Exponatul lunii Decembrie

CASCĂ DE TIP ARMET CU VIZIERĂ MOBILĂ

PENTRU ARMURA DE CAVALER

(SEC. AL XV-LEA)

Coiful/casca apare destul de devreme printre elementele echipamentul militar, fiind conceput pentru protecţia capului. Încă din perioadele timpurii au apărut coifuri realizate din bronz, care au putut proteja eficient cea mai sensibilă parte a corpului uman. Coifurile au fost concepute de aşa natură, încât în partea inferioară erau prevăzute cu un element care proteja ceafa şi gâtul, iar în partea superioară, alte componente metalice protejau fruntea, pomeții şi urechile.

La coifurile grecilor antici apare uneori o întăritură decorativă de forma unei creste, care revine pe coifurile din sec. al XVIII-lea şi pe unele din sec. al XIX-lea. Coifurile legionarilor romani erau prevăzute în partea inferioară cu apărătoare pentru ceafă şi urechi, fiind similare cu acele coifuri de cavalerie din sec. al XVII-lea, cu terminația inferioară segmentată (Zischagge).

În perioada marilor migraţii, în primele secole ale erei noastre, apare un tip de coif realizat din patru sau şase elemente, de formă semisferică. Era realizat din făşii subţiri împletite, de fier, fiind prevăzut cu apărătoare pentru urechi.

Coiful de formă conică, cu apărătoare nazală, apare din nou la vikingi şi normanzi, în secolele IX, X şi XI. Acest tip de coif se dezvoltă în timp, ajungând în secolul al XIV-lea să aibă în partea inferioară o prelungire metalică pentru protecţia gâtului, iar în partea frontală va avea locaşuri traforate pentru ochi; altele au fost prevăzute cu elemente mobile pentru protecţia feţei, numite viziere.

În perioada cruciadelor, cavalerii europeni au purtat coifuri de formă neobişnuită, de tipul unui vas înalt şi închis, prevăzut cu fante extrem de subţiri pentru respirat şi văzut.

În evul mediu târziu, coifurile aveau forme dintre cele mai diverse, de forma unor pălării, vase ori de tip sferic. Coifurile sub formă de pălărie având o margine răsfrântă, mai lată sau mai îngustă, au apărut la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea ca elemente componente ale armurilor de cavaler, ori în echiparea infanteriei. Se poate spune că acest tip de coif este precursorul căştilor militare din perioada celor două războaie mondiale. Coifurile de tipul vaselor înalte se fixează pe umeri, acoperind şi protejând în totalitate capul. Pe laterale şi în partea inferioară exista o întăritură metalică, iar unele modele erau prevăzute cu vizieră.

Coifurile de tip sferic (căștile) apar în sec. al XV-lea şi al XVI-lea, fiind de regulă elemente componente ale armurilor.

În colecţia de arme a MNaB există la ora actuală 2 piese care pot fi încadrate în categoria căștilor pentru armură, ambele fiind inventariate în registrele Secţiei de Istorie. Casca desemnată a fi exponatului lunii Decembrie 2022 este de tipul ”Armet”, cu creastă, având o vizieră mobilă realizată dintr-o singură bucată, cu respirator cu găuri circulare şi eliptice dispuse radial. Tipologic vorbind, casca este un subansamblu al unei armuri de cavaler de tipul “Schott-Sonnenberg”, model utilizat în spațiul german în a doua jumătate a sec. al XV-lea și în primele decenii ale sec. al XVI-lea. Armura din colecția MNaB este o replică, fiind realizată cel mai probabil în sec. al XIX-lea pentru decorarea unor castele sau palate.

Armura a fost achiziționată în anul 1936, în timpul directoratului lui Ioachim Miloia, de la Francisc Sáfrán, în schimbul sumei de 4.500 lei, din bugetul municipalității orașului Timișoara.

Muzeul Național al Banatului, colecţia de arme, nr. inv. istorie 6025.

Text: dr Zoran Marcov

Muzeul Național al Banatului vă invită să vizionați, miercuri, 23 noiembrie, de la ora 18.00, în mansarda B1 a Bastionului Theresia, un documentar despre o locuinţă unicat în România: Legenda Casei H.

Proiecția va fi urmată de o dezbatere/discuție cu Radu Mihăilescu și Andrei Herczeg, moderată de Adriana Babeți.
„Legenda Casei H” prezintă unul dintre cele mai premiate proiecte arhitecturale din țara noastră. Documentarul face parte din seria „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”, în care Adriana Babeți, alături de echipa formată din Cristian Văduva, Ovidiu Hrin, Alex Pascu, Silvia Hrin și Alex Condrache, explorează istoriile uitate, neștiute, dar impresionante, ale Timișoarei și îi aduce în atenția publicului pe unii dintre oamenii deosebiți ai locului.
Proiectul „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri” este unul comun al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și al Universității de Vest din Timișoara. Proiecția este realizată în contextul Beta 2022 – bienala timișoreană de arhitectură. Proiectul face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, este finanțat de Primăria Municipiul Timișoara prin Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și Centrul de Proiecte.

Muzeul Național al Banatului în colaborare cu Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Uniunea Sârbilor din România și Asociația pentru Cultură Bănățeană, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, organizează „185 de ani de cânt coral al sârbilor din Timișoara (1836-2021)”.

Expoziția este prima de acest fel organizată la Muzeul Național al Banatului din Timișoara. Aceasta reunește o colecție inedită de exponate aflate în patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, cât și al parohiilor sârbești din Timișoara, respectiv în colecții private. Obiectele expuse oferă o trecere în revistă a celei mai vechi forme de manifestare culturală organizată a sârbilor din Timișoara, care a debutat în anul 1836 și se desfășoară neîntrerupt de mai bine de 185 de ani. Prin aceasta, se evidențiază rolul sârbilor din Timișoara în peisajul multicultural și multietnic al Banatului.

Între exponate se evidențiază procesele verbale ale Comunității Ortodoxe din Cetate conținând decizia de a introduce „cântarea armonică” la Catedrala (Sârbă) în anul 1836, copia primei Liturghii pentru patru voci bărbătești din acea vreme, partituri de epocă în manuscris, Statutul Reuniunii de Cântări Sârbe (Srpska Pevačka Družina) din anul 1867, drapelul Reuniunii realizat în 1894, Insignele corului „Zora” din anul 1903, panouri aniversare, programe de concert, afișe, costume de cor, diplome, premii și distincții, portrete de personalități.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Uniunea Sârbilor din România și Asociația pentru Cultură Bănățeană.

Autorii expoziției sunt Dejan Popov, vicepreședintele Uniunii Sârbilor din România și Zoran Markov, șeful secției de Istorie din cadrul Muzeului Național al Banatului.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 18 noiembrie, de la ora 19, în mansarda B2 a Bastionului Theresia și face parte din programul evenimentelor dedicate „Zilelor Culturii Sârbe”. Expoziția „185 de ani de cânt coral al sârbilor din Timișoara (1836-2021)” va fi deschisă în perioada 18 noiembrie – 18 decembrie 2022.

GALA „STELE ROMÂNEȘTI”

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș aduce pe scena Teatrului Național Timișoara o parte din strălucirea unor personalități care au marcat viața artistică și culturală din țară. Gala „Stele Românești” este evenimentul organizat în data de 10 noiembrie 2022, care îl are ca protagonist pe nimeni altul decât Mircea Baniciu.

Artistul Mircea Baniciu este o voce inconfundabilă care a străbătut generații și a traversat epoci, o voce care transmite o imensă bucurie și prin care a împărtășit de fiecare dată talentul și capacitatea creativă. Pentru că Mircea Baniciu a dat enorm publicului în cei peste 50 de ani de carieră, a venit momentul ca şi noi să-i dăm ceva înapoi şi să-l omagiem așa cum se cuvine, printr-un un eveniment special, dar relaxat, realizat cu mijloacele artei spectacolului şi ale industriei de entertaining.

Gala „Stele Românești”, care îl are protagonist pe Mircea Baniciu la Teatrul Național din Timișoara (locul in care a debutat, de fapt), face parte dintr-o serie de evenimente concept dedicate acelor personalităţi care au atins maturitatea profesională, au reprezentat România în lume şi au adus o contribuţie importantă  în domeniul lor de activitate. Prin urmare, și de această dată, cel sărbătorit se va afla în postura …invitatului special la un un eveniment exclusivist, înconjurat de prieteni, colaboratori, oameni apropiaţi dar şi de oficialităţi sau reprezentaţi ai națiunii de care a rămas atât de legat. Pe parcursul a 3 ore, vom asista la o avalanșă de surprize, în egală măsură pentru protagonist și pentru public, pentru că Gala îşi propune să fie o incursiune subiectivă şi sentimentală atât în viață profesională cât și în cea personală a veșnic tânărului menestrel sub forma unui spectacol la care conspiră familia, prietenii de-o viață și partenerii de scenă, trecând de la performanțe la provocări.

Amfitrionul acestei seri a emoțiilor va fi Horia Brenciu.

Organizat de Muzeul Național al Banatului, evenimentul beneficiază de susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș și este produs de ASIS Mapamond, în coproducție cu TVR. Accesul în sala Teatrului Național Timișoara, pe bază de invitații confirmate anterior, se face începând cu ora 18.00, cu primirea invitaților pe covorul roșu. Spectacolul începe la ora 19.00 și este înregistrat de TVR Timișoara iar prin confirmarea participării cei prezenți își dau acordul de preluare a imaginilor.

Concert – lecție la Bastion!
Muzeul Național al Banatului vă așteaptă sâmbătă, 29 octombrie, de la 11:00, la un concert – lecție. Devenite tradiție în practica Departamentului de Pedagogie Muzeală, concertele se adresează elevilor cu vârste între 5 și 10 ani.
Atmosfera caldă de final de octombrie ne aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării lecției de muzică sau de melodiile preferate, de clipa la care visam să-l întâlnim pe artistul nostru preferat. În acest sens, vom intra, preț de o oră, în atmosfera de neuitat a copilăriei, avându-i ca oaspeți pe Incanto Quartetto (Ovidiu Rusu – vioara l, Nada Petrov – vioara ll, Veaceslav Mânzat – viola, Marius Bernecker – violoncel)
Concertul – lecție se adresează copiilor între 5 și 10 ani. Lecția de sâmbătă este despre Mozart. Cu muzica lui. Va fi, deci, o lecție despre Mozart pe înțelesul celor mici. Ce veți mai învăța la lecție? Pe de o parte, câteva creații celebre ale acvestuia. Pe de altă parte, despre cum se va comporta un spectator civilizat într-o sală de concert.
Și, mai departe, vom avea și jocuri și concursuri cu și despre instrumentele muzicale din cvartet. Dar și despre viața și opera lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Coordonator: Corina Cranciova, muzeograf
Evenimentul face parte din proiectul „Istoria muzicii bănățene în context european” și este susținut de Consiliul Județean Timiș.

Vă invităm la concurs! Concursul foto ”Cea Mai Frumoasă Casă din Banat” se adresează fotografilor amatori sau profesioniști de orice vârstă. De la copii la oameni mari! Așteptăm fotografiile voastre, ale caselor din Banatul istoric, alături de datele personale (nume, prenume, nr. de telefon) și  titlul  fotografiei (fotografiilor) cu care doriți să intrați în concurs pe adresa de mail @..

Concurenții pot participa cu cel mult 3 propuneri candidate la titlul de ”Cea Mai Frumoasă Casă din Banat” iar la sfârșitul perioadei de înscriere, juriul va alege 12 propuneri care vor intra în finală. În ultima săptămână a concursului, publicul va avea dreptul să își aleagă preferatele.

7 noiembrie e data în care vom anunța câștigătorii. ̆ e 31 octombrie 2022.

Juriul este format din: Dan Leopold Ciobotaru – arheolog, Milan Șepețan – fotograf, Corina Cranciova – muzeograf, Giulia Delcea – artist plastic și Publicul, care-și va exprima părerea prin votul acordat fotografiilor în ultima săptămână a concursului, pe pagina de facebook a MNaB.

Premiile, constând în cărți și obiecte de artă, vor fi în valoare de 15.000 lei, și vor fi împărțite astfel:

Locul I: 5.000 lei

Locul II: 4.000 lei

Locul III: 3.000 lei

Mențiuni: 3000 lei

Fotografiile finaliste, 12 la număr, vor avea ocazia de a reprezenta câte o pagină din calendarul Muzeului Național al Banatului 2023.

Care este pentru tine Cea mai Frumoasă Casă din Banat?

Concurs organizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș.

#mnab #concurs #ceamaifrumoasacasadinbanatIII

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara vă invită să faceți „Incursiuni în Istoria Medicinei Timișorene”.

Expoziția găzduită de Bastionul Theresia din Timișoara face parte din seria evenimentelor organizate pentru a marca 77 de ani de la înființarea uneia dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din țară – Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

Printre exponate se găsesc o serie de aparate și instrumente medicale, precum primul echograf cu examinare în timp real din Centrul Universitar Timișoara (1985), instrumentar chirurgical, sonda Watson folosită înainte de apariția fibroscoapelor în pediatrie, aparat pentru ozonoterapie, cărți de istoria medicinei, diplome, panouri care prezintă istoria Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, însoțite de o cronologie a principalelor evenimente și de portretele primilor profesori.

„UMFT este universitatea care se dezvoltă împreună cu noi – cadre universitare și studenți. Doar împreună putem duce mai departe tradiția și doar împreună putem dezvolta și pregăti universitatea noastră să răspundă cât mai bine nevoilor actuale de educație universitară în Medicină. Împreună și fiecare dintre noi suntem Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș„ din Timișoara”, a declarat rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, prof. dr. Octavian Crețu.

Vernisajul expoziției „Incursiuni în Istoria Medicinei Timișorene” are loc joi, 13 octombrie, de la ora 18.00, în holul Bastionului Theresia, strada Martin Luther, nr. 4. Participarea la vernisaj se face exclusiv pe bază de invitație. Vizitarea expoziției, începând cu 14 octombrie, este gratuită.

„Incursiuni în Istoria Medicinei Timișorene” va putea fi vizitată până în 11 noiembrie, 2022.