Între anii 1920 și 1944, biopolitica și eugenismul au primit sprijin oficial în România, așa cum s-a întâmplat de altfel în întreaga Europă și în Statele Unite. Altfel spus, românii au încercat și ei să își creeze propria rasă superioară.

Eugenismul este o teorie socială care susține îmbunătățirea geneticii umane prin diferite mijloace (de intervenție). Scopurile declarate sunt acelea de a crea oameni mai sănătoși, mai inteligenți, economisirea resurselor societății și curmarea suferinței umane. De la bun început, programul eugenic de a crea o populație românească sănătoasă a fost plasat în cadrul mai larg al unei campanii biopolitice de realizare a unui protecționism național și al construcției națiunii însăși.

Astfel, Muzeul Național al Banatului vă invită duminică, 10 noiembrie, ora 11:00, la Casa Adam Müller, pentru vernisajul expoziției tematice „Știință şi etnicitate II: Biopolitică şi eugenism în România, 1920-1944”, organizată împreună cu Centre for Medical Humanities, Oxford Brookes University, Forumul Democrat al Germanilor din Banat, Comunitatea Evreilor din Timișoara, Ambasada Israelului București.

Această expoziție documentează complexul program biopolitic și eugenic folosit cu scopul de a crea o nouă familie și națiune română prin management științific, atât la nivel individual cât și colectiv. Folosind materiale puțin cunoscute marelui public, această expoziție ilustrează măsura în care agenda națională a redefinit proiectele științifice în România. Popularitatea biopoliticii și eugenismului în perioda interbelică și în cea a celui de al doilea război mondial nu poate fi contestată, dar efectele acestei popularități rămân a fi cercetate de acum înainte.

Expoziția încurajează atât publicul general cât și specialiștii să reflecteze critic asupra acestor idei fără a ezita, însă, să recunoască rolul central ocupat de biopolitică și eugenism în istoria României în perioada 1920-1944.

Curator: Marius Turda (Oxford Brookes University)
Un eveniment finanțat de Consiliul Județean Timiș.
Expoziția este deschisă până pe 15 Decembrie 2019, iar accesul este GRATUIT.

Păsările și fluturii nopții ”pun stăpânire” în perioada următoare pe spațiile expoziționale ale Muzeului Național al Banatului. Instituția de cultură, prin Secția de Științele Naturii, organizează o expoziție de excepție – ”Aripile Nopții”, în colaborare cu Societatea Lepidopterologică Română și Societatea Ornitologică Română.

Evenimentul aduce în fața vizitatorilor specimene naturalizate de bufnițe și fluturi de noapte din colecțiile Secției de Științele Naturii a Muzeului Național al Banatului, specimene care fac parte din colecțiile ”Dionisie Linția” și ”dr. Frederic König”, personalități ale ornitologiei și entomologiei mondiale.

În cadrul expoziției sunt programate și ateliere tematice pentru copii, mai multe școli din Timișoara au anunțat deja prezența. În cadrul activităților elevii vor învață să colecționeze bufnițe și fluturi în stil Origami, vor studia cu lupa binoculară structura penelor de pasăre, vor desena bufnițe și diferite alte obiecte cu motive specifice acestor păsări și fluturi de noapte.

Înscrierile pentru ateliere nu s-au încheiat, iar unitățile de învățământ care își doresc să participe cu elevii pot contacta secretariatul Muzeului Național al Banatului pentru programări.

Vernisajul expoziției ”Păsările Nopții” are loc vineri, 1 noiembrie 2019, la ora 12, în mansarda B2 a Bastionului Theresia. ”Păsările Nopții” rămân expuse până în 30 noiembrie 2019. Intrarea este liberă pentru copii, studenți și pensionari iar, pentru adulți, biletul este 5 lei.

Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 10 și 18.

Craniu (tabacheră) – A fi sau a nu fi exponatul lunii noiembrie la MNaB?

Legenda acestui obiect intrigant spune că fost prelucrat la cererea unui judecător din secolul al XIX-lea, care în urma unui caz dificil de crime în serie, a dorit ca trofeu craniul criminalului după rezolvarea cazului.

Craniul, transformat într-o tabacheră cu numele și data morții inscripționate pe frunte, a fost ulterior păstrat pe biroul judecătorului, servind atât pentru depozitarea tutunului, cât și pentru a intimida.

Obiectul a fost achiziționat din Orșova și introdus în patrimoniul muzeului în anul 1878, prin donația marelui om de cultură, Ormós Zsigmond, unul dintre fondatorii Muzeului Național al Banatului. Interesant este faptul că, Ormós Zsigmond, a avut mai multe funcții importante, printre care se numără și cea de asistent juridic în anul 1832, jude al ocolului Recaș din anul 1841 și prim-jude al ocolului Buziaș din anul 1846. Prin natura funcțiilor sale cu specific juridic și suprapunerea anului morții inscripționat pe craniu cu funcția sa de judecător (jude), se explică deținerea obiectului, “sau acesta ar putea chiar fi judecătorul din legendă.(?!)”

Cu toate acestea, nu există suficiente informații care să prezinte istoria certă a obiectului. Cert este că exponatul reprezintă un craniu uman transformat în obiect de depozitare, prin secționarea calotei în plan orizontal și asamblarea celor 2 piese cu balamale, pentru a facilita închiderea și deschiderea acestuia; pe interior a fost căptușit cu mușama verde. Pe osul frontal apar inscripționate numele „Vlath Salamon” și data morții, 17.01.1841.

Exponatul lunii poate fi vizitat pe parcursul lunii noiembrie, de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia, pe strada Martin Luther, nr.4.

Exponatul lunii octombrie la #mnab este CRANIUL UNUI BIZON DE STEPĂ, dispărut acum 10.000 ani, odată cu terminarea ultimei glaciațiuni.

Acesta a fost descoperit în anul 1949 în albia râului Bega, aproape de localitatea Balinț (jud. Timiș) și este păstrat în Colecția de Paleontologie a Secției Științele Naturii din cadrul Muzeului Național al Banatului.

Bizonul de stepă (Bison priscus) este considerat stră-stră bunicul zimbrului european (Bison bonasus) și al bizonului american (Bison bison). Erbivor de talie mare, care trăia în cirezi, bizonul ajungea să aibă coarne de peste 50 cm lungime fiecare. Cum au dispărut Bizonii care au trăit pe teritoriul țării noastre? Una din teorii vorbește de vânătoarea excesivă. Cealaltă – încălzirea globală bruscă (în urmă cu 10.000 – 15.000 ani Îen). Temperatura medie a crescut cu 6 grade, iar anumite specii au intrat în șoc termic.

În 2017 Muzeul Naţional al Banatului (MNB) a achiziţionat o pompă mobilă pentru stingerea incendiilor. Ea a fost descoperită de Alexandru Galamboş într-un grajd de la marginea Timişoarei, acoperită cu paie. De profesie mecanic auto, pasionat al motoarelor vechi, pompa a atras imediat atenţia domnului Galamboş. Acesta a realizat că are în faţa sa o pompă hidraulică interbelică produsă pentru pompierii din Timişoara. A curăţat-o și a adus-o în stare de funcționare; ulterior, a oferit-o spre vânzare MNB. Tot el a realizat şi restaurarea finală.

Din cercetările făcute de Al. Galamboș, motorul pompei (în doi timpi) a fost produs, în ultima parte a anilor 30 ai secolului trecut, de firma germană DKW (unul dintre strămoşii actualei firme Audi; are şi însemnele acesteia). DKW este o marcă germană ce producea maşini şi motociclete. În 1916, inginerul danez Jørgen Skafte Rasmussen a fondat o fabrică în Zschopau, Saxonia – Germania, unde a făcut în 1919 un motor de jucării în doi timpi, numit Des Knaben Wunsch – „dorinţa băiatului”. El a montat o versiune uşor modificată a acestui motor într-o motocicletă şi l-a numit Das Kleine Wunder – „mica minune” iniţialele de la aceasta devenind marca DKW: până la sfârşitul anilor 1920, DKW era cel mai mare producător mondial
de motociclete.

În Timişoara, primul regulament pentru pompieri datează din 13 martie 1774 şi conţinea instrucţiuni de prevenire a incendiilor specifice Timişoarei şi prevederi privind organizarea intervenţiei. La 22 august 1869 au fost înfiinţate brigăzi de pompieri voluntari în cartierele Iosefin, Elisabetin şi Fabric, iar în 1893 şi în Mehala. Aceste brigăzi dispuneau de medici şi
avocaţi şi, în afară de stingerea incendiilor, aveau sarcini în cazul demolărilor şi pentru salvarea oamenilor şi a bunurilor.

În 1928 s-a hotărât renunţarea la pompierii voluntari, corpul de pompieri urmând să fie format exclusiv din pompieri de meserie, înzestrat corespunzător. În 1936, Ministerul Afacerilor Interne a dispus militarizarea pompierilor din Timişoara. În acel moment pompierii dispuneau de 3 cazărmi: cea din Iosefin, o cazarmă în Cetate, pe amplasamentul actual al Casei Adam Müller Guttenbrunn, şi una în Fabric, lângă biserica greco-catolică. Actualmente, în Timişoara există două detaşamente de pompieri.

Piesa poate fi văzută în spațiul special amenajat și dedicat proiectului Exponatul Lunii, din mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, pe tot parcursul lunii septembrie 2019, de marți până duminică, între orele 10.00-18.00.

Muzeul Național al Banatului împreună cu Consiliul Județean Timiș organizează prima ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade. Astfel, în perioada 9 – 11 august, spectatori de toate vârstele sunt invitați la ineditul eveniment care va reînvia, timp de câteva zile, atmosfera Evului Mediu

Miercuri, 7 august 2019, de la ora 18:00, ne dăm întâlnire în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia pentru vernisajul expoziției aniversare ”Centenarul Parohiei Elisabetin”.

Peste 200 de piese de patrimoniu cu o valoare inestimabilă vor putea fi admirate în perioada care urmează în cadrul MNaB. Obiecte de cult, icoane, crucifixuri, documente, fotografii, corespondență în original, partituri în manuscris și alte comori așteaptă să fie re(descoperite)

Vor prezenta:
Corina Cranciova, muzeograf;
Ioan Hațegan, istoric;
Dan Ciobotaru, arheolog
preot István Barazsuly, paroh al Parohiei Romano-Catolice din Timișoara III, Elisabetin.

Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Miercuri, 10 iulie 2019, de la ora 19:00, ne dăm întâlnire în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia pentru vernisajul expoziției Berzovia – un castru de legiune la marginea imperiului. Berzobis și urbanistica Daciei Romane.

Această expoziție își propune să prezinte publicului o parte relevantă a rezultatelor ultimelor cercetări arheologice din mari situri de epocă romană din Dacia. Pe lângă expunerile generale, în cele 15 postere sunt înfățișate aspecte din timpul săpăturilor, planuri și reconstituiri din Berzobis (Berzovia, jud. Caraș-Severin), Sarmizegetusa (Sarmizegetusa, jud.
Hunedoara), Apulum (Alba-Iulia) și Napoca (Cluj-Napoca).

Obiectele arheologice expuse (cu precădere țigle și cărămizi) provin în special din castrul de legiune Berzobis, acest șantier arheologic fiind rodul unei colaborări de tradiție dintre Muzeul Național al Banatului și Muzeul Banatului Montan Reșița. Alte cărămizi provin din castrul Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin).

Pe timpul lui Traian, în tot imperiul castrele de legiune devin tot mai asemănătoare cu orașele, caracteristica principală în acest sens fiind monumentalitatea clădirilor. Arhitecții legionari au aplicat standardele urbanistice consacrate ale vremii atât la construcțiile din mediul militar, cât și la cele din mediul civil (urban) al Daciei. Astfel, în Colonia Dacica Sarmizegetusa, militarii din legiunea a IV-a Flavia Felix au construit forul, amfiteatrul și alte clădiri publice. La Apulum și Napoca se observă, de asemenea, dezvoltarea elaborată a unor mari centre urbane.

Cercetarea ştiinţifică a castrului de la Berzovia a început în anii 1961-1962. Săpăturile arheologice au fost reluate începând cu anul 1998 de către un colectiv format din Florin Medeleţ, Ovidiu Bozu şi Alexandru Flutur. Unele săpături de salvare au fost realizate de-a lungul timpului de Fl. Medeleţ, R. Petrovszky (1972), O. Bozu, D. Rancu (2004), D. Țeicu, Al. Flutur, D. Rancu (2012). Ultima campanie de cercetare arheologică sistematică a avut loc în 2017 (D. Țeicu, Al. Flutur și Ana Cristina Hamat).

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 10 iulie – 4 august, de marți până duminică în intervalul orar 10 – 18.

Al treilea muzeu public ca vechime din Europa, după British Museum şi Luvru, și cel mai mare muzeu din România, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu vine în Timișoara cu o expoziție itinerantă. Expoziția cuprinde fotografii și picturi grupate sub genericul „Sibiu 100”.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 4 iulie 2019, de la ora 18.00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia. „După 100 de ani de la realizarea României Mari suntem în măsură să evaluăm aportul orașului Sibiu la realizarea acestui deziderat. Dacă ținem seama de pregătirea acestui eveniment și instituțiile românești care au funcționat în orașul de pe Cibin, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acestea și-au adus un aport esențial în realizarea Marii Uniri.

După momentul 1 decembrie 1918 petrecut la Alba-Iulia, principalele instituții care aveau ca sarcină realizarea de facto a Unirii Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și Crișanei. Aceasta a fost preluată de Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu. În prima parte a existenței lui, decembrie 1918 – noiembrie 1919, sediul acestuia s-a stabilit la Sibiu, unde au funcționat și Resorturile componente. Acest organism cu puteri executive a reușit, într-o perioadă dificilă, să introducă ordinea și să realizeze tranziția către noul stat. În acest demers a fost secondat, pentru scurtă perioadă, de Marele Sfat Național Român, care și-a desfășurat activitatea tot la Sibiu.

Elementul de modernitate al expoziției vine din combinarea fotografiilor vechi, realizate de Emil Fischer la începutul secolului XX, cu fotografii din perioada contemporană, realizate de Adrian Luca în 2018, dar, în același timp, și picturi realizate de membrii Asociației Brukenthal von Studio: Ilie Mitrea, Ioan Muntean, Andrei Popa și Cătălin Precup. Demersul de față prezintă clădirile în care au funcționat aceste instituțiile Consiliului Dirigent, subliniind și schimbările prin care au trecut ele în ultimii 100 de ani. Nu au fost uitate nici clădirile unde au funcționat ASTRA, Partidul Național Român din Transilvania, dar nici străzile sau panoramele orașului care surprind, adesea, viața cotidiană de la mijlocul secolului al XX-lea și din cea contemporană. Considerăm că astfel de abordări sunt necesare în momentele aniversare, deoarece – deseori – uităm faptul că evenimentele se petrec nu numai într-un spațiu temporal, ci și într-unul spațial”, a declarat Adrian Luca, curator al expoziției.

Expoziția este organizată în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal și Asociația Brukenthal von Studio. Lucrările pot fi admirate în perioada 4 iulie – 4 august 2019, de marți până duminică, între orele 10.00 – 18.00.