Luni, 20 octombrie 2025, la ora 14:00, Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, va deschide oficial programul „Școala Altfel la Muzeu” prin vernisajul expoziției „Atingeri de strălucire”, organizată în colaborare cu Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” Timișoara. Evenimentul va avea loc în spațiile expoziționale de la etajul I al Bastionului Maria Theresia.

Expoziția aduce în atenția publicului o selecție de bijuterii realizate manual de Camelia Oszlanszky, profesor la Liceul UCECOM „Spiru Haret” Timișoara, artist cu o activitate recunoscută și premiată în țară și în străinătate. Colecția cuprinde peste o sută de piese create din materiale naturale: pietre semiprețioase, perle de cultură, scoici, melci și fibre textile,  lucrări care îmbină meșteșugul, creativitatea și o estetică bazată pe armonia formelor și culorilor.

„Fiecare bijuterie s-a născut din răbdare și observație. În atelier, îi învăț pe elevi să privească detaliul și să respecte procesul. Nu e doar despre estetică, ci despre o formă de disciplină și bucurie a lucrului bine făcut. Faptul că pot lucra alături de fiica mea, care este elevă, dă acestei pasiuni un sens aparte”, afirmă Camelia Oszlanszky.

Lucrările sale se remarcă prin folosirea motivelor vegetale și zoomorfe și printr-o cromatică simbolică: aurie, albă, albastră și verde. De-a lungul timpului, podoabele au avut, în spațiul românesc și în cel balcanic, o funcție dublă: estetică și identitară. În satele românești, salbele și zgărzile indicau statutul social, vârsta sau starea civilă, iar în Bulgaria, aranjarea bijuteriilor pe portul tradițional transmitea informații despre originea și familia purtătoarei. În alte culturi ale lumii, bijuteriile erau purtate ca forme de protecție sau apartenență, din Maroc până în Asia Centrală, din Japonia până în Orientul Mijlociu. Prin aceste paralele, expoziția deschide o perspectivă interculturală asupra bijuteriei ca formă de expresie umană.

Deschiderea va fi completată de un moment muzical susținut la harpă și violoncel, care va oferi publicului o experiență sonoră rafinată, în acord cu tema expoziției. Muzica, meșteșugul și educația se întâlnesc astfel într-un cadru comun, conceput special pentru a marca începutul unei săptămâni dedicate creativității.

Imediat după vernisaj, Secția de Pedagogie Muzeală a Muzeului Național al Banatului, coordonată de Corina Cranciova, muzeograf și istoric, va organiza un atelier educativ destinat copiilor și adolescenților. Participanții vor explora materialele, culorile și simbolurile bijuteriilor și vor crea propriile piese inspirate de motive tradiționale din Banat și din alte culturi ale lumii. Activitatea urmărește dezvoltarea creativității, a atenției pentru detaliu și a interesului pentru meșteșugurile artistice.

Prin acest eveniment, Muzeul Național al Banatului își reafirmă rolul educativ și cultural, oferind elevilor o alternativă la învățarea convențională. Programul „Școala Altfel la Muzeu” se desfășoară pe tot parcursul anului și include tururi tematice, ateliere de restaurare, demonstrații, prezentări interdisciplinare și întâlniri cu specialiști din domenii variate. Scopul său este de a construi o legătură între patrimoniu, educație și comunitate.

Expoziția „Atingeri de strălucire” va rămâne deschisă publicului până la 31 decembrie 2025, la etajul I al Bastionului Maria Theresia, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00–18:00.

În momentul venirii turcilor otomani în Peninsula Balcanică, meşteşugurile din acest spaţiu erau, ca şi în secolele precedente, strâns legate de centrele comerciale şi de zonele miniere. Nevoile militare i-au determinat pe otomani să sprijine în Balcani apariţia şi dezvoltarea meşteşugurilor legate de producţia de arme.

Meşteşugul armelor de foc portative pe bază de cremene s-a dezvoltat în Balcani sub influenţa turcilor otomani. Armurierii veniţi din Orient odată cu trupele otomane făceau parte din categoria ienicerilor, aceştia fiind şi cei care i-au învăţat pe meşteşugarii locali secretul făuririi armelor. În Balcani, la armele de foc cu cremene s-a folosit în cele mai multe cazuri mecanismul cu arc de armare exterior, aşa-numitul mecanism spaniol, miquelet sau turcesc, denumit astfel în contextul în care era utilizat la marea majoritate a armelor orientale. În aceeaşi perioadă, în Occident era mai întrebuinţat mecanismul cu arc de armare interior (aflat în interiorul mecanismului), aşa-numitul mecanism francez, perfecţionat de armurierii francezi în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Mecanismul de tip francez a fost folosit în Balcani îndeosebi în secolele XVIII-XIX la pistoalele de tipul kubura.

Pistolul albanez cu cremene de tipul Elbasan. În Albania centrală, unde se distinge centrul manufacturier de la Elbasan, pistoalele erau placate cu folie din alamă, fiind cunoscute sub denumirea de verdha. Cuvântul verdha în limba albaneză înseamnă „galben”, iar pistoalele de acest tip se disting prin mai multe elemente specifice: subţirimea ulucului şi a mânerului, forma aproape dreaptă a mânerului, placarea în întregime cu tablă din alamă şi având în partea inferioară a mânerului un bulb subţire şi alungit terminat cu un bumb conic. În limba engleză aceste pistoale erau denumite „rat-tail pistols” („pistoale coadă de şobolan”), iar în italiană „coda da topo” („coadă de şoarece”). Poeţii albanezi îl numeau „gjarpnusha Stamolli”, adică „şarpe de Istanbul”, sugerând faptul că aceste arme ar fi originare din capitala imperială. Armurăriile din Istanbul au produs şi exportat arme de foc portative în secolul al XIX-lea, însă este puţin probabil ca pistoalele provinciale albaneze să se fi produs în capitala imperială. În acest context, denumirea de „şarpe de Istanbul” nu are un suport real, fiind utilizată mai ales în mediul comercial, pentru facilitarea exportului. În sârbo-croată, acest tip de pistol central albanez era cunoscut sub numele de šilja. În legătură cu datarea pistoalelor albaneze „coadă de şobolan”, literatura de specialitate propune mai nou două perioade distincte în evoluţia lor: prima jumătate a secolului al XVIII-lea, caracterizată prin pistoale de formă aproape dreaptă sau cu mânerul uşor curbat în jos şi a doua jumătate a secolului al XVIII-lea/începutul secolului al XIX-lea, cu pistoale având arcuirea mânerului mai pronunţată. Exemplarele din prima jumătate a secolului al XVIII-lea au terminaţia mânerului realizată dintr-un bulb subţire şi conic, care face corp comun cu mânerul, fiind practic absorbit de acesta. Ţevile pistoalelor timpurii sunt bogat decorate, fiind damaschinate cu aur şi argint după modelul celor occidentale (Franţa), acest lucru sugerând realizarea lor mai ales pentru piaţa de export. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea cantitatea de decor a ţevilor se reduce, rămânând doar un modest design din fir de argint damaschinat sau ţeava simplă nedecorată. Această transformare indică probabil o schimbare treptată în ceea ce priveşte categoria socială a cumpărătorilor, în condiţiile în care elitele locale s-au orientat spre arme mai performante şi mai „la modă”.

Atelier: balcanic, Albania centrală, Imperiul otoman.

Datare: prima jumătate a sec. al XIX-lea.

Lungimea ţevii: 32 cm.

Lungime totală: 48 cm.

Calibru: 15 mm.

Colecţia de arme a Muzeului Național al Banatului din Timişoara, număr de inventar istorie 3380.

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș invită publicul la vernisajul expoziției „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă. 1800 - 1947”, care va avea loc vineri, 10 octombrie 2025, la ora 17:00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia. Evenimentul marchează deschiderea unui proiect amplu dedicat unei clase sociale care a modelat identitatea culturală, economică și urbană a provinciei istorice Banat în epoca modernă.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 11 octombrie 2025 - 25 ianuarie 2026, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia, clădire emblematică pentru istoria orașului.

Organizată cu prilejul comemorării a 85 de ani de la moartea lui Ioachim Miloia (1897-1940) - istoric de artă, profesor universitar și director al Muzeului Banatului -, expoziția reprezintă cea de-a doua parte a „Trilogiei sociale a Banatului”, demers expozițional inițiat în anul 2024 cu proiectul „Între memorie și uitare. Familii nobile din Banat în perioada modernă”.

„Albume de familie” urmărește istoria burgheziei bănățene între 1800 și 1947, perioadă în care provincia a cunoscut transformări politice și culturale importante: de la apartenența la Regatul Ungariei și ulterior la monarhia austro-ungară, până la integrarea în Regatul României după 1919. Expoziția explorează rolul și influența acestei clase sociale în viața urbană și aduce în fața publicului o selecție amplă de bunuri culturale care reflectă universul cotidian, intelectual și economic al burgheziei.

Prin intermediul unor piese de pictură, grafică, sculptură, mobilier, ceramică, sticlă, metale, cărți, documente, medalii, scrisori, fotografii și textile, expoziția recompune fragmente din viața și memoria colectivă a familiilor care au marcat istoria socială a Banatului. Aceste obiecte surprind dinamica economică, socială și culturală a regiunii de-a lungul unui secol și jumătate, până la anul 1947, moment care marchează sfârșitul epocii burgheziei odată cu instaurarea regimului comunist și proclamarea Republicii Populare Române.

Proiectul este rezultatul unei colaborări extinse între Muzeul Național al Banatului și importante instituții muzeale și arhivistice din vestul țării. Alături de Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara și Arhivele Naționale - Serviciul Județean Timiș, expoziția reunește de asemenea contribuții din colecții private și din partea unor cercetători și colecționari dedicați istoriei bănățene.

Printre piesele reprezentative se numără litografia „Primirea vizitei regelui Ferenc József I în Timișoara la 16 septembrie 1891” (1894), realizată după pictura cu același titlu semnată de Johann Wälder - o mărturie a spiritului civic și a vieții protocolare din epocă.

„Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă. 1800 – 1947” oferă o perspectivă complexă asupra unei epoci definitorii pentru identitatea culturală a Banatului. Este o invitație la reflecție asupra contribuției burgheziei la formarea unei societăți urbane moderne, la dezvoltarea orașelor și la conturarea unui stil de viață rafinat, deschis spre Europa. Prin obiectele expuse și poveștile lor, vizitatorii pot descoperi legătura profundă dintre memorie, patrimoniu și prezent.

Expoziția este organizată de Muzeul Național al Banatului, sub coordonarea muzeografului Marius Cornea, și a fost realizată cu contribuția colegilor din Compartimentul de Arte Vizuale și Secția de Istorie: dr. Zoran Marcov - șef Secția Istorie, dr. Nicoleta Demian - cercetător, dr. Ciprian Glăvan - muzeograf, Liana Flutur - muzeograf, Luminița Paul - expert conservator.

Loc: Bastionul Maria Theresia, mansarda B1
Perioadă: 11 octombrie 2025 - 25 ianuarie 2026
Program de vizitare: miercuri - duminică, orele 10:00 - 18:00
Vernisaj: 10 octombrie 2025, ora 17:00

Joi, 18 septembrie 2025, de la ora 18:00, în Mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia (str. Martin Luther, nr. 4, Timișoara), va avea loc vernisajul expoziției „Gărâna 2025 - Atelier de creație”, cea de-a XV- a ediție a Simpozionului de Artă Contemporană, organizat de Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Fundația Herczeg și cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al Egeria.

Ajuns la a XV- a ediție, Simpozionul de Artă Contemporană de la Gărâna s-a consolidat în timp ca un spațiu de libertate creativă, în care natura, liniștea muntelui și dialogul dintre artiști dau naștere unor lucrări care revin, an de an, pe simezele Bastionului Maria Theresia.

Expoziția reunește peste 30 de lucrări de pictură și sculptură, semnate de artiști consacrați și de creatori aflați la început de drum. Pentru fiecare dintre ei, atelierul de la Gărâna a fost un spațiu al inspirației, al întâlnirilor fertile și al dialogului artistic.

Artiștii participanți: Dacian Andoni, Ambrus Apor - Nimbert, Dona Arnakis, Cătălin Bădărău, Dana Constantin, Köteles Róbert, Toma Libotyan, Madár Réka, Doina Mihăilescu, Nagy Gábor, Nádas Alexandra, Laurian Popa, Ana Maria Szőllősi, Bogdan Rața, Petrică Ștefan, Tamás Attila, Edith Torony, Eugen Țîbuleac, Miki Velciov, Dan Vișovan, Mihai Zgondoiu.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 18 septembrie - 26 octombrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

„Gărâna 2025 - Atelier de creație” este o invitație de a privi arta contemporană ca pe o hartă a întâlnirilor și a energiilor comune, o vitrină a diversității și un laborator deschis publicului. Vă așteptăm să descoperiți aceste povești vizuale, într-un itinerar al artei contemporane care se scrie la Gărâna și se deschide acum Timișoarei.

Cercetările arheologice desfășurate între 2021 și 2022 în situl de la Chișoda–Livezi au adus o contribuție esențială la cunoașterea comunităților neolitice din Câmpia Banatului. Descoperirile realizate aici au completat patrimoniul Muzeului Național al Banatului cu numeroase obiecte de mare valoare, dar și cu noi informații despre modul de viață, credințele și meșteșugurile oamenilor de acum peste 6.500 de ani.
Săpăturile au scos la iveală șanțurile care delimitau așezarea în diverse etape ale evoluției sale, locuințe și gropi menajere, dar și depuneri funerare. Toate acestea conturează imaginea unei comunități complexe, atent organizate și strâns conectate la mediul natural și propriile credințe.
Printre numeroasele resturi de clădiri cercetate, o structură s-a făcut remarcată prin gradul său de conservare. Din ea s-a păstrat doar podeaua de lut, așezată pe un șir de bârne ale căror amprente se disting încă în sol. Locuința a fost incendiată cândva în prima treime a mileniului V î.Chr., iar focul a „sigilat” o parte dintre obiectele aflate atunci în interior.
Printre acestea se numără un vas discoidal, al cărui interior este decorat cu o reprezentare antropomorfă. Personajul, redat în așa-numita poziție a „dansatorului” sau „adorantului”, este un motiv bine cunoscut în arta culturii Vinča, fiind interpretat ca un gest ritualic de venerare sau de celebrare.
Astfel, vasul păstrează peste milenii nu doar amprenta unui gest spiritual, ci și povestea unei comunități care, în ciuda trecerii timpului, ne vorbește încă despre modul în care oamenii și-au imaginat lumea și locul lor în ea.
Modelul digital 3D al vasului:
https://sketchfab.com/3d-models/vas-cu-decor-antropomorfic-85eca88399434460864bce095c5854c7

Colectivul de cercetare: Andrei Georgescu, Dragoș Diaconescu, Adrian C. Ardelean, Adriana Sărășan, Ionuț Marteniuc, Bogdan Calotă, Rareș Muntean, Ștefan Popa.
Modelarea 3D a vasului: Adriana Sărășan, Adrian C. Ardelean
Restaurarea vasului: Mariana Matyas.

O seară în care scena devine pasiune pură.

Carmen, baletul care a schimbat istoria dansului

Autor necunoscut, școală italiană (Roma), sfârșitul secolului XIX Portretul Iphygeniei Vukovics de Beregsău

ulei pe pânză, MNaB Timișoara, nr. inv. 17

Muzeul Național al Banatului a achiziționat  acest portret de fetiță, realizat în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea de un autor rămas neidentificat, cu studii academice.  Portretul redă figura nepoatei lui Sava II Vukovics (1811 –1872),  important om politic în revoluția maghiară din 1848, ministrul Justiției în vremea lui Lajos Kossuth, exilat la Paris și decedat în Londra în anul 1872, prieten apropriat al lui Ormós Zsigmond (1813-1894), comitele suprem de Timiș și unul dintre fondatorii Societății de Istorie și Arheologie din Banat, în anul 1872.

Iphygenia, născută în 1887, a fost fiica lui Gábor Vukovics și a Cristinei Bogdan,  beneficiind de o educație aleasă la Școala Sacro Cuore de la Trinità dei Monti din Roma, împreună cu sora ei mai mare, Elisabetha (1878-1957). Grație ajutorului oferit de mățușa lor, contesa Marianne Kinsky von Wchinitz und Tettau (1854-1938), a cărei mamă, Iphygenia Dadány de Giulvăz, era sora bunicii lor, cele două fete Vukovics au fost introduse în societatea aristocratică din Roma, Arco și Viena.  Începând din anul 1914, Iphygenia a fost angajata Ambasadei Regatului Ungariei la Londra până în 7 septembrie 1940, când a căzut victimă unui atac german cu bombe asupra Londrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Portretul provine din galeria familiei Vukovics de Beregsău, păstrată în Săvârșin (jud. Arad) până la decesul din anul 2008 al Fiammettei Trăușan Vukovics (1919-2008), ultima descendentă a acestei vechi familii nobiliare.

Romanul Vukovics. Vremuri trecute. Vremuri prezente scris de Adriana Blaj (Editura Mirton, Timișoara, 2021) oferă o imagine de ansamblu asupra familiei nobiliare Vukovics de Beregsău și a cercului social frecventat de membrii acesteia.

Text elaborat de Marius Cornea, muzeograf

Muzeul Național al Banatului vă invită la vernisajul expoziției „Picnic în labirint”, un proiect de artă contemporană care reunește creațiile a peste cincizeci de artiști vizuali din România și din spațiul central-european. Curatoriată de Mălina Ionescu și Vioara Bara, cu text critic semnat de Mălina Ionescu, expoziția oferă o meditație colectivă asupra procesului artistic ca traseu simbolic între gândire și emoție, între formă și sens, între claritate și mister.

Titlul expoziției propune o metaforă cu dublă deschidere: picnicul, înțeles ca un moment de respiro, de apropiere și comuniune, este plasat într-un labirint, simbol al căutării, al rătăcirii fertile și al descoperirii de sine. Împreună, cele două imagini definesc spațiul mental și afectiv în care se naște arta – un spațiu al explorării, dar și al regăsirii.

Lucrările selectate trasează un parcurs vizual dens și nuanțat, în care fiecare artist propune o cheie personală de lectură a propriei interiorități. Expoziția devine astfel o hartă colectivă a tensiunilor contemporane, dar și o pledoarie pentru încetinire, reflecție și dialog. În spațiul expozițional, vizitatorul este invitat să parcurgă propriul labirint interior, să contemple și să se lase transformat de întâlnirea cu obiectul artistic.

Participă artiști consacrați și emergenți:

Corina Andor, Dorina Andrei Aldea, Marinela Asăvoaie, Petru Bara, Vioara Bara, Thomas Becket, Paul Blânda, Dates Câmpeanu, Liana Corb, Cristian Ciubotaru, Dan Daniel, Diana Maria David, Maria David, Erszebet Dobos, Călin Durgheu, Tiberiu Fekete, Tudor Francu, Dorel Găină, Gabriela Diana Bohnstedt Gavrilaș, Florina Iepure, Remus Ilisie, Adi Judea,

Imre Juhasz, Marta Jakobovits, Ioana Klein, Andrea Kozma, Terez Matza, Eugenia Mangra, Katalin Márton, Ieronim Moruț, Mihály Murányi, Nada Panait, Ovi Pascu, Blandina Palladi, Radu Pământ, Adi Peter, Claudia Peter, Simona Poinar, Ioan Augustin Pop, Anca Popescu, Vasilica Roman, Olivia Roșca, Aurel Roșu, Horea Sălăgean, Ovidiu Sălăgean, Marcel Szlezinger, Teofil Stiop, Noémi Jankó Szép, Doina Tătar, Mihaela Tătulescu, Radu Tîrnovean, Gheorghe Tîrla, László Ujvárossy, Gyöngy Kerekes Ujvárossy, Marius Vesa, Teodora Vlaicu.

Picnic în labirint explorează tensiunea fertilă dintre rigoare și intuiție, dintre geometrie și poezie, dintre spațiul exterior și cel interior. Expoziția oferă o experiență care depășește convenția estetică, transformând întâlnirea cu arta într-o formă de reflecție activă și necesară.

Vă așteptăm miercuri, 16 iulie, de la ora 17:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, pentru un eveniment care deschide porți către gândire vizuală, trăire estetică și dialog.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România - Filiala Oradea și susținută de Consiliul Județean Timiș.

Ediția a VII-a | 11–13 iulie 2025 | Parcul Castelului Huniade, Timișoara

Muzeul Național al Banatului și Consiliul Județean Timiș vă invită, în perioada 11–13 iulie 2025, la cea de-a VII-a ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade - un eveniment care aduce în mijlocul orașului Timișoara magia unei epoci de poveste: Evul Mediu.

Timp de trei zile, parcul din jurul Castelului Huniade va deveni scena unei călătorii captivante în trecutul îndepărtat. Cavaleri în armuri, domnițe cu rochii ample, meșteșugari iscusiți, trubaduri, falconeri și războinici din toate colțurile Europei vor reînvia atmosfera vibrantă a unui burg medieval.

Evenimentul propune un melanj rafinat între spectacol și reconstituire, între joc istoric și învățare prin uimire. Sub zidurile celui mai vechi edificiu din oraș, ne vom reîntâlni cu mituri cavalerești, ritualuri de curte, bătălii glorioase, dansuri medievale și muzică de epocă.

PROGRAM COMPLET

Vineri, 11 iulie - CĂLĂTORIA ÎN TIMP

Cea dintâi seară a Festivalului Medieval al Castelului Huniade este o invitație la visare și redescoperire. Imaginați-vă Castelul așa cum era cândva: tronând peste oraș, apărat de ziduri groase și ape, în sunet de arme și de cântec la curte.

• 20:00 – Parada participanților: cavaleri în zale, domnițe în brocart, mercenari, arcași, timurizi, varegi și soli papali – o adevărată cavalcadă prin secole.
  • 21:30 – PEREGRINII – Arcanum Musicae Mediaevalis: legende sonore cu tâlc și parfum de taină

Sâmbătă, 12 iulie – MARELE TURNIR AL CASTELULUI HUNIADE

Este ziua întrecerilor! Festivalul devine arenă de onoare și iscusință:

Scena:
• 10:30–12:30 – Probe de sunet
• 12:30 – Sayyid al-Zawahiffi, Stăpânul Șerpilor – spectacol interactiv cu reptile vii
• 13:00 – Fiare din Beci – Legende din oțel: prezentare interactivă de săbii și spade istorice originale
• 14:00 – Startul întrecerilor pentru public: concurs de ținute cu temă medievală, treasure hunt
• 15:00 – Apărători viteji ai Timișoarei – Asociația Losonczy István
• 20:00 – MARELE BANCHET AL COMITELUI – ospăț în cinstea cavalerilor, premierea câștigătorilor și spectacol de improvizație muzicală
• Turnirul Menestreilor – Peregrinii, Truverii și Doppelsänger, în duel sonor cu instrumente istorice

Arenele de Turnir:
• 14:00 – Întrecerea Oștenilor – Lupte pe puncte (Tap Fight)
• 16:00 – Turnirul Cavalerilor – Partea I: Culesul inelelor, Tăierea capetelor, Proba Turcului
• 16:40 – Proba de spadă și scut full contact (HMB Sword & Shield) – Echipa Națională a României
• 17:20 – Jocuri Nomade – Vulturii din Țara Călatei – întreceri de cavalerie ușoară
• 18:00 – Întrecerea Oștenilor – Buhurt (ciocniri full contact între echipe de luptători în armură)
• 19:00 – Turnirul Cavalerilor – Partea a II-a: Turnirul cu Lancea

Piața Castelului:
• 14:30 – Moment acustic Peregrinii
• 16:00 – Moment acustic Doppelsänger
• 16:40 – Truverii – cântece și farse
• 18:00 – Muzică stradală și jonglerii – Peregrinii și Deep6 Project

„Orda” – Satul Nomad:
• 12:00 – Küreș – întreceri de lupte tătărești
• 14:00 – Concurs de tir cu arcul istoric – Vulturii din Țara Călatei
• 16:00–17:45 – Kök Boru – joc de echipe călare, inspirat din Asia Centrală

Duminică, 13 iulie – LUMEA RĂZBOIULUI MEDIEVAL

Ultima zi este dedicată lumii confruntărilor militare ale Evului Mediu, din zona Bazinului Carpatic. De la ciocnirile cruciaților cu șarjele iuți ale arcașilor călare, la cumplitele baraje de artilerie din carele de război ale Evului Mediu târziu, vă invităm să urmăriți pe viu pagini ale istoriei noastre, încheind călătoria cu momentul simbolic al cuceririi Timișoarei de către Imperiul Otoman.

Scena:
• 12:00–14:20 – Antrenamentul final al Echipei Naționale a României – tehnici de luptă, dueluri și buhurt
• 14:20 – Bătălia participanților
• 14:30 – Vitejii apărători ai Timișoarei – partea a II-a – Asociația Losonczy István
• 15:00 – Salutul grupurilor participante și încheierea Festivalului

Piața Castelului:
• 12:30 – Peregrinii și Truverii – animație cu cântece și jonglerii
• 14:00 – Truverii – Atelier de dansuri medievale

„Orda” – Satul Nomad:
• 12:00 – Atelier de tir cu arcul istoric – Vulturii din Țara Călatei
• 13:00 – Hrafnabroethr – Lumea varegilor, între Orient și Occident: obiceiuri civile și războinice, comerțul cu sclavi

Participă:

Asociația Losonczy István, Compania Dragonului, Compania Ursului Brun, Deep6 Project, Doppelsänger, Erdélyi Szabad Karaván, Fiare din Beci, Golden Griffon Company, Hrafnabroethr, Peregrinii, Sayyid u-Zaawahiffi, Societas Falconis, Straja Cetății Mediaș, Teokratos, Teutonii Transilvaniei, Truverii, Vulturii din Țara Călatei.

Intrarea este liberă.
Organizatori: Muzeul Național al Banatului și Consiliul Județean Timiș

Vă așteptăm cu bucurie la un sfârșit de săptămână în care tradiția, curajul și arta revin în centrul orașului. Timp de trei zile, Timișoara devine cetate medievală: cu străzi animate, cavaleri și menestreli, arome vechi și ecouri de legendă. Veniți să scriem istoria împreună - cu zâmbete, uimire și aplauze.