Timișoara anului 2016 aniversează 300 de ani de la eliberarea ei de sub stăpânirea otomană.

Importanţa istoriei oraşului nostru şi mai ales spiritul locuitorilor lui au determinat, firesc, ca acest moment istoric să fie marcat şi printr-o expoziție aniversară de anvergură, Timişoara 1716. Începuturile unui oraş european, la care sunt așteptați atât timișorenii cât și oaspeții care doresc să ne cunoască urbea și istoria ei.

Expoziția dedicată celor 300 de ani prezintă aspecte ale prezenței otomane în orașul de pe Bega, asediul cetății turcești de către armata habsburgică condusă de Eugeniu de Savoya, ne dezvăluie primele decenii ale administrației austriece, introducându-ne în atmosfera vieții spirituale multiconfesionale și culturale a Timișoarei acelor vremuri. Toate acestea formează împreună, ca un armonios tot unitar, imaginea de ansamblu a unui oraș aflat în plină ascensiune europeană. Dincolo de dificultățile inerente oricărui început, Timișoara își stabilește propria traiectorie prin istorie, caracterizată printr-o accentuată tendință identitară locală, rezultată din melange-ul multicolor al conștiințelor europene care o formează.

Măsurile adoptate de administrația austriacă au impus urbei o direcție de dezvoltare occidentală prin sistematizarea orașului, construirea fortificațiilor, refacerea tramei stradale şi transformarea râului Bega într-o cale navigabilă.

Istoria, arhitectura, dar mai ales structura populației Timișoarei au beneficiat de transformări majore. Austriecii au favorizat încă din primii ani formarea unei mixturi de naționalități, care şi-au pus amprenta asupra orașului printr-o notă culturală distinctă, un veritabil spirit de toleranță, multilingvism şi multiculturalitate. Astfel s-a format la Timișoara o comunitate multietnică alcătuită din români, sârbi, evrei, germani, maghiari, bulgari, italieni, cehi, spanioli ex toto orbe austriaca.

La organizarea acestei expoziții aniversare realizată de Muzeul Național al Banatului și Episcopia Romano-Catolică de Timișoara au contribuit: Consiliul Județean Timiș, Primăria Municipiului Timișoara, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Mitropolia Banatului, Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale ale României, Biblioteca Județeană Timiș Sorin Titel, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Lugoj, TVR Timișoara, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, Asociația Generală a Șvabilor Bănățeni, Uniunea Sârbilor din România, Asociația de Ajutorare a Șvabilor Bănățeni și Comunitatea Evreilor din Timișoara. Expoziția a beneficiat și de consilierea de specialitate a d-nei dr. Rodica Vârtaciu, a d-lui arhitect Mihai Botescu și a d-lui Stevan Bugarski.

Expoziția poate fi admirată până în 10 decembrie la Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, str. Augustin Pacha, nr. 4.

History Hackers revine în Timișoara cu cea de-a doua ediție, Misterele Greciei Antice
Expoziția continuă astfel periplul cronologic prin istoria civilizațiilor antice, marcând o altă perioadă importantă a istoriei universale.

De la butaforii reprezentând Calul Troian, Acropolele, Labirintul Minoic, cariatide, atlanți sau teatre grecești, până la ateliere de scriere sau experimente științifice – totul vă așteptă pentru a învăța o lecție de istorie în cadrul celei mai plăcute activități din copilărie: joaca.

Conferinţă ştiinţifică susţinută de reputatul specialist în epigrafie latină clasică, profesor universitar emerit al Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Piso având ca subiect prezentarea unui altar votiv unic descoperit la Germisara, dedicat nimfelor, protectoare a apelor termale din zonă.

Muzeul Național al Banatului invită publicul larg să-și petreacă noaptea în expozițiile din mansarde, să se lase încântat de demonstrația de arme, uimit de scena de re-enactment medieval și răsfățat de muzica barzilor Peregrinii.

Dacă ești pasionat de vânătoare sau pur și simplu curios, Muzeul Național al Banatului te invită să admiri trofee cinegetice autohtone, specifice zonei Banatului, trofee de vânat african, arme de vânătoare, dar şi tablouri şi decorațiuni specifice reunite în cadrul celei de-a V-a ediții a expoziției  EXPOVENATORIA.

Simpozionul, așa cum a fost inițiat și promovat de arheologul și muzeograful Florin Medeleț, personalitate de excepție a vieții culturale și științifice bănățene, continuă prezentarea cerecetărilor arheologice care au avut loc în Banat și în regiunile geografice limitrofe.

De-a lungul timpului, această întâlnire s-a dovedit un bun prilej pentru schimbul de idei, date și informații între specialiști, constituindu-se în preliminariile regionale ale Sesiunii Anuale de Rapoarte arheologice.

La manifestare participă arheologi din muzeele din țară, Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie al Academiei Române, Institutul Național de Antropologie „Francisc I. Reiner”, dar și cadre universitare și studenți ai Facultății de Istorie din cadrul Universității de Vest Timișoara și Universității Babeș – Bolyai Cluj.

Simpozionul marchează aniversarea a 110 ani de la primul zbor autopropulsat al lui Traian Vuia cu un aparat mai greu decât aerul, în 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris și se bucură de prezenţa gen. lt. (r) Dumitru Prunariu.

Manifestarea ştiinţifică este organizată în colaborare cu Universitatea de Vest Timișoara, Primăria comunei Traian Vuia şi Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii, filiala Timişoara, sub egida Consiliului Judeţean Timiş.

Expoziția reprezintă un omagiu adus restauratorilor și conservatorilor care au salvat de-a lungul timpului zeci de mii de obiecte din patrimoniul cultural național.

Totodată, expoziția marchează 40 de ani de funcționare a Laboratorului Zonal de Restaurare din cadrul Muzeului Banatului, în cadrul mai larg al Sistemului Românesc de Conservare și Restaurare al patrimoniului cultural național.

Inițiativa acestui an aniversar al conservării și restaurării patrimoniului cultural național a aparținut Comitetului Național Român ICOM, comitet din care fac parte cele trei muzee timișorene: Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul de Artă și Muzeul Satului Bănățean.

Sunt prezentate piese importante din colecțiile celor trei instituții menționate mai sus, obiecte restaurate și conservate de-a lungul existenței Laboratorului Zonal de Restaurare și anume: obiecte arheologice din toate epocile istorice, carte veche extrem de valoroasă, obiecte din lemn și metal descoperite în urma săpăturilor arheologice recente din centrul vechi al Timișoarei, obiecte din piatră, arme, obiecte etnografice, pictură etc.

Simpozionul este structurat pe mai multe secţiuni, în cadrul cărora vor avea loc comunicări ştiinţifice, lansări editoriale şi vor fi dezbătute probleme de istorie, civilizaţie şi spiritualitate românească de către preoţi, profesori, oameni de cultură şi cadre universitare.

Simpozionul internațional își propune să analizeze o serie de fortificații din Europa Centrală și de Sud-Est, datate în a doua jumătate a mileniului II a.Chr. – prima jumătate a mileniului I a.Chr., în vederea înțelegerii tehnicilor de construire, a rolului acestor fortificații și a conexiunilor culturale și economice pe spații mai largi din Europa.

La simpozionul internațional participă aprox. 35 de arheologi din Europa (Marea Britanie, Germania, Suedia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia, România) care au studiat îndeaproape sau au efectuat săpături arheologice sistematice în fortificațiile din epoca bronzului – începutul epocii fierului.