E octombrie, culorile sunt tot mai frumoase în natură, toamna e un nou început. La fel și în spațiile noastre.
Expozitiile vechi pleacă, iar noi ne pregătim pentru o expunere nouă. Mansardele sunt în mari (re)faceri.

Fie vremea cum o fi, noi vă așteptăm – cu surprize – abia de vineri (de la ora 16:00).
#mnab #muzeulnationalalbanatului

Spada de tipul Kaskara este o armă caracteristică Sudanului, Darfurului, Ciadului și Nubiei, însă termenul Kaskara, încetățenit astăzi în bibliografia internațională, este total necunoscut în Sudan, unde arma este numită pur și simplu saif (sabie). Kaskara este o armă albă cu lamă dreaptă și lungă, având tăiș pe ambele muchii și un vârf ascuțit. Garda sa prezintă brațe drepte, cu aspect cruciform, de unde și aluzia originii cruciate. Teaca are de cele mai multe ori o formă dreaptă în partea superioară și apoi lățită spre vârf, fiind îmbrăcată în fâșii de piele, cele mai extravagante fiind îmbrăcate în piele de reptilă, respectiv crocodil. Mânerul din lemn este îmbrăcat în piele, la fel ca teaca, iar în partea superioară prezintă un cap evazat de forma unui disc.

Acest tip de spadă are o lungime de cca 1 metru. Forma gărzii diferă în funcție de locul de fabricație: gărzile făurite în zona Omdurman sunt de regulă din alamă și au o structură subțire; la Dongola, spre nord, erau specifice gărzile din fier, plate și grele; iar la Darfur, în perioada sultanului Ali Dinar (1898-1899), gărzile erau făurite din fier, având dimensiuni foarte mari.

Revenind la teaca spadei Kaskara, aceasta era fixată de o curea din piele și purtată peste umăr, pe spate, dar de cele mai multe ori era ținută sub braț, cu mânerul înainte.

În tradiția sufistă islamică, Kaskara era un simbol al puterii spirituale și al legitimității, al măreției și puterii. A fost utilizată în procesiuni religioase și la dansurile ritualice.

O particularitate importantă a spadelor Kaskara rezidă în bogăția inscripțiilor caligrafice de pe suprafața lamelor, care erau fie inscripții reale, fie pseudo-inscripții. Inscripțiile prezente pe lamele spadelor Kaskara se încadrează în tipul ”thuluth”, o versiune caligrafică creată de oficialul persan Muqlah Shirazi. De cele mai multe ori, în cadrul acestor inscripții erau redate texte din Coran, informații despre armurier sau locul și anul fabricației. Acest tip de inscripție era prezent și pe alte arme sudaneze (securi, pumnale etc). Decorul armelor sudaneze era puternic influențat de stilul persan, caracteristic dinastiei Qajar din sec. al XIX-lea.

Există însă foarte multe spade Kaskara cu lame bogat inscripționate cu texte ”thuluth”, dar cu tăișul neascuțit – cum este și cazul spadei din colecția muzeului timișorean – ceea  ce a dus la multe dezbateri privind utilizarea acestor piese pe câmpul de luptă. Un lucru este însă cert, armele respective nu au fost utilizate în lupte, ele putând fi cel mult folosite pe post de obiecte contondente, dar în nici un caz pe post de arme de tăiere/împungere. Totuși, autorii consideră că puternica influență religioasă islamică sufistă în Sudan a făcut ca aceste piese să joace un rol important în procesiunile și ritualurile religioase ale perioadei respective, iar în lupte aceste piese erau utilizate pe post de talismane ori stindarde.

În ceea ce privește datarea spadei din colecția muzeului, având în vedere că piesa în cauză nu este o armă propriu-zisă, ci obiect ceremonial, poate chiar suvenir realizat în anii de după înlăturarea islamiștilor sudanezi de la putere, datarea ei se încadrează între sfârșitul sec. al XIX-lea și primele decenii ale sec. XX.

Text: Dr. Zoran Markov, Șef secția Istorie a MNaB

______________________

Proveniență: vechea colecție a Muzeului Național al Banatului.

Atelier/autor: sudanez, nord-estul Africii.

Material/tehnică: oțel, alamă, piele, lemn; forjare, gravare, batere.

Dimensiuni: L lamă: 65 cm; L mâner: 15 cm; L teacă: 66,5 cm.

Nr. Inv. Istorie: 3415.

Muzeul Național al Banatului îi invită pe toţi pensionarii să viziteze gratuit expozițiile, sâmbătă, 1 octombrie 2022, în intervalul orar 10:00-18:00.

Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia nr. 45/106 din 1991, a instituit “Ziua Internaţională a Vârstnicilor”, zi care se sărbătoreşte în fiecare an la data de 1 octombrie, de toate ţările membre.

De fapt, ce înseamnă “să fii vârstnic”? Fiindcă “a fi vârstnic” este o situare nu doar biologică. Este şi una socială. Este şi una psihologică. Vârstnicul de acum 30 de ani este considerat astăzi o persoană puţin trecută de tinereţe. “A fi vârstnic” poate că nu e decât un anotimp mai îndelungat, o “vară indiană” în care persoanele respective ar trebui să se simtă utile, adică preţuite de societate.

Și, ca să revenim la ziua de astăzi, vă spunem că solicitarea gratuității în muzee a pensionarilor a fost elaborată de Ministerul Culturii urmare a solicitării Uniunii Generale a Pensionarilor, precum și a Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și Persoane Vârstnice, în sensul acordării gratuității la vizitare pentru pensionari, în ziua de 1 octombrie 2022.

#mnab #ziuainternationalaavarstnicilor

Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice”

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, aduce în fața vizitatorilor parte din măreţia a ceea ce a fost odinioară mănăstirea cisterciană Egres.

Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș, 1179 – 1500, din perspectiva cercetărilor arheologice” va prezenta cercetările arheologice sistematice (2016 – 2017 și 2019-2021) realizate de arheologii Muzeului Național al Banatului în colaborare cu Institutul de Arheologie al Universității Catolice ”Pázmány Péter” din Budapesta, precum și cu alte instituții academice din România (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti (2016-până azi), Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (doar în 2016).

Vor fi expuse obiecte găsite în timpul cercetărilor arheologice de la Igriş, fragmente arhitecturale provenite de la ancadramente de fereastră, ancadramente de portal, fragmente de chei de boltă şi segmente de coloane şi capiteluri, precum şi elemente decorative din piatră care au înfrumuseţat edificiul mănăstiresc.

Vernisajul este programat joi, 15 septembrie, de la ora 18.00, în mansarda B1 a Bastionului Theresia. Expoziția va putea fi vizitată până în 16 octombrie.

Expoziție de fotografie „Descoperă Timișoara ascunsă”

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș vă invită să descoperiți Timișoara ascunsă.
În mansarda B2 a Bastionului Theresia va fi vernisată miercuri, 14 septembrie, de la ora 18, o expoziție cu fotografii reprezentative pentru Timișoara.

Expoziția este realizată în colaborare cu Diana Cristea și Silviu Năstase. Vizitatorii vor avea ocazia să afle informații mai mult sau mai puțin cunoscute despre 15 clădiri alese de artiști pentru a fi dezvăluite publicului. Culegerea de texte o semnează Iasmina Mioc.

Tot atunci va fi lansat și albumul de fotografii al expoziției, pe un fundal sonor special, susținut de „Incanto Quartetto”.

Expoziția ,,Descoperă Timisoara ascunsă” va putea fi vizitată la Bastionul Maria Theresia din strada Martin Luther, nr. 4, în perioada 15 septembrie – 1 octombrie, de marți până duminică în intervalul orar 10.00-18.00.

„Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989.”

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș organizează o expoziție-tribut primului oraș liber de comunism din România. „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989.” este un eveniment despre orașul formațiilor beat, rock și jazz, despre teatrele studențești și de amatori, cenaclurile literare, avangarda artelor plastice (1.1.1., Sigma 1), cinecluburi, discoteci, PM 6 și Tim Rock festival, Radio Europa Liberă, influența occidentului, modă, literatura interzisă, aspecte care au generat o rezistență la îndoctrinare prin cultură alternativă.

„Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989.” aduce o colecție de peste 200 de fotografii, afișe vechi, unele semnate de artiști, viniluri, casete audio, benzi, magnetofon, radiocasetofon și pick-up vintage, reviste. Toate pot fi văzute timp de două săptămâni în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia.

Vernisajul „Fenomenul Timișoara. 1965 – 1989.” va fi marți, 13 septembrie, la ora 19.00, în mansarda B2 a Bastionului Theresia. În deschiderea vernisajului va susține un scurt moment artistic formația rock Fără Filtru.

#mnab #muzeulnationalalbanatului #expozitiitimisoara #fenomenultimisoara

Muzeul Național al Banatului împreună cu Consiliul Județean Timiș organizează cea de-a IV-a ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade. Armuri lucitoare, cai, tabere de război, spade, topoare, tunuri și puști, oșteni de rând și floarea cavalerilor, bucătari pricepuți, frumoase domnițe și meșteri vestiți, menestreli și comedianți, precupeți și nobili de seamă: puteți vedea toate acestea în perioada 22 – 24 iulie, în parcul Castelului Huniade din centrul Timișoarei, readuse la viață de către numeroase grupuri de reconstituire istorică partenere, din România și din străinătate.

Expoziția „150 de ani de la întemeierea Muzeului Național al Banatului” este una cronologică și conține peste 150 de obiecte de patrimoniu, de o valoare inestimabilă, multe dintre ele vor putea fi văzute de public pentru prima dată. Evenimentul ilustrează activitatea tuturor secțiilor Muzeului Național al Banatului, de la înființarea instituției în anul 1872 până în prezent.

„Îndrăgostiți de amintiri” este o expoziție realizată în urma concursului organizat de Muzeul Național al Banatului, competiție cu același nume. Este formată din 40 de fotografii care ilustrează dragostea, așa cum este ea văzută de participanții la concurs.