Arată-ne ce-nsemna pe vremuri dragostea, trimițându-ne o fotografie din colecția ta! Deschide cufărul cu amintiri, alege o fotografie „îndrăgostită” și trimite-ne-o pe e-mail. Ți-am pregătit premii în valoare de 5000 lei.
Ce trebuie să faci pentru a participa?
Trimite pe @. o fotografie „vintage” (din arhiva familiei) cu îndrăgostiți. Adaugă-i o scurtă descriere, să primească șarmul semnăturii tale.
*Vor fi luate în considerare DOAR fotografiile dinainte de anii `90.
Nu uita să specifici în e-mail numele și prenumele, vârsta și numărul de telefon.
Termen limită: miercuri, 28 februarie 2023, ora 12.00.
Toate fotografiile vor fi postate pe paginile de Facebook și Instagram ale muzeului și vor putea fi votate până miercuri, 8 martie, ora 12.00. Anunțarea câștigătorilor o vom face 2 ore mai târziu – în funcție de numărul voturilor primite ( Fb+Insta).
Punem în joc3 premii, 2 mențiuni: Premiile sunt în valoare de 5000 lei, după cum urmează: locul I – o lucrare de sculptură, locurile II și III câte un tablou. Lucrările sunt realizate de artiști locali. Cele 2 mențiuni vor primi pachete promoționale „Timișoara la Cutie” și materiale promoționale MNaB (calendar, cană, magnet, pin, creion, pix); fiecare din cei 5 câștigători vor primi diplomă de participare. Succes!
Foto: afiș cu cele trei fotografii câștigătoare în 2022.
Muzeul Național al Banatului vă provoacă să îl cunoașteți mai bine pe Florin Medeleț, unul dintre marii arheologi și istorici al Banatului.
̧ (1943 – 2005) a fost un savant cu o personalitate complexă şi, totodată, un om fascinant prin maniera de a comunica idei. A fost deopotrivă poet, om de cultură, publicist, muzeograf, arheolog şi istoric. Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la nașterea sa, motiv pentru care personalitatea sa va fi marcată la Muzeul Național al Banatului nu doar prin lansarea cărții referitoare la cea de a doua Epocă a fierului în Banat, ci și prin evocarea rolului important pe care Florin Medeleț l-a avut în arheologia acestei zone.
̧ s-a născut la 24 aprilie 1943, la Timişoara, oraş căruia îi va dedica o mare parte din activitatea sa ştiinţifică. A urmat studiile liceale la Brașov, apoi Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire, a ales cariera de muzeograf la Timişoara, ajungând șef de secție și director al Muzeului Banatului. Din acestă poziție, Florin Medeleț s-a preocupat atât de modernizarea instituţiei şi de dezvoltarea patrimoniului muzeal. A realizat expoziţii- reper pentru anii 1980, unele permanente. Începând cu anul 1990, Florin Medeleţ a organizat filiala din Timişoara a Institutului Român de Tracologie, intenționând să creeze un institut de arheologie a Banatului. Pentru meritele sale în domeniul muzeografiei, arheologiei și istoriei, lui Florin Medeleț i s-au decernat numeroase distincții oficiale, printre care „Diploma de Merit a Ministerului Culturii și Cultelor”, precum și distincția „Cavaler al Ordinului Național în Serviciu Credincios”. Azi, o stradă din Timișoara îi poartă numele.
Cu ocazia evocării personalității lui ̧ vor fi prezentate coordonatele devenirii sale profesionale și realizările științifice esențiale pentru dezvoltarea cunoașterii în domeniul epocii fierului din Banat (Aurel Rustoiu), vor fi rememorate momente vesele și triste de pe șantierele sale arheologice (V. Cedică) și va fi lansat volumul „A doua Epocă a fierului în Banat. Studii de arheologie și istorie” (Andrei Georgescu și Adrian Căsălean). Vă invităm cu toată căldura să participați la acest eveniment.
Vă așteptăm vineri, 27 ianuarie 2023, începând cu orele 17:00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.
Cea mai nouă dintre expozițiile permanente ale Muzeului Național al Banatului înseamnă uniforme, arme și piese de echipament militar de la începutul secolului al XVIII-lea (armatele habsburgică și otomană) și din anii Primului Război Mondial (armata română).
„ ̆ ” este găzduită de Bastionul Theresia, la parterul clădirii monument istoric fiind expuse 20 de uniforme.
̦ ̂ ̦ ̦, ̦ ̦, ̆ , , ., ̦ ̆ „ ̆ ”.
Expoziția e una interactivă. Elevii însoțiți de profesori vor avea posibilitatea să asiste la lecții de istorie, să vadă piesele, să le atingă. Spațiul poate să reprezinte o alternativă la obișnuita lecție de istorie din sala de clasă.
Accesul în expoziție va fi gratuit. Aceasta va putea fi vizitată sâmbăta și duminica, între orele 12.00 și 17.00. Se poate vizita și de luni până vineri însă doar pentru grupuri organizate și clase de elevi.
Pentru că este Decembrie și sunt sărbători, iar 2023 e la o aruncătură de băț, iată și programul nostru în această perioadă (23 decembrie – 3 ianuarie).
Cu verde sunt trecute zilele în care muzeul este deschis, și cu
roșu (ca să nu se supere) le-am trecute pe cele în care MNaB se face nevăzut – cu îngăduința dumneavoastră, desigur.
Dar până atunci, nu uitați de expozițiile pe care le puteți vizita în această perioadă:
Expoziția: „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2)
Expoziția: „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1)
Exponatul lunii decembrie: CASCĂ DE TIP ARMET CU VIZIERĂ MOBILĂ PENTRU ARMURA DE CAVALER – SEC. AL XV-LEA (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1)
„Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României”
Incursiune în cultura urbană din vestul țării, din secolele XVIII-XX – este propunerea pe care o face Muzeul Național al Banatului, acum, la final de an, vizitatorilor. Expoziția „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” este rezultatul colaborării dintre șapte muzee din vestul țării și un colecționar privat, care și-au pus la comun parte din resurse, reușind astfel să reproducă într-un spațiu ca mansarda Bastionului Theresia, aspecte din istoria vestului de țară.
Expoziția „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” înseamnă un număr important de bunuri culturale din secolele XVIII-XX. Acestea depun mărturie despre ritmul și dimensiunile culturii urbane din vestul României: sufrageria familiei nobiliare Mocioni de Foen cu obiecte din patrimoniul Complexului Muzeal Arad, cafenea în stil Secession din Lugoj, însemne ale statutului urban și secvențe ale industriei locale, colț de stradă cu magazine din Jimbolia, atelier de fotograf antebelic din Caransebeș, peisaj industrial din Reșița și un interior interbelic cu picturi ale artistului Tibor Bottlik, sala vedutelor timișorene cu fortificațiile și bastioanele orașului de pe Bega, ultima secvență expozițională fiind dedicată artistului Julius Podlipny și lumii sale cuprinzătoare din Timișoara interbelică: pictorii Alexandru Popp, Aurel Ciupe, Catul Bogdan, Eugen Gâscă, Ștefan Gomboșiu, Emil Lenhardt, Lucia Piso Ladea, Ștefan Szőnyi și muza Olga Szuits, sculptorii Romul Ladea, Ferdinand Gallas și Andrei Gal, scriitorul Virgil Birou.
Expoziția este rezultatul colaborării dintre Muzeul Național al Banatului, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Muzeul Presei Sever Bocu Jimbolia, Muzeul Stefan Jäger Jimbolia și Cristian-Oliviu Gaidoș, colecționar privat.
Vernisajul expoziției „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” este programat miercuri, 21 decembrie, în mansarda B2 a Bastionului Theresia, de la ora 18. Va putea fi vizitată până în 28 februarie 2023.
Evenimentul are loc cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.
Simpozionul internațional „Repere Arheologice Bănățene. Trecut, prezent și viitor” debutează sâmbătă, 17 decembrie.
Aflată la ediția cu nr. XXXVI, manifestarea tradițională inițiată de regretatul Florin Medeleț reunește specialiști de marcă ai arheologiei din țară și nu numai.
Vor fi prezentate rezultatele cercetărilor arheologice sistematice și preventive, dar și ale analizelor interdisciplinare folosite în arheologie, având ca punct comun – Banatul românesc. Pe lângă arheologii muzeelor bănățene vor participa colegi din Deva, Arad, Drobeta-Turnu Severin, Cluj – Napoca, Satu Mare, dar și din Ungaria, Germania și Italia. Este un bun prilej de întâlnire al arheologilor bănățeni și nu doar, perpetuând tradiția acestui simpozion de a prezenta și discuta ultimele descoperiri, dar și rememorarea poveștilor din timpul vechilor săpături. Ediția din acest vine cu o noutate în modul de prezentare a lucrărilor, prin introducerea unei secțiuni de postere.
Comunicările vor avea loc începând cu ora 9:00, în sala de conferințe a hotelului Atlas.
Care este legătura între orașul Timișoara și Alfred von Domaszewski? Este în desfășurare un colocviu internațional care le va lămuri pe toate. Comunicarea „ . are loc în zilele de 14 – 17 decembrie 2022.
Alfred von Domaszewski a făcut prima hartă a vechiului oraș Petra din Iordania. A fost primul arheolog-epigrafist care a cercetat la fața locului Monumentum Ancyranum (supranumită regina inscripțiilor în limba latină). Ajunge să fie invitat la Universitatea din Heidelberg unde va preda multă vreme Istoria împăraților romani, influențând traiectul profesional al multor tineri, viitori mari oameni de știință.
***
Alfred von Domaszewski s-a născut la Timișoara pe 30 oct. 1856. A început școala la Colegiul piarist, apoi a continuat-o la Viena, unde s-a mutat familia. Lucrarea lui de absolvire a facultății, dedicată stindardelor din armata romană a lăsat o impresie atât de puternică prin calitatea ei inovativă, fiind publicata la scurt timp. S-a dezvoltat profesional foarte repede, el fiind deschis nu doar spre istorie ci și spre arheologie și epigrafie. A făcut multe expediții arheologice în Orientul Apropiat mai ales pentru statul german și a făcut mai multe descoperiri importante.
Muzeul Național al Banatului împlinește 150 de ani de existență, iar în momentul înființării lui a avut și susținerea lui Domaszewski. De asemenea instituția de cultură timișoreană deține o impresionantă colecție de inscripții latine romane și vrea să le valorifice științific cu această ocazie alături de colaboratorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
🏦Muzeul Național al Banatului vă invită astăzi, 8 decembrie, ora 18:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, la tradiționalul CONCERT DE COLINDE.
💁♀️Alături de Corul de Copii al Muzeului Național al Banatului ne vor fi alături mezzosoprana Gabriela Varvari, solist al Operei Naționale Române din Timișoara și Incanto Quartetto.
🆓Intrarea este liberă.
Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș găzduiește expoziția itinerantă „Oțel incandescent și coșuri fumegânde. 300 de ani de istorie industrială în Banatul de Munte”.
Expoziția este cu caracter itinerant și vă propune o incursiune în istoria industrială a Banatului de Munte, prezintată într-o manieră foto-documentară istoria industriei zonei, dar și tradiția și cultura multietnică a acestei regiuni. Imaginile inedite din cadrul expoziției „Oțel incandescent și coșuri fumegânde. 300 de ani de istorie industrială în Banatul de Munte” redau evoluția centrelor urbane metalurgice din Caraș – Severin, Reșița devenind cel mai cunoscut dintre ele, atât din punct de vedere al produselor fabricate, cât și din punct de vedere al intensități vieții industriale. Patrimoniul industrial și tehnic al Banatului Montan este unul mai puțin cunoscut publicului și de aceea această expoziție reprezintă o șansă unică de cunoaștere a acestuia, sub toate aspectele evoluției sale.
Expoziția este promovată de către Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, susținut de către Consiliul Județean Caraș-Severin și este organizată de către Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm, Germania.
Conferințele Mansardei Tereziene
Provocarea lunii noiembrie la MNaB
Muzeul Național al Banatului vă provoacă și de această dată să luați parte la una dintre ineditele conferințe ale secției Arheologie.
„Conferințele Mansardei Tereziene” vin către publicul timișorean cu 2 specialiști ai epocii romane de la noi din țară, cercetători care ne oferă posibilitatea să cunoaștem mai bine importantul sit arheologic: Praetorium – Mehadia (jud. Caraș- Severin).
În cadrul acestei conferințe subiectul dezbătut este reprezentat de „Prezentarea rezultatelor arheologice sistematice din ultimul deceniu de la castrul de la Praetorium- Mehadia (jud. Caraș- Severin) a lect. Univ. dr. Simona Regep și lansarea de carte a dr. Iulian Lalescu – „Castrul și așezarea vicană de la Mehadia. Contribuții arheologice.”.
Vă invităm așadar, vineri, 18 noiembrie 2022, începând cu orele 11:00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.
Un eveniment organizat și coordonat de dr. Călin Timoc.