Prezentăm ca Exponatul lunii mai 2026 o medalie rară din bronz din Colecția Medalii a Muzeului Național al Banatului din Timişoara, dedicată industriașului Ignaz Weifert din Pančevo, de la a cărui naștere se împlinesc luna aceasta 200 de ani. Medalia ne amintește de o familie cu un rol important în istoria economică a Banatului şi a Serbiei, al cărei nume rămâne asociat cu una dintre mărcile de bere apreciate în mod deosebit de-a lungul timpului, iar pentru numismaţi, cu una dintre cele mai importante colecţii numismatice de la sfârșitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX.
Medalia dedicată industriașului Ignaz Weifert la împlinirea vârstei de 64 de ani (1890)
Avers. Bustul lui I. Weifert din semiprofil spre dr. (privitorului); relief înalt; legendă semicirculară cu litere latine: IGNATIVS WEIFERT; în câmp, de o parte şi alta a bustului: ÆTAT : (stg.) - LXIV (dr.); în dr. jos, semnătura gravorului: A • Scharff; cerc perlat exterior.
Revers. Două medalioane ovale separate de un cartuş central, cu imaginea celor două fabrici de bere Weifert, din Pančevo şi Belgrad. În cartuşul central, legendă în lb. latină pe 2 rânduri: PARENTI OPTIMO FILIVS / GRATISSIMVS DEDICAVIT; în stg. şi dr. cartuşului, spice de grâu şi vrejuri de viţă-de-vie, două panglici cu numele oraşelor: în stg. PÁNCSOVA (în lb. maghiară), în dr. БЕОГРАД (cu litere chirilice). Jos, cu cifre romane pe 2 rânduri, anii: MDCCCL / MDCCCLXX (1850/1870).
Bronz patinat; 55,5 mm; 62,54 gr.; muchie lisă; colecţia Medalii, nr. inv. 136 (nr. inv. general 909.386); stare de conservare bună, pe avers patina ştearsă pe alocuri.
Provenienţă: cumpărată de muzeul timișorean în anul 1907 cu 12 coroane de la Fejér József, comerciant de antichităţi şi monede din Budapesta (nr. vechi de inv. 732).
În general, medalia este datată în mod greşit în anul 1870, pornindu-se de la data înscrisă pe reversul medaliei (MDCCCLXX), ce reprezintă anul înfiinţării fabricii de bere Weifert din Belgrad. Există mai multe argumente pentru datarea corectă a medaliei (anul 1890): vârsta lui Ignaz Weifert de pe aversul medaliei (LXIV), acesta împlinind 64 de ani în anul 1890; medalia este menţionată între lucrările gravorului Anton Scharff din anul 1890; dar mai ales afirmația istoricului Felix Milleker - în lucrarea sa despre familia Weifert - că în decembrie 1890 Georg Weifert i-a dedicat o medalie tatălui său, Ignaz, realizată de gravorul vienez Anton Scharff (1845-1903).
Fiul gravorului şi medalistului vienez Johann Michael Scharff (1809-1855), elev al medaliștilor Karl Radnitzky şi J. D. Böhm, Anton Scharff a activat din 1868 ca gravor la Monetăria din Viena, iar din 1887 ca medalist cameral. În 1881 a devenit directorul Academiei de Gravură din Viena. Alături de Joseph Tautenhayn, Scharff a fost medalistul perioadei împăratului Franz Josef.
Ignaz Weifert (Pančevo, 20 mai 1826 - Pančevo, 11 ianuarie 1911)
Originară din partea de nord a Austriei, familia Weifert s-a stabilit în Banat în prima jumătate a sec. al XVIII-lea, iniţial în Vršac, apoi în Pančevo. Ignaz Weifert (sau Ignjat Vajfert în lb. sârbă) era primul dintre cei patru copii ai comerciantului de grâne Georg Weifert (1798-1887), proprietar din 1841 al fabricii de bere din Pančevo, căsătorit cu Magdalena Haiser (1805-1871). În 1849, Ignaz a preluat fabrica de la tatăl său, după ce studiase tehnologia fabricării berii în München (Bavaria); fiind un bun om de afaceri, în câţiva ani afacerea familiei a prosperat.
În urma extinderii și modernizării întreprinse de Ignaz în primăvara anului 1857, fabrica - în valoare de 190 000 florini - producea 20 000 eimer de bere (1 eimer echivala cu cca. 56,5 l), care se vindea în principalele localităţi din Banat, dar se exporta şi în Balcani. Era prima fabrică de bere din această parte a Imperiului care funcţiona cu maşini cu aburi şi una dintre cele mai importante din Banat.
În mai 1866 cele două tipuri de bere produse de Weifert au devenit cunoscute şi apreciate la Expoziţia agricolă şi silvică de la Viena. În perioada de aur a berăriei, amatorii de o halbă de bere Weifert, consumată în grădina de vară a fabricii împreună cu covrigi săraţi, veneau cu vaporul de la Belgrad la Pančevo.
Producţia fabricii de bere Weifert din Pančevo a crescut în deceniile următoare (cu excepţia perioadei Primului Război Mondial), deși au existat unele dificultăţi generate de pierderea unor pieţe de desfacere sau de concurenţă. Aceasta s-a aflat în proprietatea familiei Weifert până în 1946, când a fost confiscată de autorităţile comuniste împreună cu întreaga avere a familiei.
În 1870, Ignaz şi-a extins afacerile, construind o nouă fabrică de bere în Belgrad (prima din Serbia de atunci). În timp ce fabrica din Pančevo a rămas în administrarea lui Ignaz și a fiului său, Hugo, cea din Belgrad va fi preluată în 1872 de fiul său, Georg (1850-1937), care va deveni unul dintre cei mai bogați și influenți oameni din Serbia, industriaș, fondator și guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, mare filantrop. Berea „Weifert“ a obţinut medalia de aur pentru calitate la Expoziţia Universală de la Paris din 1889 şi la cea din 1900, devenind foarte apreciată și căutată.
Ignaz a fost căsătorit cu Anna Seitz din Vršac, cu care a avut şase copii: Anna, Magdalena, Georg, Hugo, Stefan şi Paula, iar după decesul soţiei în 1875, s-a recăsătorit cu Sofie Gruber din Raab (Győr). A murit în 11 ianuarie 1911, la 85 de ani, fiind înmormântat în cimitirul catolic din Pančevo.
Colecţia numismatică Weifert
Numele Weifert rămâne în acelaşi timp asociat cu renumita colecţie numismatică deţinută de această familie, în care pasiunea pentru colecţionarea monedelor era împărtăşită atât de Ignaz, cât și de fiii săi, Hugo şi Georg. Deşi membrii familiei Weifert colecţionau toate tipurile de monede greceşti şi romane, se pare că Hugo era pasionat de medaliile referitoare la oraşul Belgrad, Ignaz a acordat o atenţie deosebită monedelor emise la Viminacium (azi Stari Kostolac, Serbia), iar Georg era interesat de monedele romane din sec. IV p.Chr. Toți trei au fost membri ai Societăţii Numismatice din Viena.
După decesul la doar 33 de ani a celui care pusese bazele colecției, Hugo (1852-1885), colecţia numismatică a fost preluată de tatăl său, Ignaz, iar în 1911, după decesul acestuia, colecția a trecut mai departe la Georg. Afectată de evenimentele din timpul Primului Război Mondial, această valoroasă colecție - cuprinzând peste 14 000 de monede antice - a fost donată de Georg Weifert în perioada interbelică Universităţii din Belgrad, în prezent fiind păstrată la Muzeul Naţional din Belgrad.
Bibliografie
Nicoleta Demian, Despre medaliile familiei Weifert din Pančevo, în Analele Banatului, SN, Arheologie-Istorie, XXII, 2014, pp. 383-395.
Felix Milleker, Die Familie Weifert und das Brauhaus in Pančevo 1722/3-1923. Zur Erinnerung an die goldene Hochzeit Georg Weiferts mit Marie Gassner, am 9. September 1923, Pančevo, 1925.
Dr. Nicoleta Demian, cercetător ştiinţific, Secţia Istorie
