În prima jumătate a sec. al XVIII-lea, când vânătoarea nu a mai reprezentat doar o modalitate de procurare a hranei, ci a devenit şi o activitate sportivă în general acceptată şi recunoscută, au apărut noi competiţii de tir sportiv caracterizate prin lovirea ţintelor vii, mai cu seamă a porumbeilor. Importanta pătură a orăşenimii înstărite avea suficiente resurse materiale pentru a-şi procura echipamentele necesare în vederea practicării tirului sportiv. În prima jumătate a sec. al XIX-lea, tot mai rar se foloseau ţintele vii şi din ce în ce mai des au fost utilizate pe post de ţinte, figurine ale animalelor sălbatice, realizate din diverse materiale şi plasate la distanţe antestabilite. Aceste ţinte puteau fi mobile – fiind puse în mişcare prin diverse mijloace – sau fixe.

Pentru acest tip de competiţie a fost realizat un anume tip de puşcă. Nu mai vorbim acum de puşca cu alice, a cărei încărcătură lovea ţinta mobilă, ci avem de-a face cu o puşcă solidă, grea, prevăzută cu ţeavă ghintuită pentru lansarea proiectilului metalic, arma fiind echipată de regulă cu un sistem specific pentru luarea liniei de ochire. Alături de cele două piese fixate pe ţeava armei (ţel şi înălţător), sistemul de ochire la acest tip de puşcă era prevăzut cu încă o piesă de înaltă precizie (aşa-numitul dioptru), piesă prinsă pe braţul de fixare al ţevii sau pe gâtul patului.

Pentru o cât mai eficientă precizie a puştilor, acestea au fost îngreunate suplimentar cu plumb, metalul fiind turnat în patul gol al armei, şi întărite la terminaţia patului cu o talpă metalică masivă, realizată din alamă sau oţel. În acest mod, greutatea mare a puştii de tir prelua asupra sa o parte din forţa de recul în momentul tragerii. În ceea ce priveşte mecanismul de declanşare, spre deosebire de puştile standardizate, pentru declanşarea cărora era nevoie de o presiune de 0,5-1 kg exercitată asupra trăgaciului, la aceste puşti de tir s-au realizat mecanisme speciale care eliberau cocoşul percutor la o presiune mică, de doar câteva grame. Acest mecanism venea în concordanţă cu una dintre principalele cerinţe faţă de puşca de tir, aceea legată de stabilitatea perfectă a armei în clipa declanşării.

Şi garda trăgaciului avea o formă specifică. Era fabricată din alamă sau oţel, de formă alungită şi prevăzută cu locaşuri pentru fixarea degetelor. Această formă specifică a gărzii era ideală în clipa tragerii, dar şi extrem de utilă în momentele de repaus. Pe patul puştii de tir era sculptat un obrăzar care corespundea anatomiei feţei, iar pe cealaltă latură, spre gâtul armei, era sculptată o adâncitură pentru fixarea degetului mare al mâinii, mână cu ajutorul căreia se declanşa trăgaciul.

Toate aceste arme, pe lângă calităţile balistice deosebite, erau și foarte bogat ornamentate. Părţile din lemn, construite din esenţă de nuc, erau sculptate, striate, încrustate cu sidef ori fildeş. Componentele metalice erau bogat decorate cu gravuri reprezentând scene de vânătoare, motive vegetale şi zoomorfe etc.

În ceea ce priveşte istoricul puştii de tir sportiv din colecţia MNaB, aceasta a fost înregistrată în patrimoniul muzeului în perioada antebelică, în inventarul Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie din Timișoara. Piesa, poate cea mai frumoasă puşcă din întreaga colecție, a fost donată de profesorul Osztrovszky József, fiind înregistrată la 10 februarie 1904 în inventarul muzeului. În registrul Societăţii este menţionat faptul că: „datează probabil de la sfârşitul secolului al XVIII-lea… fiind modificată mai târziu”. În continuarea înregistrării este descris decorul puştii şi sunt redate dimensiunile acesteia. În ceea ce priveşte datarea piesei, puşca a fost direct construită pentru mecanism cu percuţie (capsă), ceea ce înseamnă că nu poate fi mai veche de anii ’30 ai sec. al XIX-lea (perioadă în care a şi activat Johann Baptist Strixner la Viena).

La ora actuală pușca de tir sportiv este înregistrată cu numărul de inventar 3162 (colecţia de istorie a Muzeului Național al Banatului), fiind descrisă ca o armă cu capsă, având patul ornamentat cu încrustaţii din sidef, pe platină fiind inscripționat numele armurierului (“Strixner”).

Atelier austriac: Johann Baptist Strixner din Viena.

Datare: prima jumătate a sec. al XIX-lea.

Lungimea ţevii: 68,50 cm.

Lungime totală: 104 cm.

Calibru: 13 mm.

Dăm startul unei noi aventuri artistice cu vernisajul expoziției „Scuturatul Pomilor din Rai”, o colecție semnată de remarcabilul sculptor timișorean, Bata Marianov. După ani de inspirație în diaspora, artistul revine să-și prezinte măiestria la Muzeul Național al Banatului, la etajul I al Bastionului Maria Theresia, azi, 3 octombrie, la ora 18:00.
Seara va fi îmbogățită de cuvintele inspirate ale unor personalități marcante: Pavel Șușară, Marcel Tolcea și Robert Șerban. Dar aventura nu se oprește aici!
Luna aceasta este dedicată artei și literaturii cu lansări de carte semnate Bata Marianov:
10 octombrie, ora 18:00 – „Convalescență virilă”
20 octombrie, ora 18:00 – „Și câinii pleacă în exil”
30 octombrie, ora 18:00 – A doua ediție revizuită a „Lauri de plastic”
Vă reamintim că Bata Marianov a fost onorat cu Marele Premiu la Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, în Timișoara, lună trecută, recunoașterea dedicării și talentului său.

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, în parteneriat cu Societatea de Istorie și Arheologie din Banat și Fundația Herczeg vă invită vineri, 29 septembrie, orele 18:00, respectiv 19:00, în cadrul Bastionului Maria Theresia la o seară dedicată artelor vizuale și promotorilor din sfera culturii: critici, colecționari și curatori de artă.

Primul eveniment, prezentat de Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului vă invită să luați parte la o experiență artistică de excepție – „Logics and Shapes (Sculpture Studio)”, acum instalată lângă Bastionul Maria Theresia. „Logics and Shapes” nu este doar o expoziție, este o demonstrație spectaculoasă de forță și creativitate, transformând 12 tone de andezit, oțel și metal în uluitoare capodopere ale artei contemporane. Artiștii Nimbus Ambrus, Cătălin Bădărău, Toma Libotyan, Attila Tamas, Eugeniu Țîbuleac, Dan Vișovan au dat viață materialelor brute, creând o adevărată simfonie vizuală.

Ce moment mai potrivit pentru a celebra arta și istoria decât acum, când Timișoara noastră dragă este Capitală Europeană a Culturii?

Fie că sunteți rezident sau vizitator în Timișoara, vă invităm să vă bucurați de această expoziție stradală, și vă așteptăm vineri, de la ora 18:00, la parterul Bastionului, în partea dinspre punctele cardinale, să vă bucurați de artă stradală contemporană, să o vernisăm împreună.

Cel de-al doilea – Expoziția Artiști din Timișoara în colecția Herczeg, se desfășoară în mansarda B1 și propune întâlnirea marelui public cu lucrări de artă contemporană din prestigioasa colecție a familiei Delia și Andrei Herczeg. Expoziția prezintă o selecție de 52 lucrări de pictură, grafică și sculptură, create de 38 artiști în perioada 1972 – 2023. Aceste lucrări ilustrează evoluția artelor vizuale din Timișoara în ultima jumătate de secol. Familia Herczeg este cunoscută publicului prin organizarea unor evenimente importante pentru susținerea artiștilor, precum taberele de artă de la Gărâna și taberele de sculptură din Timișoara, alături de tabăra de sculptură în lemn „La Castel” în parcul din apropierea Castelului Huniade în anul 2009.

Expoziția va fi deschisă  în perioada 29 septembrie – 3 decembrie.

Muzeul Național al Banatului și Asociația Inițiativă în Educație vă invită să descoperiți universul prin lentila filateliei în cadrul expoziției „Cosmoteca deSemne spațiale”, miercuri, 4 octombrie, începând cu ora 17:00.

Ce ne așteaptă?

Machete de timbre cu tematică spațială, creații ale lui Alec Bartos pentru Poșta Română, o colecție premiată de astrofilatelie, distinsă cu Aur Mare și “Best in the class” la competiții internaționale FIP, comorile personale ale lui Alec Bartos – obiecte istorice ce țin de spațiul cosmic, multe dintre ele prezentate în premieră mondială!

Împreună vom explora:

Documente care au marcat cucerirea spațiului.

Insigne, medalii, cărți vechi, embleme ale misiunilor spațiale.

Oportunitatea de a afla diferența dintre apa pentru cosmonauți și astronauți.

Poveștile din spatele cosmodromului Baikonur, locul de unde singurul cosmonaut român, domnul Dumitru-Dorin Prunariu, și-a început aventura cosmică.

Jucării cu temă spațială pentru cei mici.

Expoziția „Roșu, galben și albastru” este organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului, Consiliul Județean Timiș și o firmă privată. Vernisajul expoziției va avea loc în 26 septembrie, la ora 18:00.

„Irina Dragomir este un superstar, o artistă-fenomen, în plină ascensiune, care s-a remarcat încă de la absolvirea Universităţii de Artă din Bucureşti prin arta numită «figurative pop», cucerind publicul prin culoare, joc, umor și mesaj. Ne bucurăm că împreună putem aduce arta mai aproape de oameni. E tare fain la Timișoara, abia așteptăm să vedem reacția Banatului”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari și Comisar al României la Bienala de la Veneția.

Irina Dragomir este unul dintre cei mai colecționați artiști români și o voce importantă pe scena artei contemporane europene. Irina a expus pentru prima dată în cadrul unei expoziții de grup dedicate artei Supercontemporane la ediția Art Safari din 2019, curator: Mihai Zgondoiu. Publicul s-a regăsit în mesajele ei distincte și a fost atras și de paleta de culori folosită.

„În numele Muzeului Național al Banatului și al echipei noastre, suntem mândri să anunțăm inaugurarea expoziției „Roșu, galben și albastru”, mai exact, expoziția distinsei artiste Irina Dragomir în încăperile istorice ale Castelului Huniade. Recunoașterea sa ca ‘super-stea’ a artei contemporane românești, conferită de doamna Ioana Ciocan, directoarea Art Safari din București, reflectă contribuția excepțională pe care Irina o aduce peisajului artistic. Prin această colaborare, Muzeul Național al Banatului reafirmă angajamentul său față de promovarea și susținerea artei contemporane de cea mai înaltă calitate”, declară Claudiu Ilaș, manager al Muzeului Național al Banatului.

În 2022, Art Safari a găzduit prima expoziție personală Irina Dragomir, „Roșu, galben și albastru”, curatoriată de Alexandru Rădvan, profesorul artistei și artist apreciat. Expoziția a prezentat atât lucrări noi, precum și opere din colecții private.

Lucrările Irinei Dragomir se remarcă prin elementele din cultura pop, tendințe, simboluri și convenții contemporane, precum și prin compoziții simetrice și contraste cromatice.

„Fără excepție, imaginile Irinei sunt fragmente mai ample sau mai reduse ale universului propriu. Există în mod constant o dimensiune ludică în pictura pe care o practică, dar sub aparenta lipsă de griji, sub tonul copilăros, se află de multe ori o glumă serioasă. Irinei îi place să se joace cu lucrurile într-o manieră postmodernă, un semn clar de inteligență și umor, căci cele două merg atât de bine împreună”, spune conf. univ. dr. Alexandru Rădvan, curatorul expoziției „Roșu, galben și albastru”.

Cota de piață a artistei a crescut rapid, operele sale fiind în vizorul multor colecționari de artă. Dacă în 2020 lucrarea „Woman with Weapon” se vindea cu aproximativ 600 de euro, în 2022 lucrarea „Risky Situation” a fost adjudecată la 5.500 de euro, o evoluție rapidă și un pas imens pentru arta contemporană românească.

Art Safari este proiect cultural național strategic sprijinit de Ministerul Culturii și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României și Institutul Cultural Român. În cele 11 ediții de până acum a înregistrat peste 400.000 de vizitatori.

În perioada 14-16 septembrie, Muzeul Național al Banatului a fost gazda unui eveniment remarcabil organizat sub egida European Museum Academy. Această organizație nonguvernamentală și-a propus încurajarea practicilor inovatoare în muzee, promovarea dialogului cultural și a schimbului de experiențe la nivel european. Oferind oportunități de formare și activități academice în toate domeniile muzeale și de patrimoniu, European Museum Academy este un pilon esențial în promovarea excelenței în acest domeniu.

Evenimentul a reunit 100 de participanți din 26 de țări, reprezentând muzee de renume la nivel mondial. Timp de trei zile, au fost ținute discursuri, prezentări ale celor mai recente inovații și tendințe în lumea muzeelor, vizionări de filmulețe și ateliere tematice. A fost o ocazie minunată de a lega noi prietenii și parteneriate, dar și de a răsplăti excelența în domeniu prin intermediul premiilor Muzeelor de Artă, DASA și Luigi Micheletti.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Dan Diaconu, reprezentant al Consiliului Județean Timiș, Claudiu Ilas, manager al Muzeului Național al Banatului, Karl Borromäus Murr, director al consiliului Academiei Europene a Muzeelor și Andreja Rihter, președintele Academiei Europene a Muzeelor.

Dorim să mulțumim din suflet tuturor celor care au ales să fie alături de noi în această aventură culturală și să felicităm toți participanții, finaliștii și câștigătorii premiilor oferite. De asemenea, îi mulțumim Consiliului Județean Timiș pentru sprijinul acordat în organizarea și desfășurarea evenimentului.

Juriul a fost compus din personalități de seamă ale lumii muzeale: René Capovin, Loukia Loizou Hadjigavriel, Dirk Houtgraaf, Barbara Karl, Sibilla de Luxembourg, Karl Borromäus Murr, Massimo Negri, Ann Nicholls, Virgil Nițulescu, Andreja Rihter, Elia Vlachou, Wim van der Weiden și Henrik Zipsane, Mladen Banjac, Annemies Broekgaarden, Karen Grøn, Louisa Leventis, Delphine Munro, Bernhard Schwenk, Jaroslaw Suchan, Danièle Wagener.

Finaliști și Câștigători:

Premiul DASA

Finaliști:

• Forum Wissen (Göttingen, Germania),
• Hungarian Money Museum and Visitor Centre (Budapesta, Ungaria)
• Carmen Thyssen Málaga Museum (Málaga, Spania).

Câștigător: Hungarian Money Museum and Visitor Centre, Budapesta, Ungaria.

Premiul Luigi Micheletti

Finaliști:

• FLUGT Refugee Museum of Denmark (Oksbøl, Danemarca),
• MO Museum (Vilnius, Lituania)
• Tunceli Museum (Tunceli, Turcia).

Câștigător: FLUGT Refugee Museum of Denmark, Oksbøl, Danemarca.

Premiul Muzeelor de Artă:

Finaliști:

• M.A.K. Communal Museum for Contemporary Art (Ghent, Belgia)
• The Basil and Elise Goulandris Foundation (Athens, Greece), MO Museum (Vilnius, Lituania)
• Museum Rietberg (Zurich, Elveția)
• The Burrell Collection (Glasgow, Scoția, Marea Britanie).

Câștigătorul acestei categorii a fost S.M.A.K. Communal Museum for Contemporary Art, Ghent, Belgium.

În încheiere, dorim să mulțumim tuturor participanților și juraților pentru devotamentul și pasiunea lor, făcând din acest eveniment un succes răsunător și un punct de referință în calendarul cultural al anului.

Jazz la Bastion

Duminică, 17 septembrie

19:00 –

20:00 –

Dacă v-ați imaginat vreodată cum ar suna Hiromi dacă ar cânta cu Snarky Puppy, dar în trio, veniți să auziți fenomenul timișorean, JazzyBit! Cu un amestec unic de jazz și rock, infuzat cu blues, latin și funk, acești băieți au luat cu asalt scenele de jazz din întreaga lume!

Și dacă vorbim de eleganță și pasiune, Luiza Zan vine cu un mix sofisticat între fusion jazz și elemente de American folk music, R&B, bossa nova și jazz standards. O fuziune ce ne aduce aminte de maeștrii Miles Davis și Jeff Buckley!

Intrarea? Gratuită!

Hai să vibrăm împreună în ritmuri de jazz!

#mnab #cjt #jazzlabastion #concertetimisoara

Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Fundația „Oravitzan”, aduce în fața vizitatorilor o expoziție unică. „Spațiile Oravitzan” va fi vernisată joi, 14 septembrie 2023, de la ora 13:00. În continuarea evenimentului realizat cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, de la ora 15:00, în Sala Revoluției a Palatului Administrativ, va avea loc o masă rotundă dedicată creației lui Silviu Oravitzan la care vor participa personalități ale lumii artistice și muzeale din România și Europa.

În anul în care Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, Muzeul Național al Banatului este mândru să prezinte nu doar o expoziție excepțională, ci un spațiu permanent aflat la etajul Bastionului Maria Theresia. Acesta va fi dedicat operei maestrului Silviu Oravitzan, un artist emerit care, în creațiile sale, a reușit să împletească simboluri ancestrale cu modernitatea.

Noua expoziție permanentă, intitulată „Spațiile Oravitzan”, cuprinde 80 de lucrări găzduite în 8 săli și promite să lumineze imaginația vizitatorilor cu operele artistului, unde simboluri metafizice și tradiționale se întrepătrund într-un dans al formelor și culorilor. O donație generoasă a artistului, compusă din 12 opere inedite, constituie nucleul central al acestei expoziții – eveniment.

Maestrul Silviu Oravitzan, la venerabila vârstă de 81 de ani, continuă să inspire generații noi prin opera sa. Recunoscut la nivel internațional, artistul a folosit simboluri universale precum crucea, pătratul, rombul și cercul pentru a interpreta conexiunile profunde dintre tradiția bizantină și lumea contemporană.

Într-o carieră ce se întinde pe mai multe decenii, Silviu Oravitzan a expus operele sale în numeroase galerii și a primit numeroase premii și distincții, atât la nivel național, cât și internațional. În cadrul acestei expoziții, vizitatorii vor avea oportunitatea rară de a se conecta la patrimoniul artistic pe care acesta l-a creat cu o profundă spiritualitate și cu dragoste față de Dumnezeu.

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, are plăcerea de a anunța vernisajul expoziției „Arta și Arhetipurile Epocii de Gheață”. Această expoziție itinerantă inovatoare, pusă în scenă de Grupul de Lucru Weltkultursprung din Germania, vă invită să vă alăturați călătoriei în trecutul umanității, vizualizând 23 de replici ale operelor de artă paleolitice.

Expoziția, care va avea loc în Sala de Marmură a Castelului Huniade, include replici ale unor opere originale din situri importante din Germania, Franța, Cehia, Slovacia și Rusia, cu vechimea cuprinsă între 42.000 și 11.700 de ani î.Hr. Aceste lucrări ilustrează importanța creației artistice în Epoca de Piatră și oferă o incursiune în modul de viață al oamenilor din acea perioadă.

Una dintre piesele de rezistență ale expoziției este Venus de la Hohle Fels, cea mai veche figurină feminină realizată de mână cunoscută până în prezent. Acest simbol al fertilității, cu o vechime de 40.000 de ani, a fost sculptat cu măiestrie dintr-un colț de mamut. În 2008, șase fragmente ale statuetei au fost reunite pentru a forma o figură aproape completă. Deși mică, valoarea ei este imensă – corpul ei, format din fildeș de mamut, are o buclă de pandantiv în loc de cap, detaliu ce adaugă o notă de mister. Este cu siguranță un exponat care va stârni curiozitatea și admirația vizitatorilor.

Expoziția nu este doar o galerie de artefacte, ci și o incursiune fascinantă în tehnica și metoda de creare a acestora. Fiecare piesă este o replică fidelă a originalului, refăcută din același material cu care a fost creată pentru prima dată. O oglindă a trecutului, expoziția ne dezvăluie nu doar frumusețea operelor de artă paleolitice, ci și meșteșugul și priceperea artizanilor care le-au creat.

Expunerea a fost concepută în colaborare cu oamenii de știință din Departamentul de Preistorie timpurie și Ecologie Cuaternară de la Universitatea din Tübingen și va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii octombrie.