Colecția antichitate târzie – ev mediu timpuriu

Provenite din colecţii particulare, care au ajuns prin donare ori achiziţionare la Muzeul Banatului în secolele XIX şi XX, sau din cercetările arheologice desfăşurate mai ales în ultimele decenii, obiectele care se datează în antichitatea târzie şi evul mediu timpuriu constituie o parte semnificativă a patrimoniului muzeului nostru. Acestea ilustrează nu doar istoria Banatului, ci şi pe cea a regiunilor limitrofe.

În acest sens semnificativă este colecţia Pongrácz, achiziţionată în anul 1903, care a aparţinut fostului comandant al portului Orşova, Imre Pongrácz, şi care cuprinde obiecte găsite în regiunea Clisurii Dunării şi în nordul Serbiei. Antichitatea târzie este reprezentată prin diverse piese de port şi de podoabă, precum şi prin câteva obiecte paleocreştine – furci de tors (sec. IV-VI), tipare pentru turnat cruciuliţe (sec. VI). Colecţia mai cuprinde şi alte obiecte cu caracter creştin, cruciuliţe şi engolpioane care se datează în secolul al X-lea. Interesante sunt şi piesele rebutate (fibule, catarame, accesorii de curea, chei), din bronz, provenite dintr-un atelier care a funcţionat în cetatea romano-bizantină de la Drobeta în cursul secolului al VI-lea, iar de undeva din zona nord-dunăreană a Porţilor de Fier provine un tipar pentru turnat fibule digitate (sec. VII).

Colecţia muzeului nostru cuprinde şi obiecte paleocreştine descoperite în săpăturile arheologice efectuate la Tibiscum (Jupa, jud. Caraş-Severin), Dierna (Orşova), sau găsite întâmplător pe teritoriul Banatului. Între acestea amintim opaiţe (sec. IV), fibule (dintre care una în formă de delfin) (sec. IV), ploscuţe de pelerin decorate cu reprezentarea Sf. Mina (sec. VI), precum şi un vas din cupru cu cruce pe fund, descoperit la Periam (jud. Timiş) (sec. VI).

În anul 1903 colecţia muzeului nostru s-a îmbogăţit prin achiziţionarea unor piese din aur – cataramă, brăţară, aplice şi o monedă (solidus) de la împăratul Iustinian I (527-565)-, provenite dintr-un mormânt princiar gepidic (sec. VI) descoperit la Gyula (Ungaria) şi cumpărate de la un bijutier care îşi avea reşedinţa în acea localitate.

Ajunse prin achiziţionare în colecţia Muzeului Banatului, colecţiile Nagy, Klein, Schiffmann, Fuchs, denumite astfel după numele colecţionarilor care le-au adunat, cuprind şi obiecte databile în epoca medievală timpurie, descoperite în partea de vest a Banatului. Amintim aici inele de buclă, mărgele, fibule, aplice, brăţări, arme, vase din ceramică.

Colecţia muzeului nostru este perpetuu îmbogăţită prin săpăturile arheologice desfăşurate în aşezări şi necropole medievale timpurii din Banat. Acestea au adus la lumină o serie de obiecte care ilustrează modul de viaţă al celor care au locuit meleagurile bănăţene în acele vremuri: comunităţi de agricultori şi păstori (romanici şi alogeni), precum şi războinici ale unor structuri de putere ale neamurilor barbare: sarmaţi, gepizi, avari, bulgari, unguri.

Astfel, un lot important de veselă ceramică (chiupuri, castroane, căni, urcioare, boluri şi pahare, oale, strecurători, capace) a fost descoperit în aşezarea de la Timişoara-Freidorf (sec. III-V). Alături de vasele întregi (castroane, chiupuri, vas amforoidal) descoperite la Lenauheim (jud. Timiş), databile în sec. IV-V, şi de alte vase de diverse tipuri, descoperite izolat pe teritoriul Banatului, acestea compun o colecţie importantă de vase din ceramică databile în perioada post-romană şi la începutul epocii medievale timpurii.

În cea de-a doua treime a secolului al V-lea se datează obiectele descoperite în necropola de la Timişoara-Freidorf: podoabe, piese de port, ustensile, vase din ceramică. Unele dintre piesele de podoabă sunt rarităţi nu doar în peisajul arheologic al Banatului: fibula cu butoni în formă de ceapă şi placă romboidală la picior sau un inel de bronz decorat cu volute afrontate.

De o valoare ştiinţifică însemnată sunt şi obiectele de port, de podoabă, armele şi vasele care se datează în epoca avară (sec. VI-VIII) şi în perioada de cristalizare a structurilor societăţii medievale (sec. IX-X/XI). Amintim aici armele, piesele de centură şi harnaşament descoperite la Orţişoara (jud. Timiş), Sânnicolau Mare, Sânandrei (jud. Timiş), Timişoara-Podul Modoş, în morminte care au aparţinut războinicilor din epoca avară (sec. VII-VIII).

Vasele din ceramică, uneltele, tiparele, creuzetele, râşniţele descoperite în aşezările de la Remetea Mare sau Dumbrăviţa ilustrează ocupaţiile agro-pastorale şi practicarea meşteşugurilor în câmpia bănăţeană în secolele IX-X. Obiecte de podoabă, de armament, de harnaşament sau de uz casnic au fost găsite şi în morminte din această perioadă. Astfel, la Timişoara-Cioreni a fost cercetată o necropolă din sec. X-XI, în care s-au descoperit podoabe şi piese de armament şi de echipament militar, dintre care unele destul de rare: aplice cu pandantiv care decorau caftanul, un inel cu şaton decorat cu vultur, o brăţară cu capete zoomorfe. Tot din secolul al X-lea provine o piesă de armament mai deosebită descoperită în necropola de la Voiteni (jud. Timiş): un arc din os, care apare destul de rar în descoperirile din România şi din bazinul carpatic.

În colecţia noastră se află şi câteva spade databile în evul mediu timpuriu. Amintim aici spada descoperită la Comloşu Mare, care se datează în jurul anului 400 d. Hr., spada găsită la Timişoara-Podul Modoş (sec. VIII), precum şi spada de la Kuvin (Serbia), databilă în a doua jumătate a secolului al IX-lea-începutul secolului al X-lea, provenită din mediul viking sau vareg.

Colecţia de obiecte care se datează în antichitatea târzie şi în epoca medievală timpurie nu cuprinde doar obiecte provenite din săpăturile arheologice, ci şi complexe arheologice aduse în muzeu in situ: un cuptor de olar descoperit în aşezarea de la Timişoara-Freidorf (sec. III-IV), unic în România, precum şi un cuptor de olar descoperit la Remetea Mare (jud. Timiş), datat în secolul al X-lea.