Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Germania, aduce în fața vizitatorilor o expoziție unică.  „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” va fi vernisată vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00.

Într-un moment excepțional pentru orașul nostru, care a obținut titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023, ne propunem să aducem la Timișoara o parte din colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe, Baden-Würtenberg, care cuprinde obiecte otomane unice din perioada de sfârșit a secolului al XVII-lea și începutul celui următor. Expoziția va evidenția evenimentele istorice care au marcat reîntoarcerea Timișoarei la statutul de oraș european, după Marele Război Turc.

Colecția Badisches Landesmuseum din Karlsruhe include peste 400 de obiecte unice, printre care arme, veșminte și piese de harnașament otomane, reunite sub numele de Türkenbeute, care au fost aduse în Germania ca trofee de război de comandanții armatei habsburgice. În cadrul expoziției, Muzeul Național al Banatului va prezenta 38 dintre aceste obiecte, printre care se numără și Cămașa de zale a pașei Mustafa Tekirdağlı din Rodos, o piesă de rezistență a expoziției. Mărturiile indică faptul că Mustafa Pașa din Rodos a primit cămașa de zale în anul 1682, ca dar din partea sultanului Mehmed al IV-lea. Un an mai târziu, în timpul asediului Vienei, Mustafa Pașa era comandantul ienicerilor din armata otomană. Se presupune că, în urma acestei bătălii, cămașa a căzut ca trofeu de luptă, în mâinile margrafului Ludwig Wilhelm.

Expoziția este posibilă datorită colaborării fructuoase între Badisches Landesmuseum din Karlsruhe și Muzeul Național al Banatului, și vine ca o confirmare a numeroaselor conexiuni istorice dintre orașul nostru și cel german. Evenimentul este realizat cu sprijinul profesorului Eckard Köhne, directorul Badisches Landesmuseum, a șefei departamentului de Istoria Artei din muzeul german, Schoole Mustafawy, curatorul expoziției Türkenbeute. Nu în ultimul rând, menționăm aportul echipei Muzeului Național al Banatului, formată din expert conservator Luminița Paul, comisar de expoziție și Iusztin Zoltan, istoric medievist și inițiator al expoziției.

Expoziția „Prinț și Sultan. Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)” poate fi vizitată  în mansarda B1 a Bastionului Teresia, în perioada 5 mai – 12 septembrie 2023.

Vă așteptăm cu drag!

Eveniment realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș.

Muzeul Național al Banatului, în parteneriat cu Fundația Herczeg, Fundația „Societatea de Istorie și Arheologie din Banat” și cu sprijinul Constructim S.A., prezintă la Timișoara lucrarea monumentală The Middle Way (2014) a sculptorului Bogdan Rața.

Realizată din rășină sintetică, în culoarea roșu Liverpool, sculptura lui Bogdan Rața are patru metri înălțime și va fi vizibilă  pe corpul C al Bastionului Maria Theresia.

Lucrarea The Middle Way a fost prezentată în premieră în programul Moving Monuments, curatoriat de Cosmin Nasui (organizat de Nasui Collection & Gallery), la Independents Liverpool Biennial 2014. În acest context, a fost expusă până în 2016 în faţa clădirii St. George’s Hall în insula muzeelor din Liverpool, parte a Patrimoniului mondial UNESCO. În 2016 sculptura a fost instalată în Piața Milenium din Baia Mare, în centrul istoric al orașului. Un an mai târziu, în 2017, The Middle Way a fost expusă în fața primăriei din Cascais, în cadrul programului 12 capitole ale creativităţii româneşti, desfăşurat în Portugalia și organizat de Ambasada României și ICR Lisabona, iar în 2018 a fost mutată la Porto, în fața Casei da Música, creația celebrului arhitect Rem Koolhaas, devenită unul dintre cei mai puternici poli culturali ai orașului. În Ucraina, sculptura a fost instalată prima dată în septembrie 2018, în centrul orașului Kiev, pe bulevardul Taras Șevcenko, iar mai apoi, anul următor, în orașele Mîkolaiv și Dnipro.

„La invitația Independents Liverpool Biennial 2014 am cioplit sculptura monumentală The Midlle Way, prezentată la bienală în faţa clădirii St George’s Hall, fosta judecătorie a orașului Liverpool. Supradimensionând o mână ce are atât partea dreaptă, cât și cea stângă a palmei (vopsită în roșu, culoarea orașului Liverpool, Capitală Europeană a Culturii în 2008), am intrat în dialog cu atmosfera neoclasică și funcția inițială a clădirii, sculptura făcând aluzie la conceptele de bine – rău, viață – moarte, stânga – dreapta, echilibru – expansiune. Pe parcursul următorilor ani, lucrarea The Middle Way a fost prezentată în cadrul programului Moving Monuments (curatoriat de Cosmin Nasui) în diferite locaţii din Europa, schimbându-şi hermeneutica în funcţie de contextul în care a fost expusă. La Baia Mare (2015), amplasată în Piața Milenium între trei biserici de rituri diferite, sculptura a fost percepută ca o metaforă religioasă; la Porto (2017), oraș Capitală Europeană a Culturii în 2001, a intrat în contrast cu forma minimală a clădirii Casa da Música; în timp ce pentru Kiev (2018), Mîcolaiv și Dnipro (2019), Ucraina, culoarea lucrării a fost schimbată în albastru, sculptura fiind percepută de public ca o mână ce poartă manuși medicale, aluzie la constrângerile sanitare impuse în perioada pandemiei. În iarna anului 2021, The Middle Way s-a întors la Timișoara și am revopsit-o împreună cu elevii Liceului de Arte în culoarea roșie inițială, în cadrul workshop-ului Sculpturille viitorului, la Kunsthalle Bega.

Amplasarea lucrării The Middle Way pe Bastionul Theresia, în Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023, la invitația Muzeului Național al Banatului, va sublinia ideea de unitate multiculturală a orașului, sculptura monumentală devenind un pin ce va marca spațiul urban și piața din fața muzeului în relație directă cu celelalte orașe și instituții din Europa unde lucrarea a fost expusă anterior”, declară sculptorul Bogdan Rața.

*

Bogdan Rața (n. 1984) este sculptor, Conferențiar la Facultatea de Arte și Design Timișoara, co-fondator Kunsthalle Bega și inițiator al Bibliotecii Pavilion. Este doctor în arte vizuale cu o teză susținută la Universitatea de Vest despre „Noile materiale în sculptura contemporană”. A avut expoziții personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Nasui Collection & Gallery, București și Fundația Calina, Timișoara. A participat printre altele la 4 Moscow Biennale of Contemporary Art, Independents Liverpool Biennial, 55 Venice Biennale, 10 Manifesta Sankt Petersburg și la a 8-a ediție Bucharest Biennale.

Muzeul Național al Banatului vă invită vineri, 3 Martie, ora 17:30, în holul Bastionului Maria Theresia, la deschiderea expoziției „Mărțișor. Înger. Floare. Vis. Ori Femeia ta iubită?”, a maestrului Mihai Teodor Olteanu.

Vernisajul va fi prezentat de Vasile Bogdan, renumit scriitor și realizator de film. Expoziția cuprinde cele mai recente lucrări ale cunoscutului artist, precum și cea mai nouă colecție de miniaturi pentru Martie 2023.
Vă invităm să vă alăturați nouă pentru o seară specială de artă, cultură și inspirație.
Expoziţia va fi deschisă la Bastionul Maria Theresia, str. Martin Luther nr. 4 și poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Asterix este probabil unul dintre cei mai cunoscuți ”gali” (sau ”celți”) din toate timpurile. Faima i se datorează aventurilor sale transpuse în povești franco-belgiene, traduse apoi în toate limbile Pământului…sau aproape în toate. Simpaticul personaj, împreună cu tovarășii săi (Obelix, însoțit obligatoriu de cățelul Idefix, druidul Panoramix etc.) se opun Romei republicane și marelui Cezar, apoi călătoresc, într-un șir de povestiri spumoase și pline de umor, la Jocurile Olimpice, în Egipt la Cleopatra, dar și în alte locuri de pe bătrânul continent.
Toate aceste ”istorii” amuzante ne fac uneori să ne întrebăm cine erau de fapt galii (sau celții, cum mai sunt ei numiți). Unde să căutăm originea lor, cum s-au răspândit ei prin Europa, cum trăiau și cum mureau, cum au ajuns la un moment dat să îi întâlnească pe bănățeni? Evident, nu pe cei de astăzi, ci pe oamenii care au trăit cândva în Banat, în perioada epocii fierului.
Iată deci că Asterix, celebrul personaj de poveste, ne oferă prilejul să ne punem o serie de întrebări care ne vor permite peste câteva zile, joi 2 martie, să rememorăm descoperiri arheologice, mai vechi sau mai noi, pentru a reconstitui întâlnirile culturale dintre galii/celții central- și vest-europeni și populațiile indigene din Banatul epocii fierului. Iar locul cel mai potrivit pentru a redescoperi arheologia celtică din Europa și din Banat nu poate fi altul decât Bastionul Maria Theresia (mansarda B1).
Cât despre moment, o astfel de rememorare nu putea să se întâmple decât în zilele în care Timișoara trăiește din plin bucuria de a fi capitală (multi-) culturală a Europei. Întâlnirea de acum mai bine de două milenii dintre celți și populațiile locale din Banat nu a fost altceva decât un astfel de dialog multicultural.

Muzeul Național al Banatului cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu alte șase muzee din întreaga țară, aduce în fața vizitatorilor o expoziție rafinată, din toate punctele de vedere. Aproximativ 200 de broșe și pietre prețioase formează expoziția „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică”, pe care Muzeul Național al Banatului o vernisează miercuri, 7 decembrie, 2022.

Gemele și cameele care formează această expoziție sunt adevărate bijuterii care au fascinat și inspirat. Doar în cazul a două dintre ele este cunoscut locul de descoperire: este vorba despre o gemă descoperită la Buziaș și una în orașul roman Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin). Restul provin din colecțiile a două personalități ale Banatului secolului 19:  Ormós Zsigmond și Pongrácz Imre.

Deși titlul expoziției amintește doar gemele și cameele antice, vizitatorii vor fi poate surprinși să constate faptul că vor găsi expuse și alte tipuri de obiecte: de la monumente funerare și statui, până la ceramică, lămpi, inele, fibule și casete pentru sigilii. Expoziția arată prin imagini și exemple concrete care erau aspectele din viața de fiecare zi a locuitorilor Imperiului Roman în care aceste obiecte erau implicate. Expoziția este împărțită în opt secțiuni, ele reprezentând tot atâtea aspecte ale vieții de fiecare zi a locuitorilor Imperiului Roman din care făceau parte: (1)bijuterii sau aspecte ale înfrumusețării, (2) sigilii, (3) parte din aspectul funerar, (4) magia, (5)exprimarea identității sociale, (6) preferințele religioase,  (7) atelierul de producere și prelucrare a sticlei și obiectelor din bronz, (8) gemele și cameele medievale și moderne, (9) restaurare.

Expoziția „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” a fost realizată cu sprijinul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeului de Istorie din Turda, Muzeului Județean Argeș, Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Vernisajul expoziției „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” are loc miercuri, 7 decembrie, în mansarda B1 a Bastionului Teresia, de la ora 18.00.

Vă așteptăm!

Muzeul Național al Banatului vă provoacă să îl cunoașteți mai bine pe Florin Medeleț, unul dintre marii arheologi și istorici al Banatului.
̧ (1943 – 2005) a fost un savant cu o personalitate complexă şi, totodată, un om fascinant prin maniera de a comunica idei. A fost deopotrivă poet, om de cultură, publicist, muzeograf, arheolog şi istoric. Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la nașterea sa, motiv pentru care personalitatea sa va fi marcată la Muzeul Național al Banatului nu doar prin lansarea cărții referitoare la cea de a doua Epocă a fierului în Banat, ci și prin evocarea rolului important pe care Florin Medeleț l-a avut în arheologia acestei zone.
̧ s-a născut la 24 aprilie 1943, la Timişoara, oraş căruia îi va dedica o mare parte din activitatea sa ştiinţifică. A urmat studiile liceale la Brașov, apoi Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire, a ales cariera de muzeograf la Timişoara, ajungând șef de secție și director al Muzeului Banatului. Din acestă poziție, Florin Medeleț s-a preocupat atât de modernizarea instituţiei şi de dezvoltarea patrimoniului muzeal. A realizat expoziţii- reper pentru anii 1980, unele permanente. Începând cu anul 1990, Florin Medeleţ a organizat filiala din Timişoara a Institutului Român de Tracologie, intenționând să creeze un institut de arheologie a Banatului. Pentru meritele sale în domeniul muzeografiei, arheologiei și istoriei, lui Florin Medeleț i s-au decernat numeroase distincții oficiale, printre care „Diploma de Merit a Ministerului Culturii și Cultelor”, precum și distincția „Cavaler al Ordinului Național în Serviciu Credincios”. Azi, o stradă din Timișoara îi poartă numele.
Cu ocazia evocării personalității lui ̧ vor fi prezentate coordonatele devenirii sale profesionale și realizările științifice esențiale pentru dezvoltarea cunoașterii în domeniul epocii fierului din Banat (Aurel Rustoiu), vor fi rememorate momente vesele și triste de pe șantierele sale arheologice (V. Cedică) și va fi lansat volumul „A doua Epocă a fierului în Banat. Studii de arheologie și istorie” (Andrei Georgescu și Adrian Căsălean). Vă invităm cu toată căldura să participați la acest eveniment.
Vă așteptăm vineri, 27 ianuarie 2023, începând cu orele 17:00, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia.