Muzeul Național al Banatului vă invită vineri, 3 Martie, ora 17:30, în holul Bastionului Maria Theresia, la deschiderea expoziției „Mărțișor. Înger. Floare. Vis. Ori Femeia ta iubită?”, a maestrului Mihai Teodor Olteanu.

Vernisajul va fi prezentat de Vasile Bogdan, renumit scriitor și realizator de film. Expoziția cuprinde cele mai recente lucrări ale cunoscutului artist, precum și cea mai nouă colecție de miniaturi pentru Martie 2023.
Vă invităm să vă alăturați nouă pentru o seară specială de artă, cultură și inspirație.
Expoziţia va fi deschisă la Bastionul Maria Theresia, str. Martin Luther nr. 4 și poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Asterix este probabil unul dintre cei mai cunoscuți ”gali” (sau ”celți”) din toate timpurile. Faima i se datorează aventurilor sale transpuse în povești franco-belgiene, traduse apoi în toate limbile Pământului…sau aproape în toate. Simpaticul personaj, împreună cu tovarășii săi (Obelix, însoțit obligatoriu de cățelul Idefix, druidul Panoramix etc.) se opun Romei republicane și marelui Cezar, apoi călătoresc, într-un șir de povestiri spumoase și pline de umor, la Jocurile Olimpice, în Egipt la Cleopatra, dar și în alte locuri de pe bătrânul continent.
Toate aceste ”istorii” amuzante ne fac uneori să ne întrebăm cine erau de fapt galii (sau celții, cum mai sunt ei numiți). Unde să căutăm originea lor, cum s-au răspândit ei prin Europa, cum trăiau și cum mureau, cum au ajuns la un moment dat să îi întâlnească pe bănățeni? Evident, nu pe cei de astăzi, ci pe oamenii care au trăit cândva în Banat, în perioada epocii fierului.
Iată deci că Asterix, celebrul personaj de poveste, ne oferă prilejul să ne punem o serie de întrebări care ne vor permite peste câteva zile, joi 2 martie, să rememorăm descoperiri arheologice, mai vechi sau mai noi, pentru a reconstitui întâlnirile culturale dintre galii/celții central- și vest-europeni și populațiile indigene din Banatul epocii fierului. Iar locul cel mai potrivit pentru a redescoperi arheologia celtică din Europa și din Banat nu poate fi altul decât Bastionul Maria Theresia (mansarda B1).
Cât despre moment, o astfel de rememorare nu putea să se întâmple decât în zilele în care Timișoara trăiește din plin bucuria de a fi capitală (multi-) culturală a Europei. Întâlnirea de acum mai bine de două milenii dintre celți și populațiile locale din Banat nu a fost altceva decât un astfel de dialog multicultural.

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu alte șase muzee din întreaga țară, aduce în fața vizitatorilor o expoziție rafinată, din toate punctele de vedere. Aproximativ 200 de broșe și pietre prețioase formează expoziția „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică”, pe care Muzeul Național al Banatului o vernisează miercuri, 7 decembrie, 2022.

Gemele și cameele care formează această expoziție sunt adevărate bijuterii care au fascinat și inspirat. Doar în cazul a două dintre ele este cunoscut locul de descoperire: este vorba despre o gemă descoperită la Buziaș și una în orașul roman Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin). Restul provin din colecțiile a două personalități ale Banatului secolului 19:  Ormós Zsigmond și Pongrácz Imre.

Deși titlul expoziției amintește doar gemele și cameele antice, vizitatorii vor fi poate surprinși să constate faptul că vor găsi expuse și alte tipuri de obiecte: de la monumente funerare și statui, până la ceramică, lămpi, inele, fibule și casete pentru sigilii. Expoziția arată prin imagini și exemple concrete care erau aspectele din viața de fiecare zi a locuitorilor Imperiului Roman în care aceste obiecte erau implicate. Expoziția este împărțită în opt secțiuni, ele reprezentând tot atâtea aspecte ale vieții de fiecare zi a locuitorilor Imperiului Roman din care făceau parte: (1)bijuterii sau aspecte ale înfrumusețării, (2) sigilii, (3) parte din aspectul funerar, (4) magia, (5)exprimarea identității sociale, (6) preferințele religioase,  (7) atelierul de producere și prelucrare a sticlei și obiectelor din bronz, (8) gemele și cameele medievale și moderne, (9) restaurare.

Expoziția „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” a fost realizată cu sprijinul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeului de Istorie din Turda, Muzeului Județean Argeș, Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Vernisajul expoziției „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” are loc miercuri, 7 decembrie, în mansarda B1 a Bastionului Teresia, de la ora 18.00.

Vă așteptăm!

Muzeul Național al Banatului vă provoacă să îl cunoașteți mai bine pe Florin Medeleț, unul dintre marii arheologi și istorici al Banatului.
̧ (1943 - 2005) a fost un savant cu o personalitate complexă şi, totodată, un om fascinant prin maniera de a comunica idei. A fost deopotrivă poet, om de cultură, publicist, muzeograf, arheolog şi istoric. Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la nașterea sa, motiv pentru care personalitatea sa va fi marcată la Muzeul Național al Banatului nu doar prin lansarea cărții referitoare la cea de a doua Epocă a fierului în Banat, ci și prin evocarea rolului important pe care Florin Medeleț l-a avut în arheologia acestei zone.
̧ s-a născut la 24 aprilie 1943, la Timişoara, oraş căruia îi va dedica o mare parte din activitatea sa ştiinţifică. A urmat studiile liceale la Brașov, apoi Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire, a ales cariera de muzeograf la Timişoara, ajungând șef de secție și director al Muzeului Banatului. Din acestă poziție, Florin Medeleț s-a preocupat atât de modernizarea instituţiei şi de dezvoltarea patrimoniului muzeal. A realizat expoziţii- reper pentru anii 1980, unele permanente. Începând cu anul 1990, Florin Medeleţ a organizat filiala din Timişoara a Institutului Român de Tracologie, intenționând să creeze un institut de arheologie a Banatului. Pentru meritele sale în domeniul muzeografiei, arheologiei și istoriei, lui Florin Medeleț i s-au decernat numeroase distincții oficiale, printre care „Diploma de Merit a Ministerului Culturii și Cultelor”, precum și distincția „Cavaler al Ordinului Național în Serviciu Credincios”. Azi, o stradă din Timișoara îi poartă numele.
Cu ocazia evocării personalității lui ̧ vor fi prezentate coordonatele devenirii sale profesionale și realizările științifice esențiale pentru dezvoltarea cunoașterii în domeniul epocii fierului din Banat (Aurel Rustoiu), vor fi rememorate momente vesele și triste de pe șantierele sale arheologice (V. Cedică) și va fi lansat volumul „A doua Epocă a fierului în Banat. Studii de arheologie și istorie” (Andrei Georgescu și Adrian Căsălean). Vă invităm cu toată căldura să participați la acest eveniment.
Vă așteptăm vineri, 27 ianuarie 2023, începând cu orele 17:00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.

Cu verde sunt trecute zilele în care muzeul este deschis, și cu roșu (ca să nu se supere) le-am trecute pe cele în care MNaB se face nevăzut - cu îngăduința dumneavoastră, desigur.

Dar până atunci, nu uitați de expozițiile pe care le puteți vizita în această perioadă:

Expoziția: „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2)

Expoziția: „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1)

Exponatul lunii decembrie: CASCĂ DE TIP ARMET CU VIZIERĂ MOBILĂ PENTRU ARMURA DE CAVALER - SEC. AL XV-LEA (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1)

„Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României”

Incursiune în cultura urbană din vestul țării, din secolele XVIII-XX  - este propunerea pe care o face Muzeul Național al Banatului, acum, la final de an, vizitatorilor. Expoziția „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” este rezultatul colaborării dintre șapte muzee din vestul țării și un colecționar privat, care și-au pus la comun parte din resurse, reușind astfel să reproducă într-un spațiu ca mansarda Bastionului Theresia, aspecte din istoria vestului de țară.

Expoziția „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” înseamnă un număr important de bunuri culturale din secolele XVIII-XX. Acestea depun mărturie despre ritmul și dimensiunile culturii urbane din vestul României: sufrageria familiei nobiliare Mocioni de Foen cu obiecte din patrimoniul Complexului Muzeal Arad, cafenea în stil Secession din Lugoj, însemne ale statutului urban și secvențe ale industriei locale, colț de stradă cu magazine din Jimbolia, atelier de fotograf antebelic din Caransebeș, peisaj industrial din Reșița și un interior interbelic cu picturi ale artistului Tibor Bottlik, sala vedutelor timișorene cu fortificațiile și bastioanele orașului de pe Bega, ultima secvență expozițională fiind dedicată artistului Julius Podlipny și lumii sale cuprinzătoare din Timișoara interbelică: pictorii Alexandru Popp, Aurel Ciupe, Catul Bogdan, Eugen Gâscă, Ștefan Gomboșiu, Emil Lenhardt, Lucia Piso Ladea, Ștefan Szőnyi și muza Olga Szuits, sculptorii Romul Ladea, Ferdinand Gallas și Andrei Gal, scriitorul Virgil Birou.

Expoziția este rezultatul colaborării dintre Muzeul Național al Banatului, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Muzeul Presei Sever Bocu Jimbolia, Muzeul Stefan Jäger Jimbolia și Cristian-Oliviu Gaidoș, colecționar privat.

Vernisajul expoziției „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” este programat miercuri, 21 decembrie, în mansarda B2 a Bastionului Theresia, de la ora 18. Va putea fi vizitată până în 28 februarie 2023.

Evenimentul are loc cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.

Simpozionul internațional „Repere Arheologice Bănățene. Trecut, prezent și viitor” debutează sâmbătă, 17 decembrie.

Aflată la ediția cu nr. XXXVI, manifestarea tradițională inițiată de regretatul Florin Medeleț reunește specialiști de marcă ai arheologiei din țară și nu numai.
Vor fi prezentate rezultatele cercetărilor arheologice sistematice și preventive, dar și ale analizelor interdisciplinare folosite în arheologie, având ca punct comun – Banatul românesc. Pe lângă arheologii muzeelor bănățene vor participa colegi din Deva, Arad, Drobeta-Turnu Severin, Cluj – Napoca, Satu Mare, dar și din Ungaria, Germania și Italia. Este un bun prilej de întâlnire al arheologilor bănățeni și nu doar, perpetuând tradiția acestui simpozion de a prezenta și discuta ultimele descoperiri, dar și rememorarea poveștilor din timpul vechilor săpături. Ediția din acest vine cu o noutate în modul de prezentare a lucrărilor, prin introducerea unei secțiuni de postere.
Comunicările vor avea loc începând cu ora 9:00, în sala de conferințe a hotelului Atlas.