă „Păpușile” (A Babák) și au fost folosite în luptele din decembrie împotriva Regimentului Grăniceresc din Caransebes. Dupa căderea Reșiței, două tunuri au fost capturate și duse la sediul cazarmei de la Caransebeș. Unul din ele a fost topit în anul 1884 pentru nevoile unui meșteșugar. Iar cel de-al doilea a fost donat în anul 1908 Societății Muzeale din Timișoara din inițiativa unui administrator minier, Retay Sándor.

Conducerea Muzeului Naţional al Banatului a găsit un atelier și un inginer inimos ce și-a asumat construirea unei replici cât mai fidele a tunului pentru a-l reintroduce în circuitul muzeal-turistic. Inginerul Ioan Balaci, de la Silcotub Lugoj, a dat câteva caracteristici ale vechii arme. Este un tun de asalt mobil de calibrul de 75 mm și lungime puțin mai mare de un metru. E așezat pe un afet din grinzi de lemn întărite cu elemente de otel și are roți din fier masiv cu un diametru de un metru cu patru spițe tot din fier forjat. A fost turnat din fontă sub formă tronconică cu diametrul mic de 22 de cm și diametrul mare de 28 de cm și avea șase cercuri de ranforsare. Astăzi tunul sta din nou în vechiul său loc de la colțul Bastionului.

Autor: Titus Balan

Miercuri, 12 octombrie a avut loc redeschiderea oficială a expoziției “Timișoara 1716 – Începutul Unui Oraș European” la Muzeul Diecezean al Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara. Muzeul Național al Banatului are plăcerea de a vă invita să vizitați, gratuit, expoziția pana în data de 10 decembrie.

La eveniment a fost prezent și primarul municipiului Timișoara Nicolae Robu care a vizitat expoziția alaturi de managerul Muzeului Național al Banatului, Claudiu Ilaș.

Puteți afla mai multe despre expoziție aici.

Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Asociaţia Fotografică f:5,6
vă invită la A TREIA EDIŢIE a

Bienalei Naţionale de Artă Fotografică
IMAGO – Timişoara – 2016

cu tema PĂMÂNTUL

in memoriam Onuţ Danciu (22 mai 1952 – 5 septembrie 2016)  

Pământul: asociat cu pântecele matern este un simbol al fecundităţii şi regenerării, matcă a tuturor vieţuitoarelor şi plantelor, matricea universală – Terra Genetrix. Paradis, prin bogăţia şi varietatea naturii, dar şi un tărâm al suferinţei şi al morţi.

„Şi a zis Dumnezeu: „Apele de sub cer să se adune într-o singură adunare şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa: apele de sub cer s-au adunat în adunările lor şi s-a arătat uscatul. Şi Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarile apelor le-a numit „mări”. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: „Pământul să odrăslească verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă, după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ!” Şi a fost aşa: Pământul a odrăslit verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţă-n sine pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă : ziua a treia. ”

Sfânta Scriptură, Facerea 1, versetele 9-13            

CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A BIENALEI NAŢIONALE DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ – IMAGO – TIMIŞOARA – 2016:

14 noiembrie 2016 – data limită pentru primirea lucrărilor (e-mail sau data poştei)
18 noiembrie 2016 – anunţarea rezultatelor preselecţiei organizatorilor
25 noiembrie 2016 – data limită pentru primirea lucrărilor selectate pentru salon în format 30x45cm (sau variante) (data poştei)
30 noiembrie 2016 – finalizarea jurizării finale

decembrie 2016 – vernisajul Bienalei la o dată ce o vom comunica ulterior, în funcţie de disponibilitatea spaţiului de expunere al Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara

Mai multe informații găsiți pe: http://raoulmseptilici.blogspot.ro/

Au fost partenerii şi sponsorii noştri la ediţiile anterioare ale Bienalei Naţionale de Artă Fotografică IMAGO  TIMIŞOARA şi ne-au onorat: Muzeul de Artă din Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Aquatim, SinPro, Storm Media, ArtPress, KLFilm, Wines&Food, Gall Print, Central Park, Cofetăria Codrina, Imaginative.

Partener media Fotomagazin (www.foto-magazin.ro)