Dimensiuni: diametru 7,1 cm, grosime 0,4 cm, greutate 30 de grame.
Piesă aflată în colecția Muzeului Național al Banatului, număr de inventar 24432.
Artefactul a fost descoperit în anul 1980, în urma unor lucrări agricole desfășurate în apropierea municipiului Timișoara, mai precis lângă Ferma Cioreni, situată la acea vreme la aproximativ 600 de metri de șoseaua care leagă Timișoara de Sânnicolau Mare. Aceste lucrări au provocat distrugerea accidentală a mai multor morminte de inhumație. În consecință, în perioada imediat următoare, dar și în anii care au urmat, au fost efectuate săpături arheologice sistematice și de salvare. Aceste cercetări au dus la identificarea a 32 de morminte de inhumație, toate datând din perioada medievală timpurie, secolele X-XI d.Hr.
Brățara, confecționată integral din bronz, a fost realizată prin tehnica turnării în matriță. Corpul său este torsadat, iar capetele sunt decorate cu două reprezentări zoomorfe, interpretate ca fiind capete stilizate de câini. Această piesă provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus în timpul lucrărilor agricole și este specifică perioadei istorice corespunzătoare expedițiilor militare maghiare în Europa Centrală și de Sud-Est din sec. X d.Chr, precum și etapei de consolidare a regatului maghiar timpuriu, din prima jumătate a sec. XI d.Chr.
Podoabele decorate cu motive zoomorfe, în special cele asociate perioadei cuceririi maghiare, reflectă legături culturale și simbolice profunde, dezvăluind elemente esențiale ale identității și credințelor popoarelor care le-au creat. Simbolistica pieselor cu reprezentări zoomorfe nu poate fi precizată cu exactitate, însă putem presupune că aceste reprezentări de animale, precum capetele stilizate de câini, puteau avea o semnificație totemică, oferind protecție purtătorului împotriva pericolelor sau răului. Totodată, ele puteau simboliza statutul social al individului, evidențiind apartenența sa la una din clasele sociale existente sau un rol aparte în cadrul comunității. În plus, motivele zoomorfe ar putea reflecta conexiuni cu lumea spirituală sau mitologică, sugerând credința în legătura dintre om și forțele supranaturale întruchipate de animale. Astfel, aceste artefacte depășesc simpla funcție decorativă, devenind expresii ale identității, protecției și înțelegerii lumii spirituale. Motivele zoomorfe utilizate în confecționarea acestor podoabe încapsulează o interacțiune complexă între tradiția artistică, simbolismul profund și identitatea socială.