Program de vizitare: Miercuri - Duminica: 10:00 - 18:00 (închis luni și marți)
Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să ne umple sufletele de lumină, să ne deschidă inimile spre iubire, credință și iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi.
Avem placerea de a va invita la concertul aniversar de 8 ani de la infiintarea corului de copii al Muzeului National al Banatului, ce va avea loc miercuri, 5 aprilie, ora 10.00. Evenimentul va avea loc in mansarda Bastionului Maria Theresia.
La iniţiativa europarlamentarului Maria Grapini, la sediul Parlamentului European din Bruxelles se va desfăşura, în data de 7 martie 2017, conferinţa „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”, prilejuită de aniversarea primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul.
Muzeul Naţional al Banatului a fost onorat de invitaţia de participare adresată de europarlamentarul român, urmând ca instituţia noastră să prezinte, la sediul Casei de Cultură Româno – Belgiană din capitala Uniunii Europene, expoziţia fotografică „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”.
Expoziţa va fi vernisată în data de 7 martie, urmând a putea fi vizitată şi în ziua următoare, şi va cuprinde material documentar scris şi fotografic ce evidenţiază activitatea derulată de inventatorul român, pionier al aviaţiei mondiale.
Faptul că specialiştii Muzeului Naţional al Banatului au fost invitaţi la un eveniment de o asemenea anvergură este un rezultat al atenţiei acordate de instituţia noastră memoriei omului de ştiinţă Traian Vuia, căruia i-a dedicat un spaţiu muzeal generos în localitatea în care acesta a copilărit.
La eveniment sunt invitaţi specialişti ai Muzeului Naţional al Banatului, experţi în aviație, europarlamentari, reprezentanţi ai mass – media, invitatul de onoare fiind g-ral lt. (r) Dumitru Dorin Prunariu, singurul român care a zburat în spaţiul cosmic.
Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Asociaţia Fotografică f:5,6
prezintă A TREIA EDIŢIE a
Bienalei Naţionale de Artă Fotografică
IMAGO – Timişoara – 2016-2017
cu tema PĂMÂNTUL
in memoriam Onuţ Danciu (22 mai 1952 – 5 septembrie 2016)
Pământul: asociat cu pântecele matern este un simbol al fecundităţii şi regenerării, matcă a tuturor vieţuitoarelor şi plantelor, matricea universală – Terra Genetrix. Paradis, prin bogăţia şi varietatea naturii, dar şi un tărâm al suferinţei şi al morţi.
„Şi a zis Dumnezeu: „Apele de sub cer să se adune într-o singură adunare şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa: apele de sub cer s-au adunat în adunările lor şi s-a arătat uscatul. Şi Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarile apelor le-a numit „mări”. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: „Pământul să odrăslească verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă, după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ!” Şi a fost aşa: Pământul a odrăslit verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţă-n sine pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă : ziua a treia. ”
Sfânta Scriptură, Facerea 1, versetele 9-13
Cunoașterea istoriei Timișoarei este un deziderat ce trebuie să se adreseze tuturor locuitorilor orașului. Mesaje scurte, cu un conținut diversificat, despre personalități și evenimente, se vor regăsi pe folii de material biodegradabil, lipite de asfalt sau pe afișe în stațiile de transport, acolo unde oamenii pot avea prilejul de a citi texte succinte, de 4-5 rânduri despre evenimentele și personalitățile Timișoarei.
Practic, propunem o carte mereu deschisă și reînnoită a istoriei județului și, implicit, a oraşului nostru la care să aibă acces toţi timişorenii despre personalitățile istorice, științifice, culturale, politice, sportive. Textele vor prezenta personalități din 5 domenii diferite și vor fi schimbate în fiecare lună.
Propunem o colaborare cu Radio Timișoara, cu Inspectoratul Școlar Județean și cu alte instituții de profil care să facă din acest proiect o temă majoră a dezbaterii publice: expoziții cu selfiurile cele mai interesante, concurs de întrebări, propunere de noi subiecte.
Tunul de asalt ce a străjuit două decenii colțul Bastionului dinspre palatul Dicasterial este de la revoluția de la 1848. A ajuns la Timișoara în anul 1908 ca piesă de muzeu.
Trupele revoluționare de la Reșița au pus în funcțiune un vechi atelier de arme ce exista din 1790 și au reușit să toarne câteva tunuri de fontă. Cel puțin două sunt consemnate. Atelierul a fost reînoit de inginerul minier Zsigmondy Vilmos care în timpul revoluției era comandantul Gărzii Revoluționare din Reșița. O companie de douăzeci de persoane a fost dotată cu aceste tunuri denumite în glumă „Păpușile” (A Babák) și au fost folosite în luptele din decembrie împotriva Regimentului Grăniceresc din Caransebes. Dupa căderea Reșiței, două tunuri au fost capturate și duse la sediul cazarmei de la Caransebeș. Unul din ele a fost topit în anul 1884 pentru nevoile unui meșteșugar. Iar cel de-al doilea a fost donat în anul 1908 Societății Muzeale din Timișoara din inițiativa unui administrator minier, Retay Sándor.
Conducerea Muzeului Naţional al Banatului a găsit un atelier și un inginer inimos ce și-a asumat construirea unei replici cât mai fidele a tunului pentru a-l reintroduce în circuitul muzeal-turistic. Inginerul Ioan Balaci, de la Silcotub Lugoj, a dat câteva caracteristici ale vechii arme. Este un tun de asalt mobil de calibrul de 75 mm și lungime puțin mai mare de un metru. E așezat pe un afet din grinzi de lemn întărite cu elemente de otel și are roți din fier masiv cu un diametru de un metru cu patru spițe tot din fier forjat. A fost turnat din fontă sub formă tronconică cu diametrul mic de 22 de cm și diametrul mare de 28 de cm și avea șase cercuri de ranforsare. Astăzi tunul sta din nou în vechiul său loc de la colțul Bastionului.
Autor: Titus Balan
Miercuri, 12 octombrie a avut loc redeschiderea oficială a expoziției “Timișoara 1716 – Începutul Unui Oraș European” la Muzeul Diecezean al Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara. Muzeul Național al Banatului are plăcerea de a vă invita să vizitați, gratuit, expoziția pana în data de 10 decembrie.
La eveniment a fost prezent și primarul municipiului Timișoara Nicolae Robu care a vizitat expoziția alaturi de managerul Muzeului Național al Banatului, Claudiu Ilaș.
Puteți afla mai multe despre expoziție aici.
Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Asociaţia Fotografică f:5,6
vă invită la A TREIA EDIŢIE a
Bienalei Naţionale de Artă Fotografică
IMAGO – Timişoara – 2016
cu tema PĂMÂNTUL
in memoriam Onuţ Danciu (22 mai 1952 – 5 septembrie 2016)
Pământul: asociat cu pântecele matern este un simbol al fecundităţii şi regenerării, matcă a tuturor vieţuitoarelor şi plantelor, matricea universală – Terra Genetrix. Paradis, prin bogăţia şi varietatea naturii, dar şi un tărâm al suferinţei şi al morţi.
„Şi a zis Dumnezeu: „Apele de sub cer să se adune într-o singură adunare şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa: apele de sub cer s-au adunat în adunările lor şi s-a arătat uscatul. Şi Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarile apelor le-a numit „mări”. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: „Pământul să odrăslească verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă, după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ!” Şi a fost aşa: Pământul a odrăslit verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţă-n sine pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă : ziua a treia. ”
Sfânta Scriptură, Facerea 1, versetele 9-13
CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A BIENALEI NAŢIONALE DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ – IMAGO – TIMIŞOARA – 2016:
14 noiembrie 2016 – data limită pentru primirea lucrărilor (e-mail sau data poştei)
18 noiembrie 2016 – anunţarea rezultatelor preselecţiei organizatorilor
25 noiembrie 2016 – data limită pentru primirea lucrărilor selectate pentru salon în format 30x45cm (sau variante) (data poştei)
30 noiembrie 2016 – finalizarea jurizării finale
decembrie 2016 – vernisajul Bienalei la o dată ce o vom comunica ulterior, în funcţie de disponibilitatea spaţiului de expunere al Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara
Mai multe informații găsiți pe: http://raoulmseptilici.blogspot.ro/
Au fost partenerii şi sponsorii noştri la ediţiile anterioare ale Bienalei Naţionale de Artă Fotografică IMAGO TIMIŞOARA şi ne-au onorat: Muzeul de Artă din Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Aquatim, SinPro, Storm Media, ArtPress, KLFilm, Wines&Food, Gall Print, Central Park, Cofetăria Codrina, Imaginative.
Partener media Fotomagazin (www.foto-magazin.ro)
Artele plastice au păşit în Capitala Culturală Europeană (CCE) prin vernisajul unei expoziţii impresionante dedicate Luminii, intitulate “75 ani Silviu Oravitzan – Lumină în Lumină”, care cuprinde peste o sută de lucrări realizate pe parcursul mai multor decenii de către artist şi care poate fi vizitată în Corpul Bastion al Muzeului Naţional al Banatului.
“Lucrările sunt cu totul excepţionale, Oravitzan este universal prin arta sa. Foloseşte culori special create, un albastru ultramarin care reprezintă Deitatea; nu este doar crucea şi Deus. Maestrul ne-a creat aici o lume dincolo de Europa, o universalitate recunoscută, apreciată şi acceptată de toate religiile. I-a cucerit şi pe musulmani. Crucea creştină pe albastrul creat de Oravitzan şi pe care-l întâlnim şi la cultul musulman se îmbrăţişează perfect în creaţia artistului. Este o expoziţie impresionantă, care reprezintă adevăratul semnal al debutului de Capitală Culturală Europeană al Timişoarei, pentru că stă exact sub semnul luminii folosite ca simbol şi pentru CCE (‘Luminează oraşul prin tine însuţi!’, n.r.)“, a declarat Paul Dan, şeful Laboratorului Regional de Restaurare Conservare al Muzeului Naţional al Banatului.
Cruci modelate prin jocul luminilor, împletituri în fir de aur ce creează simbolul hristic asemeni unei coloane a infinitului, de pe care sângele mântuitor nu se transformă în întunecatul teluric, ci în explozie de lumină, braţe de cruce care asemeni unor coroane de lumină poartă numele prietenilor artistului, boabele de grâu dintre crucile create de artist sau steaua lui David care se înfrăţeşte cu crucea şi cu simbolurile creştine “reprezintă Vechiul şi Noul Testament”, după cum remarca mitropolitul Ioan al Banatului.
“Toate aceste lucrări au fost făurite cu migală la umbra luminii lui Dumnezeu, la care a stat, a dăltuit şi a pictat Silviu Oravitzan, care ne face o sfântă chemare, în această catedrală a luminii: Îndrăzniţi, lumina nu doare! Veţi vedea în această galerie cum picăturile de sânge ale Mântuitorului se transformă în lumină, pentru că pe cruce a fost răstignită lumina. În lucrarea “Ploaie de lumină”, Creatorul i-a arătat lui Oravitzan că poate ploua şi cu lumină. Iar într-un alt spaţiu, artistul a creat “Cămaşa lui Hristos”, care a gândit în mod impresionant să-l îmbrace pe Hristos în lumină. Dacă Hristos ar veni la mine să-mi ceară o cămaşă, l-aş aduce la Oravitzan. Şi veţi mai găsi aici o emblemă pe care se află steaua lui David şi peste ea elementul scriptic al lui Hristos. Acelui simbol eu i-aş fi dat numele “Biblia”, pentru că reprezintă Vechiul şi Noul Testament”, a mărturisit mitropolitul Banatului.
Maestrul Silviu Oravitzan îşi iubeşte întreaga operă la fel de mult şi nu are lucrări preferate, pentru că fiecare dintre ele a însemnat iubire, pasiune, sacrificiu.
“Mi-e foarte greu să aleg, toate îmi sunt dragi. Unele dintr-o perioadă a creaţiei corespund unei stări de spirit, pe altele le-am făcut cu bucurie, altele cu chin. Un artist atunci începe să lucreze, când lumina lucrează în el şi devine un bun conducător între unu şi multiplu, între lumina cea dintâi şi multiplul ei, care suntem noi, între lux (lumină, n.r.) — lume. Am simţit şi oboseală, dar aici este o rubotelie, în sensul ieremiţilor din poveştile patristice care aveau permanent un lucru al mâinilor, o ţesere care te goleşte, îţi revii, te linişteşte, te ordonează să ai o pace interioară care te ajută. Voi continua să lucrez până la 100 de ani”, a mărturisit maestrul Silviu Oravitzan.
Odată cu expoziţia “Lumină în Lumină” a avut loc şi lansarea volumului cu acelaşi titlu,dedicat artistului Silviu Oravitzan de către academicianul Basarab Nicolaescu.
Text si foto: Agerpres