În 2017 Muzeul Naţional al Banatului (MNB) a achiziţionat o pompă mobilă pentru stingerea incendiilor. Ea a fost descoperită de Alexandru Galamboş într-un grajd de la marginea Timişoarei, acoperită cu paie. De profesie mecanic auto, pasionat al motoarelor vechi, pompa a atras imediat atenţia domnului Galamboş. Acesta a realizat că are în faţa sa o pompă hidraulică interbelică produsă pentru pompierii din Timişoara. A curăţat-o și a adus-o în stare de funcționare; ulterior, a oferit-o spre vânzare MNB. Tot el a realizat şi restaurarea finală.

Din cercetările făcute de Al. Galamboș, motorul pompei (în doi timpi) a fost produs, în ultima parte a anilor 30 ai secolului trecut, de firma germană DKW (unul dintre strămoşii actualei firme Audi; are şi însemnele acesteia). DKW este o marcă germană ce producea maşini şi motociclete. În 1916, inginerul danez Jørgen Skafte Rasmussen a fondat o fabrică în Zschopau, Saxonia – Germania, unde a făcut în 1919 un motor de jucării în doi timpi, numit Des Knaben Wunsch – „dorinţa băiatului”. El a montat o versiune uşor modificată a acestui motor într-o motocicletă şi l-a numit Das Kleine Wunder – „mica minune” iniţialele de la aceasta devenind marca DKW: până la sfârşitul anilor 1920, DKW era cel mai mare producător mondial
de motociclete.

În Timişoara, primul regulament pentru pompieri datează din 13 martie 1774 şi conţinea instrucţiuni de prevenire a incendiilor specifice Timişoarei şi prevederi privind organizarea intervenţiei. La 22 august 1869 au fost înfiinţate brigăzi de pompieri voluntari în cartierele Iosefin, Elisabetin şi Fabric, iar în 1893 şi în Mehala. Aceste brigăzi dispuneau de medici şi
avocaţi şi, în afară de stingerea incendiilor, aveau sarcini în cazul demolărilor şi pentru salvarea oamenilor şi a bunurilor.

În 1928 s-a hotărât renunţarea la pompierii voluntari, corpul de pompieri urmând să fie format exclusiv din pompieri de meserie, înzestrat corespunzător. În 1936, Ministerul Afacerilor Interne a dispus militarizarea pompierilor din Timişoara. În acel moment pompierii dispuneau de 3 cazărmi: cea din Iosefin, o cazarmă în Cetate, pe amplasamentul actual al Casei Adam Müller Guttenbrunn, şi una în Fabric, lângă biserica greco-catolică. Actualmente, în Timişoara există două detaşamente de pompieri.

Piesa poate fi văzută în spațiul special amenajat și dedicat proiectului Exponatul Lunii, din mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, pe tot parcursul lunii septembrie 2019, de marți până duminică, între orele 10.00-18.00.

Muzeul Național al Banatului împreună cu Consiliul Județean Timiș organizează prima ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade. Astfel, în perioada 9 – 11 august, spectatori de toate vârstele sunt invitați la ineditul eveniment care va reînvia, timp de câteva zile, atmosfera Evului Mediu

Miercuri, 7 august 2019, de la ora 18:00, ne dăm întâlnire în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia pentru vernisajul expoziției aniversare ”Centenarul Parohiei Elisabetin”.

Peste 200 de piese de patrimoniu cu o valoare inestimabilă vor putea fi admirate în perioada care urmează în cadrul MNaB. Obiecte de cult, icoane, crucifixuri, documente, fotografii, corespondență în original, partituri în manuscris și alte comori așteaptă să fie re(descoperite)

Vor prezenta:
Corina Cranciova, muzeograf;
Ioan Hațegan, istoric;
Dan Ciobotaru, arheolog
preot István Barazsuly, paroh al Parohiei Romano-Catolice din Timișoara III, Elisabetin.

Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Miercuri, 10 iulie 2019, de la ora 19:00, ne dăm întâlnire în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia pentru vernisajul expoziției Berzovia – un castru de legiune la marginea imperiului. Berzobis și urbanistica Daciei Romane.

Această expoziție își propune să prezinte publicului o parte relevantă a rezultatelor ultimelor cercetări arheologice din mari situri de epocă romană din Dacia. Pe lângă expunerile generale, în cele 15 postere sunt înfățișate aspecte din timpul săpăturilor, planuri și reconstituiri din Berzobis (Berzovia, jud. Caraș-Severin), Sarmizegetusa (Sarmizegetusa, jud.
Hunedoara), Apulum (Alba-Iulia) și Napoca (Cluj-Napoca).

Obiectele arheologice expuse (cu precădere țigle și cărămizi) provin în special din castrul de legiune Berzobis, acest șantier arheologic fiind rodul unei colaborări de tradiție dintre Muzeul Național al Banatului și Muzeul Banatului Montan Reșița. Alte cărămizi provin din castrul Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin).

Pe timpul lui Traian, în tot imperiul castrele de legiune devin tot mai asemănătoare cu orașele, caracteristica principală în acest sens fiind monumentalitatea clădirilor. Arhitecții legionari au aplicat standardele urbanistice consacrate ale vremii atât la construcțiile din mediul militar, cât și la cele din mediul civil (urban) al Daciei. Astfel, în Colonia Dacica Sarmizegetusa, militarii din legiunea a IV-a Flavia Felix au construit forul, amfiteatrul și alte clădiri publice. La Apulum și Napoca se observă, de asemenea, dezvoltarea elaborată a unor mari centre urbane.

Cercetarea ştiinţifică a castrului de la Berzovia a început în anii 1961-1962. Săpăturile arheologice au fost reluate începând cu anul 1998 de către un colectiv format din Florin Medeleţ, Ovidiu Bozu şi Alexandru Flutur. Unele săpături de salvare au fost realizate de-a lungul timpului de Fl. Medeleţ, R. Petrovszky (1972), O. Bozu, D. Rancu (2004), D. Țeicu, Al. Flutur, D. Rancu (2012). Ultima campanie de cercetare arheologică sistematică a avut loc în 2017 (D. Țeicu, Al. Flutur și Ana Cristina Hamat).

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 10 iulie – 4 august, de marți până duminică în intervalul orar 10 – 18.

Al treilea muzeu public ca vechime din Europa, după British Museum şi Luvru, și cel mai mare muzeu din România, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu vine în Timișoara cu o expoziție itinerantă. Expoziția cuprinde fotografii și picturi grupate sub genericul „Sibiu 100”.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 4 iulie 2019, de la ora 18.00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia. „După 100 de ani de la realizarea României Mari suntem în măsură să evaluăm aportul orașului Sibiu la realizarea acestui deziderat. Dacă ținem seama de pregătirea acestui eveniment și instituțiile românești care au funcționat în orașul de pe Cibin, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acestea și-au adus un aport esențial în realizarea Marii Uniri.

După momentul 1 decembrie 1918 petrecut la Alba-Iulia, principalele instituții care aveau ca sarcină realizarea de facto a Unirii Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și Crișanei. Aceasta a fost preluată de Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu. În prima parte a existenței lui, decembrie 1918 – noiembrie 1919, sediul acestuia s-a stabilit la Sibiu, unde au funcționat și Resorturile componente. Acest organism cu puteri executive a reușit, într-o perioadă dificilă, să introducă ordinea și să realizeze tranziția către noul stat. În acest demers a fost secondat, pentru scurtă perioadă, de Marele Sfat Național Român, care și-a desfășurat activitatea tot la Sibiu.

Elementul de modernitate al expoziției vine din combinarea fotografiilor vechi, realizate de Emil Fischer la începutul secolului XX, cu fotografii din perioada contemporană, realizate de Adrian Luca în 2018, dar, în același timp, și picturi realizate de membrii Asociației Brukenthal von Studio: Ilie Mitrea, Ioan Muntean, Andrei Popa și Cătălin Precup. Demersul de față prezintă clădirile în care au funcționat aceste instituțiile Consiliului Dirigent, subliniind și schimbările prin care au trecut ele în ultimii 100 de ani. Nu au fost uitate nici clădirile unde au funcționat ASTRA, Partidul Național Român din Transilvania, dar nici străzile sau panoramele orașului care surprind, adesea, viața cotidiană de la mijlocul secolului al XX-lea și din cea contemporană. Considerăm că astfel de abordări sunt necesare în momentele aniversare, deoarece – deseori – uităm faptul că evenimentele se petrec nu numai într-un spațiu temporal, ci și într-unul spațial”, a declarat Adrian Luca, curator al expoziției.

Expoziția este organizată în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal și Asociația Brukenthal von Studio. Lucrările pot fi admirate în perioada 4 iulie – 4 august 2019, de marți până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Conferința de pace de la Passarowitz, desfășurată în urmă cu 300 de ani, s-a finalizat prin încheierea unui tratat care marchează începutul dezvoltării moderne a Banatului. Era momentul în care se puneau bazele moderne ale diplomației în această parte a Europei. Pe lângă pace, tratatul a vizat reglementări comerciale și de navigație care, în final, au fost mai
durabile și au generat principalele direcții de evoluție în domeniu.

În acest context, Muzeul Național al Banatului (MnaB) aduce în premieră națională, la Timișoara, o expoziție dedicată Conferinței de pace de la Passarowitz, realizată de Muzeul Universal Joanneum din Graz (Austria), cu sprijinul Forumului Cultural Austriac.

Vernisajul e programat joi, 27 iunie, la ora 21,00 în Mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia din Timișoara, după încheierea programului artistic ce va fi prezentat în curte. Expoziția va putea fi vizitată până în data de 31 iulie 2019.

Pacea de la Passarowitz, momentul primei integrări europene a Timișoarei și a Banatului va fi marcată de MNaB printr-un eveniment artistic și de reconstituire istorică, la inaugurarea expoziției tematice care ilustrează acest moment important din istorie. Evenimentul va avea loc în curtea Bastionului Maria Theresia, joi, 27 iunie, de la ora 20,00. Prin aportul mai multor formații artistice, va fi rememorat momentul istoric. Participanți vor fi grupurile de păstrare a tradițiilor – Peregrinii (muzică istorică, interpretare, coregrafii, prezentare), Losonczy Istvan (reconstituire istorică – partea otomană) și Eugeniu de Savoya (reconstituire istorică- partea austriacă), iar naratorul – Sergiu Galiș de la Radio Timișoara. „Trimișii Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, Damian Hugo, conte de Virmont, și ai Imperiului Otoman, Ibrahim Aga, cu suitele și gărzile lor personale, vor fi primiți la Bastion de mediatorul păcii, împuternicit din partea Marilor Puteri, Francesco, viconte de Colbier, sub corturi ridicate în acest scop. Cei doi plenipotențiari vor semna Pacea care consfințește trecerea Banatului și a Timișoarei, din nou, după 13 generații, sub stăpânirea unui principe creștin. Totodată, Pacea va fi semnată în numele serenissimului principe Carol al VI-lea, Împăratul Romanilor, și al puternicului stăpânitor Ahmed al III-lea Han, Sultan al
Otomanilor. Salve de tun vor marca finalul ceremoniei oficiale și un spectacol va fi oferit de partea otomană în onoarea noilor prieteni. Numele de-acum trei secole al grupului muzical era Seyahatler. În limba de azi a ținutului, numele e Peregrinii”, transmit reprezentanții MNaB.

Sâmbătă, 18 mai, de la ora 18.00, Muzeul Național al Banatului organizează vernisajul expoziției MAREA UNIRE REFLECTATĂ ÎN COLECȚIILE CABINETULUI DE STAMPE AL BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE.

Expoziția prezintă momentul istoric al Marii Uniri reflectat în colecțiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din București. (Trebuie știut că, din momentul formării Bibliotecii Academiei Române – 1867 – s-a constituit, prin donaţii şi achiziţii, viitoarea secţie –
Cabinetul de Stampe, Desene, Hărţi şi Fotografii, în care, de-a lungul timpului, s-a adunat un fond de stampe care numără acum aproximatov 95.000 de piese şi 43.000 de desene, la care se adaugă 300.000 de fotografii, hărți și planuri gravate sau desenate.)

Echipa formată din Cătălina Macovei – șefa Cabinetului de Stampe, împreună cu Alina Macovei și conservatorul Eugen Costache a selecționat 162 de lucrări de grafică, fotografii și hărți, pentru această expoziție inedită.

Prin evenimentul realizat în urma colaborării Muzeului Național al Banatului cu Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din București, publicul va putea viziona lucrări de grafică semnate de clasici ai artei românești interbelice – Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ștefan Dimitrescu, alături de fotografii originale cu regele Ferdinand și regina Maria în timpul primei conflagrații mondiale. Nu în ultimul rând, expoziția aduce în prim-plan portrete ale oamenilor politici din Basarabia, Bucovina și Transilvania implicați în realizarea Marii Uniri.

Expoziția găzduită de mansarda B1 a Bastionului Theresia va fi deschisă în perioada 18 mai – 30 iunie 2019, de marți până duminică, în intervalul orar 10,00 – 18,00.

Muzeul Național al Banatului (MNaB) va rămâne deschis târziu în noapte în data de 18 mai, instituția timișoreană participând activ, ca și în anii trecuți, la evenimentul Noaptea Muzeelor. Expozițiile temporare găzduite de spațiile din Bastionul Theresia vor putea fi vizitate până după miezul nopții, însă asta nu e tot: oficialii MNaB au pregătit o serie întreagă de evenimente, unul mai interesant decât altul, parte din ele având loc outdoor.

Ajunsă în 2019 la cea de-a 15-a ediţie, Noaptea Muzeelor, organizată de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), va avea loc anul acesta pe data de 18 mai. Un eveniment cultural de amploare dedicat circuitului muzeal şi evenimentelor conexe şi un brand cultural deosebit. În acest context, Muzeul Național al Banatului invită timișorenii în seara de sâmbătă, 18 mai, să îi descopere oferta culturală.

Reprezentanții instituției propun, astfel, un dialog între muzeu şi public, exploatând elemente şi resurse culturale provenite din zona patrimoniului cultural material. Miza acestui demers e, în final, stimularea timișorenilor să viziteze muzeul în orice zi a săptămânii, nu doar la evenimentele organizate. Astfel, pentru noaptea de 18 mai vor fi deschise mai multe expoziții temporare. Printre ele menționăm: Patrimonium 2018, Cliobox, Marea Unire reflectată în colecțiile Cabinetului de
Stampe al Academiei Române din București, Out of Time, și, nu în ultimul rând, expoziția „Muzeul Popa’s”. Vor putea fi admirate și exponate din cadrul Colecției „Științele Naturii”, dar și „Exponatul lunii mai”, o plachetă deosebită, cu o poveste fascinantă ce abia așteaptă să fie descoperită.

Expozițiile temporare sunt deschise în intervalul 18.00 – 01.00, iar intrarea se face prin str. Martin Luther, nr. 4 (Bastion Maria Theresia – Mansarda B1, Mansarda B2).

Programul complet al Nopții Muzeelor la MNaB:

18,00-18,50 Timișoara în Amurgul Evului Mediu – prezentare de echipament, arme, tehnici de luptă din vremea castelanilor de Timiș, dansuri vechi haiducești – ASOCIAȚIA LOSONCZY ISTVAN

19,00-19,50 Legenda Zburătorilor, ZÂNELE SILVANE – spectacol coregrafic în stilul teatrului
antic

20,00-20,50 Rondul de Noapte, concert PEREGRINII – coregrafii, demonstrații de mânuire a armelor istorice, jonglerii medievale cu steaguri

21,00-21,45 Cronici de Foc – Teatrul pirotehnic PEREGRINII și DEEP6 PROJECT

22,00 – Concert de muzică clasică susținut de Quartet Clasica (Gianluca Vanzelli-flaut, Maria Teglas-vioară, Gabriela Vanzelli-violă, Marius Bernecker-violoncel), mezzosoprana Gabriella Varvari, Adrian Mardan (chitară clasică), Duo Contrabas-Pian Alexandru Cranciova și Denisa Țârlea acompaniați de balerinii Raisa Kadar și Flavius Popa.

Amintim că pe durata Nopții Muzeelor accesul publicului este gratuit. Pe această cale, MNaB invită vizitatorii să acceseze conturile de Facebook și Instagram ale instituției și să împărtășească impresii din timpul vizitei.

Joi, 16 mai 2019, de la ora 19,00, în mansarda B2 a Bastionului Theresia va avea loc vernisarea expoziției de grafică semnată de Iosif Stroia și intitulată Out of Time. Vor vernisa prof.univ.dr. Mircea Mihăieș și asist.univ.dr. Maria Orosan Telea.

O realitate alternativă în afara timpului ”Faptul că în liceu am îndrăgit fizica explică preocupările mele din domeniul graficii de acum… Le-am lăsat de-o parte când i-am întâlnit pe Deliu Petroiu, Simion Lucaci și mai apoi pe Nuțiu Romul, profesorul coordonator de la Facultatea de Desen Timișoara…”, mărturisește artistul.

Acum 16 ani a aflat despre maniera de generare a unei realităţi alternative şi s-a familiarizat cu o serie de termeni ca twister şi spinner, termeni folosiţi în matematicile superioare, și care se regăsesc în preocupările grafice prezentate.

”(…)Altfel spus, particulele care alcătuiesc realitatea noastră nu sunt stabile în raport cu propria noastră realitate. Se poate demonstra astfel ca un quarc face legătura cu o altă realitate şi asta în mod regulat. Deci există o punte între realitatea noastră şi alte realităţi. Unii teoreticieni vorbesc despre aceste alte realităţi sub termenul generic de haos… Am citit despre aceste noţiuni şi le amintesc aici ca să înţelegeti ca şi mine, citind printre rânduri, cum a devenit atât de interesant să le transform în desene, folosind creioane colorate, cerate sau pastel”, eplică Iosif Stroia.

Graficianul Iosif Stroia este ilustratorul coperții revistei BAS. British and American Studies, publicație indexată în baze de date internaționale prestigioase, ce apare anual și cuprinde o selecție a lucrărilor prezentate anul acesta în cadrul celei de-a XXIX-a conferințe internaționale omonime. Anul acesta conferința are loc între 16-18 mai, la ea participând aproximativ 100 de specialiști (atât din Europa, cât și din Asia, America și Africa de Sud). Astfel, pe simezele Muzeului Național al Banatului vor fi expuse 60 de lucrări de grafică, expoziția rămânând deschisă până în 16 iunie.

Iosif Stroia s-a născut în 29 aprilie 1951 la Orăștie, județul Hunedoara. Este absolvent al Facultății de Desen din Universitatea Timișoara în anul 1975, clasa prof. Romul Nutiu. Din 1978 s-a specializat în tipar offset la Arad, iar din 1999 este asociat la tipografia Poudique din Arad și la editura Nigredo. A avut o serie impresionantă de expoziții personale, între care amintim: 1983, Galeria ALFA Arad, România. 1985, Galeria ALFA Arad România. 1994, Centrul Cultural Român din Budapesta, Ungaria. 1995, Galeria ART (Viorel Stirbu) Timișoara, România. 1995, Galeria Națională DELTA Arad, 2002, Expozitia “Calea – Der weg – Fragmente” Galeria MELNIKOW, Heidelberg, Germania. 2006, Galeria “Mu-Terrem” Debrecen, Ungaria.2008, Pecs, Galeria Municipala, Ungaria. 2010, Galeria Triade, Timişoara, România. 2014, Nurnberg, Tiny Griffon Gallery. Între 1983-1989 este membru al cineclubului “Atelier 16”, (Kinema-Ikon) Arad, condus de Gheorghe Sabău, unde a realizat filmul “Autoportret”.