Program de vizitare: Miercuri - Duminica: 10:00 - 18:00 (închis luni și marți)
Muzeul Național al Banatului vă invită la vernisajul expoziției „Picnic în labirint”, un proiect de artă contemporană care reunește creațiile a peste cincizeci de artiști vizuali din România și din spațiul central-european. Curatoriată de Mălina Ionescu și Vioara Bara, cu text critic semnat de Mălina Ionescu, expoziția oferă o meditație colectivă asupra procesului artistic ca traseu simbolic între gândire și emoție, între formă și sens, între claritate și mister.
Titlul expoziției propune o metaforă cu dublă deschidere: picnicul, înțeles ca un moment de respiro, de apropiere și comuniune, este plasat într-un labirint, simbol al căutării, al rătăcirii fertile și al descoperirii de sine. Împreună, cele două imagini definesc spațiul mental și afectiv în care se naște arta – un spațiu al explorării, dar și al regăsirii.
Lucrările selectate trasează un parcurs vizual dens și nuanțat, în care fiecare artist propune o cheie personală de lectură a propriei interiorități. Expoziția devine astfel o hartă colectivă a tensiunilor contemporane, dar și o pledoarie pentru încetinire, reflecție și dialog. În spațiul expozițional, vizitatorul este invitat să parcurgă propriul labirint interior, să contemple și să se lase transformat de întâlnirea cu obiectul artistic.
Participă artiști consacrați și emergenți:
Corina Andor, Dorina Andrei Aldea, Marinela Asăvoaie, Petru Bara, Vioara Bara, Thomas Becket, Paul Blânda, Dates Câmpeanu, Liana Corb, Cristian Ciubotaru, Dan Daniel, Diana Maria David, Maria David, Erszebet Dobos, Călin Durgheu, Tiberiu Fekete, Tudor Francu, Dorel Găină, Gabriela Diana Bohnstedt Gavrilaș, Florina Iepure, Remus Ilisie, Adi Judea,
Imre Juhasz, Marta Jakobovits, Ioana Klein, Andrea Kozma, Terez Matza, Eugenia Mangra, Katalin Márton, Ieronim Moruț, Mihály Murányi, Nada Panait, Ovi Pascu, Blandina Palladi, Radu Pământ, Adi Peter, Claudia Peter, Simona Poinar, Ioan Augustin Pop, Anca Popescu, Vasilica Roman, Olivia Roșca, Aurel Roșu, Horea Sălăgean, Ovidiu Sălăgean, Marcel Szlezinger, Teofil Stiop, Noémi Jankó Szép, Doina Tătar, Mihaela Tătulescu, Radu Tîrnovean, Gheorghe Tîrla, László Ujvárossy, Gyöngy Kerekes Ujvárossy, Marius Vesa, Teodora Vlaicu.
Picnic în labirint explorează tensiunea fertilă dintre rigoare și intuiție, dintre geometrie și poezie, dintre spațiul exterior și cel interior. Expoziția oferă o experiență care depășește convenția estetică, transformând întâlnirea cu arta într-o formă de reflecție activă și necesară.
Vă așteptăm miercuri, 16 iulie, de la ora 17:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, pentru un eveniment care deschide porți către gândire vizuală, trăire estetică și dialog.
Expoziția este realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Oradea și susținută de Consiliul Județean Timiș.
Ediția a VII-a | 11–13 iulie 2025 | Parcul Castelului Huniade, Timișoara
Muzeul Național al Banatului și Consiliul Județean Timiș vă invită, în perioada 11–13 iulie 2025, la cea de-a VII-a ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade – un eveniment care aduce în mijlocul orașului Timișoara magia unei epoci de poveste: Evul Mediu.
Timp de trei zile, parcul din jurul Castelului Huniade va deveni scena unei călătorii captivante în trecutul îndepărtat. Cavaleri în armuri, domnițe cu rochii ample, meșteșugari iscusiți, trubaduri, falconeri și războinici din toate colțurile Europei vor reînvia atmosfera vibrantă a unui burg medieval.
Evenimentul propune un melanj rafinat între spectacol și reconstituire, între joc istoric și învățare prin uimire. Sub zidurile celui mai vechi edificiu din oraș, ne vom reîntâlni cu mituri cavalerești, ritualuri de curte, bătălii glorioase, dansuri medievale și muzică de epocă.
PROGRAM COMPLET
Vineri, 11 iulie – CĂLĂTORIA ÎN TIMP
Cea dintâi seară a Festivalului Medieval al Castelului Huniade este o invitație la visare și redescoperire. Imaginați-vă Castelul așa cum era cândva: tronând peste oraș, apărat de ziduri groase și ape, în sunet de arme și de cântec la curte.
Sâmbătă, 12 iulie – MARELE TURNIR AL CASTELULUI HUNIADE
Este ziua întrecerilor! Festivalul devine arenă de onoare și iscusință:
Scena:
• 10:30–12:30 – Probe de sunet
• 12:30 – Sayyid al-Zawahiffi, Stăpânul Șerpilor – spectacol interactiv cu reptile vii
• 13:00 – Fiare din Beci – Legende din oțel: prezentare interactivă de săbii și spade istorice originale
• 14:00 – Startul întrecerilor pentru public: concurs de ținute cu temă medievală, treasure hunt
• 15:00 – Apărători viteji ai Timișoarei – Asociația Losonczy István
• 20:00 – MARELE BANCHET AL COMITELUI – ospăț în cinstea cavalerilor, premierea câștigătorilor și spectacol de improvizație muzicală
• Turnirul Menestreilor – Peregrinii, Truverii și Doppelsänger, în duel sonor cu instrumente istorice
Arenele de Turnir:
• 14:00 – Întrecerea Oștenilor – Lupte pe puncte (Tap Fight)
• 16:00 – Turnirul Cavalerilor – Partea I: Culesul inelelor, Tăierea capetelor, Proba Turcului
• 16:40 – Proba de spadă și scut full contact (HMB Sword & Shield) – Echipa Națională a României
• 17:20 – Jocuri Nomade – Vulturii din Țara Călatei – întreceri de cavalerie ușoară
• 18:00 – Întrecerea Oștenilor – Buhurt (ciocniri full contact între echipe de luptători în armură)
• 19:00 – Turnirul Cavalerilor – Partea a II-a: Turnirul cu Lancea
Piața Castelului:
• 14:30 – Moment acustic Peregrinii
• 16:00 – Moment acustic Doppelsänger
• 16:40 – Truverii – cântece și farse
• 18:00 – Muzică stradală și jonglerii – Peregrinii și Deep6 Project
„Orda” – Satul Nomad:
• 12:00 – Küreș – întreceri de lupte tătărești
• 14:00 – Concurs de tir cu arcul istoric – Vulturii din Țara Călatei
• 16:00–17:45 – Kök Boru – joc de echipe călare, inspirat din Asia Centrală
Duminică, 13 iulie – LUMEA RĂZBOIULUI MEDIEVAL
Ultima zi este dedicată lumii confruntărilor militare ale Evului Mediu, din zona Bazinului Carpatic. De la ciocnirile cruciaților cu șarjele iuți ale arcașilor călare, la cumplitele baraje de artilerie din carele de război ale Evului Mediu târziu, vă invităm să urmăriți pe viu pagini ale istoriei noastre, încheind călătoria cu momentul simbolic al cuceririi Timișoarei de către Imperiul Otoman.
Scena:
• 12:00–14:20 – Antrenamentul final al Echipei Naționale a României – tehnici de luptă, dueluri și buhurt
• 14:20 – Bătălia participanților
• 14:30 – Vitejii apărători ai Timișoarei – partea a II-a – Asociația Losonczy István
• 15:00 – Salutul grupurilor participante și încheierea Festivalului
Piața Castelului:
• 12:30 – Peregrinii și Truverii – animație cu cântece și jonglerii
• 14:00 – Truverii – Atelier de dansuri medievale
„Orda” – Satul Nomad:
• 12:00 – Atelier de tir cu arcul istoric – Vulturii din Țara Călatei
• 13:00 – Hrafnabroethr – Lumea varegilor, între Orient și Occident: obiceiuri civile și războinice, comerțul cu sclavi
Participă:
Asociația Losonczy István, Compania Dragonului, Compania Ursului Brun, Deep6 Project, Doppelsänger, Erdélyi Szabad Karaván, Fiare din Beci, Golden Griffon Company, Hrafnabroethr, Peregrinii, Sayyid u-Zaawahiffi, Societas Falconis, Straja Cetății Mediaș, Teokratos, Teutonii Transilvaniei, Truverii, Vulturii din Țara Călatei.
Intrarea este liberă.
Organizatori: Muzeul Național al Banatului și Consiliul Județean Timiș
Vă așteptăm cu bucurie la un sfârșit de săptămână în care tradiția, curajul și arta revin în centrul orașului. Timp de trei zile, Timișoara devine cetate medievală: cu străzi animate, cavaleri și menestreli, arome vechi și ecouri de legendă. Veniți să scriem istoria împreună – cu zâmbete, uimire și aplauze.
(stânga) Rochie de fetiță din mătase de culoare crem cu volanaș a fost realizată de doamna Wachter, din Palatul Băile Neptun, 1962, purtată de Ligia Jicman.
(dreapta) Rochie de adolescentă, din material satinat alb cu motive vegetale colorate, stil croi în A cu nasturi îmbrăcați în partea din față, realizată în România.
Ligia Letiția Jicman, maestră internațională de șah, a oferit în anul 2022 Muzeului Național al Banatului garderoba din anii `60-`80 cu textile și accesorii vestimentare (rochii, bluze, sacouri, compleuri), care au fost realizate în ateliere locale de croitorie și în fabrici de profil din România socialistă, ilustrând activitatea industriei ușoare românești în timpul regimului comunist. Rochia de mireasă a Ligiei Jigman, realizată în atelierul de creație al Fabricii Modatim din Timișoara, și costumul de mire al soțului Adrian Kalman Bach din anul 1989 sunt piese de rezistență în această donație.
Doamna Ligia Letiția Jicman, născută în 1956, de două ori campioană naţională a României, membră a lotului național de junioare și a celui de senioare în perioada 1975-2002, este câștigătoarea unor turnee internaționale de șah foarte importante. Doamna Jicman a scris mai multe cărți despre șah și despre istoria acestuia în Banat.
Donația cuprinde un număr de 47 cupe sportive din ceramică, sticlă și metale și două discuri de vinil Electrecord Șahul Păcii / The Chess of Peace, cu imnul Campionatului Mondial de Șah pentru Copii Timișoara Romania // 24.07. – 7.08.1988 // muzica Ilie Stepan, versuri Marcel Tolcea., versiunea engleză Mircea Mihăieș. Numărul semnificativ de cupe sportive oferite ca donație ilustrează istoria acestui sport al minții în vestul României și totodată istoria Fabricii de Sticlă din Tomești în anii 1970-1990, prin realizarea unor comenzi de stat cu ocazia unor importante competiții județene, naționale și chiar mondiale.
Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, inaugurează, în data de 14 mai 2025, expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500), din perspectiva cercetărilor arheologice”. Amenajată în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia din Timișoara, aceasta poate fi vizitată de publicul larg începând cu data de 15 mai, în programul obișnuit al muzeului. În avanpremieră, în după-amiaza zilei de miercuri, 14 mai, de la ora 16:30, echipa de cercetare va susține un tur ghidat special pentru vizitatorii interesați de istoria sitului și de contextul științific al descoperirilor.
Expoziția reprezintă reluarea, într-o formă semnificativ îmbogățită, a unei inițiative expoziționale inaugurate în anul 2022. Aceasta reunește rezultatele a aproape un deceniu de cercetări arheologice sistematice desfășurate de către Muzeul Național al Banatului în colaborare cu Universitatea Catolică „Pázmány Péter” din Budapesta și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București.
Abația cisterciană de la Igriș, cunoscută în Evul Mediu sub denumirea Egres, a fost întemeiată în anul 1179 de regele Béla al III-lea al Ungariei. Situată pe teritoriul actualei localități Igriș, comuna Sânpetru Mare, județul Timiș, mănăstirea a jucat un rol de prim rang în rețeaua monastică din Regatul Maghiar. Importanța sa este confirmată și de statutul de necropolă regală, aici fiind înmormântați regele Andrei al II-lea (1205–1235) și regina Yolanda de Courtenay.
Înainte de începerea săpăturilor arheologice din anul 2016, cunoștințele despre abație erau limitate la câteva surse documentare, relativ laconice. Primele semnale concrete privind localizarea sitului au apărut în 2013, când prospecțiuni geofizice realizate de specialiștii muzeului, în parteneriat cu Universitatea Catolică din Budapesta, au oferit o imagine preliminară a complexului mănăstiresc. Ulterior, cercetările de teren au confirmat existența unor vestigii semnificative, permițând reconstituirea parțială a planului mănăstirii și descoperirea unor artefacte valoroase.
Materialul arheologic recuperat în timpul campaniilor este remarcabil atât prin varietate, cât și prin relevanța sa științifică. Expoziția include fragmente arhitecturale din gresie și marmură roșie, piese sculptate care provin de la ancadramente de portaluri, chei de boltă, coloane și capiteluri. Vizitatorii vor putea admira de asemenea fragmente ale sarcofagelor regale, obiecte de cult, piese de ceramică smălțuită, unelte din fier, elemente de armament și echipamente militare. Din inventarul funerar fac parte obiecte din os, metal, bijuterii și accesorii vestimentare din bronz, argint sau aur, precum și monede datând din secolele XII–XVI. Expoziția evidențiază și o groapă aparținând probabil perioadei invaziei mongole din 1241, în care au fost descoperite resturi osteologice umane alături de fragmente ceramice și obiecte din metal, fragmente ale unei căni din cristal de stâncă, fragmente arhitecturale din gresie și marmură roșie, piese de paviment din ceramică smălțuită.
Un element de maxim interes îl constituie descoperirile recente din anii 2022–2024, care au relevat vestigii ale corpurilor de clădire mănăstirești, dovedind existența unor sisteme de încălzire prin pardoseală și a unor rețele sofisticate de aducțiune și evacuare a apei. Acestea indică un nivel tehnologic avansat în arhitectura ecleziastică a epocii, comparabil cu cel întâlnit în alte mari centre ecleziastice cisterciene din Europa.
Dincolo de obiecte, expoziția reconstituie prin mijloace grafice și documentare momentele cheie din istoria mănăstirii: înmormântarea suveranilor, distrugerile provocate de invazia mongolă, adăpostirea coroanei regale și a trezoreriei în 1280, vizitele regelui Ladislau al IV-lea și transformarea treptată a mănăstirii în fortificație militară în secolul al XVI-lea. După părăsirea sa oficială de către călugării cistercieni în jurul anului 1500, complexul monastic a fost ocupat de trupele lui Ioan Zápolya și în cele din urmă distrus de otomani în 1551, intrând într-un con de umbră istorică până la demararea cercetărilor recente.
Expoziția a fost concepută de arheolog dr. Daniela Tănase, coordonator științific al proiectului, în colaborare cu Zsuzsanna Kopeczny și Ștefan Popa. Designul expozițional este semnat de arhitect Mihai Moldovan, grafica de Lucian Popovici, iar traducerea materialelor explicative de Valentin Cedică.
Publicul va putea vizita expoziția începând cu 15 mai 2025, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–18:00, la Bastionul Maria Theresia din Timișoara, mansarda B1, intrarea fiind posibilă pe baza biletului de acces obișnuit. Pentru grupuri organizate și solicitări de tururi ghidate, muzeul pune la dispoziție datele de contact disponibile pe website-ul oficial. Prin această nouă prezentare, Muzeul Național al Banatului reafirmă importanța cercetării științifice în recuperarea memoriei istorice și aduce în atenția publicului larg o filă esențială din patrimoniul medieval al regiunii.
Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, se alătură și în acest an manifestărilor culturale din cadrul evenimentului european „Noaptea Muzeelor”.
Sub genericul „Mai aproape de oameni într-o noapte de mai” publicul este invitat sâmbătă, 17 mai 2025, între orele 18:00 și 02:00, să participe la un maraton cultural care aduce împreună patrimoniul, istoria vie, artele vizuale, performance-ul istoric și muzica.
Vă invităm la o ediție spectaculoasă a Nopții Muzeelor, cu reconstituiri, muzică, ateliere, spade, reptile, mangiafuoco și povești din toate epocile.
Expoziții deschise publicului:
* Spațiile Oravitzan
* Mănăstirea Cisterciană de la Igriș (1179–1500)
* Femeia Belle Époque: Frumusețe și eleganță
* Muzeul Popa’s
* Istoria militară a Banatului
Program în curtea Bastionului Theresia:
17:00 – Deschiderea taberelor de reconstituire istorică și a atelierelor interactive
17:00–21:00 – Activități de tip „living museum” – arme, ținute medievale, antrenamente și jocuri, tir cu arcul, demonstrații și ateliere pentru toate vârstele
(Asociația Losonczy István, Hrafnabroethr – Frații Corbi, Asociația de Reconstituiri Istorice Timișoara, Sagittarii Getici)
18:00 – Spațiul Istoria Militară a Banatului – Prezentare interactivă: file din istoria Cetății Timișoara până în perioada interbelică
19:00 – Arena Bastionului – Raiduri și bătălii în „Ținuturile de Margine” – poveste istorică în stil „living museum”
20:00 – Sayid u-Zaawahifi – Stăpânul șerpilor: spectacol de reptile vii, storytelling și petting-zoo
20:45 – Arta barzilor călători – concert acustic cu muzică medievală
21:00 – Întoarcerea simbolică a schimbului de gardă. Salve de tun
21:15 – Fiare din Beci – Prezentare interactivă de spade și săbii istorice, dueluri demonstrative (Cosmin Pop)
22:00 – Rondul de Noapte – Spectacol de teatru pirotehnic și muzică live cu Deep6 Project & Peregrinii
Pe tot parcursul serii, vor avea loc și următoarele ateliere și activități speciale:
* Tabăra mercenarilor – arme și ținute Landsknecht
* Atelier de tir cu arcul tradițional – pentru copii și adulți
* Atelier de cizelare – lucrul cu dalta și ciocanul
* Atelier de prelucrare a bijuteriilor – metal, formă și meșteșug
* Expoziție de haine de zale și arme dacice
* Atelier de pictură medievală și modelare a lutului
* Atelier de fierărie tradițională – unelte și tehnici de odinioară
* Sosirea negustorului de arme – dueluri, storytelling și participare live
* Muzică istorică live, jonglerii, mangiafuoco – ca în vechile festivități
Cu participarea trupelor: Asociația Losonczy István • Hrafnabroethr – Frații Corbi • Asociația de Reconstituiri Istorice Timișoara • Sagittarii Getici • Sayid u-Zaawahifi • Fiare din Beci • Deep6 Project • Peregrinii
Vino cu prietenii, cu familia sau cu cineva care iubește poveștile bine spuse. Istoria te așteaptă.
#mnab #noapteamuzeelor2025 #noapteamuzeelortimisoara
În momentul venirii turcilor otomani în Peninsula Balcanică, meşteşugurile din acest spaţiu erau, ca şi în secolele precedente, strâns legate de centrele comerciale şi de zonele miniere. Nevoile militare i-au determinat pe otomani să sprijine în Balcani apariţia şi dezvoltarea meşteşugurilor legate de producţia de arme.
Meşteşugul armelor de foc portative pe bază de cremene s-a dezvoltat în Balcani sub influenţa turcilor otomani. Armurierii veniţi din Orient odată cu trupele otomane făceau parte din categoria ienicerilor, aceştia fiind şi cei care i-au învăţat pe meşteşugarii locali secretul făuririi armelor. În Balcani, la armele de foc cu cremene s-a folosit în cele mai multe cazuri mecanismul cu arc de armare exterior, aşa-numitul mecanism spaniol, miquelet sau turcesc, denumit astfel în contextul în care era utilizat la marea majoritate a armelor orientale. În aceeaşi perioadă, în Occident era mai întrebuinţat mecanismul cu arc de armare interior (aflat în interiorul mecanismului), aşa-numitul mecanism francez, perfecţionat de armurierii francezi în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Mecanismul de tip francez a fost folosit în Balcani îndeosebi în secolele XVIII-XIX la pistoalele de tipul kubura.
În popor, pistolul era deseori numit şi kubura (cobur). Kubura cu cremene avea mânerul curbat în jos, cu un bulb metalic masiv şi cu mecanism de dare a focului de tip francez, cu arcul cocoşului în interior. Aceste tipuri de arme poartă de regulă numele locului de fabricaţie. Cea mai răspândită kubura în spaţiul balcanic este kubura pećanka (Peć, astăzi în Kosovo). Kubur este un cuvânt turcesc, utilizat pe scară largă în Balcani, în general cu sensul de pistol de cavalerie. Pistolul de cobur era purtat într-un toc numit kuburluk. Termenul de kubur a fost preluat de turci din mediul elen, grecescul koumpoura însemnând pistol. Numele de kubura a devenit ulterior sinonim pentru toate pistoalele mari de modă veche şi chiar dacă este dificil de stabilit data la care a început producţia acestui tip de pistol în Balcani, se consideră că apariţia pistolului kubura trebuie legată de secolul al XVIII-lea. Acest tip de pistol a fost utilizat până târziu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind amintit şi în perioada războiul ruso-turc din anii 1877-1878.
Pistolul (kubura) cu cremene de tipul Foča. O versiune a pistolului prizrenac (Prizren, astăzi în Kosovo) era produsă la Foča (nord-estul Herţegovinei). Pistoalele din Foča erau acoperite cu tablă din argint, decorată cu arabescuri gravate, iar mânerul acestora era învelit cu sârmă subţire împletită din argint. Tot la Foča a fost realizată o variantă proprie a pistolului de tipul kubura pećanka. Exemplarele din Foča au avut parte de un decor mai bogat, fiind placate cu tablă din argint. Întregul mâner era placat cu tablă de argint gravată, iar gâtul mânerului era învelit în sârmă împletită din argint.
Atelier: vest-balcanic / Foča (Herțegovina, Imperiul otoman).
Datare: mijlocul/a doua jumătate a sec. al XIX-lea.
Lungimea ţevii: 27 cm.
Lungime totală: 44,5 cm.
Calibru: 16 mm.
Colecţia de arme a Muzeului Național al Banatului din Timişoara, număr de inventar istorie 3099.
Muzeul Național al Banatului are plăcerea de a anunța lansarea volumului Stone Age without Stones. The Early Neolithic Site of Bucova Pusta IV in Northwestern Banat (Romania), semnat de R. Krauß și D. Ciobotaru. Evenimentul va avea loc pe 20 martie 2025, ora 17:00, în Sala de Pedagogie Muzeală a Bastionului Maria Theresia.
Această lucrare remarcabilă aduce în atenția specialiștilor și publicului larg rezultatele unei campanii de cercetare arheologică desfășurate între 2010 și 2015 în situl neolitic timpuriu de la Bucova Pusta IV, situat pe teritoriul agricol al orașului Sânnicolau Mare, în nord-vestul Banatului. Volumul reflectă o colaborare internațională de amploare, reunind contribuțiile a douăzeci și nouă de specialiști din arheologie și domenii conexe, provenind din opt țări: Germania, România, Belgia, Italia, Austria, Ungaria, Bulgaria și Serbia.
Cartea explorează cronologia și dinamica locuirii acestui sit, oferind o perspectivă interdisciplinară asupra comunităților preistorice care au trăit aici. De la prima așezare neolitică timpurie până la refolosirea sa în diferite epoci istorice, Bucova Pusta IV prezintă un tablou complex al trecutului. După abandonarea sa inițială la începutul mileniului III î.Hr., locul a devenit o necropolă monumentală, cu o movilă funerară impresionantă. În perioada tranziției de la epoca bronzului la cea a fierului, a fost din nou locuit, iar în Evul Mediu a servit drept cimitir pentru o populație nomadă ecvestră.
Un aspect unic al acestui sit este lipsa pietrei naturale în regiune, ceea ce a influențat în mod semnificativ cultura materială a comunităților preistorice. Această particularitate explică titlul volumului, Epoca pietrei fără piatră, și subliniază strategiile ingenioase ale locuitorilor de a-și procura și adapta resursele disponibile pentru uneltele și construcțiile lor.
Seria de cărți „Arheologie în Banat”
Volumul lansat face parte din seria de publicații Arheologie în Banat, destinată monografiilor arheologice și studiilor interdisciplinare asupra preistoriei și istoriei timpurii din Bazinul Carpatic. Această serie de prestigiu oferă un cadru academic de referință pentru prezentarea descoperirilor arheologice din Banat, o regiune istorică ce a fost modelată de-a lungul mileniilor de influențe culturale diverse și de interacțiuni între comunități umane din diferite epoci.
Vor lua cuvântul: dr. Adina Boroneanț (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”), Gheorghe Nacov (Uniunea Bulgară din Banat), Dan Ciobotaru (muzeograf Muzeul Național al Banatului), dr. Raiko Krauß (Universitatea din Tübingen).
Această lansare de carte reprezintă o oportunitate deosebită de a descoperi o pagină fascinantă din trecutul regiunii noastre și de a explora rezultatele unor cercetări arheologice de anvergură internațională. Publicul este invitat să participe la acest eveniment special, unde istoria prinde glas prin mărturii științifice și interpretări captivante.
Muzeul Național al Banatului, Sala Pedagogie Muzeală 20 martie 2025, ora 17:00
Biblia lui Luther este o carte veche străină tipărită în secolul al şaisprezecelea.
Prima ediţie a acestei lucrări a apărut în 1534, la Wittenberg, în tipografia lui Hans Luft şi este considerată ca fiind cea care a creat unitatea de limbă scrisă, comună tuturor germanilor. Luther a căutat formele lingvistice cele mai potrivite, pentru a fi pe înţelesul tuturor germanilor, contribuind şi la ilustrarea tipăriturii prin propunerea scenelor. Cartea este o capodoperă tipografică de 1830 de pagini cu 117 ilustrate în text din care se mai cunoaşte despre existenţa a cca. 30 de exemplare.
Obiectul restaurat face parte din a patra ediţie, executată de succesorul lui Hans Luft în 1572 şi este un coligat format din volumele Biblia, das ist die ganze Heslige Schrift Deudsch şi Prophten alle Deudsch. Coligatul cuprinde mai multe lucrări realizate separate, reunite într-o lucrare ulterioară de legătorie . Acesta este legat în piele maro, pe scoarţe din lemn, din care se păstrează doar scoarţa din spate, legătura fiind realizată pe patru binduri groase de cânepă, iar capital-bandul păstrat fragmentar este cusut cu aţă roşie şi albă pe pânză de in. Scoarţa are dimensiunile 38,8X24,4cm, iar filele 36,5X24,2cm, acestea fiind legate în caiete formate din trei file duble cusute cu aţă de in.
Cartea este tipărită cu cerneală de tipar neagră, cu ilustraţii în text reprezentând scene biblice şi pe tot parcursul textului are iniţiale împodobite cu ornamente florale, întâlnindu-se patru tipuri de caractere. Foaia de titlu a primului volum, Biblia, conţine un chenar, tipărit cu cerneală neagră, ilustrat cu scene biblice care încadrează titlul, tipărit cu cerneală roşie şi neagră, ornat cu motive florale (tipar roşu). Cel de-al doilea volum, Prophten alle Deudsch, prezintă pe foaia de titlu un chenar ilustrat care conţine paisprezece steme, în interiorul căruia este tipărit titlul cu cerneală roşie şi neagră. Alte ornamente tipografice se observă la începutul capitolelor, acestea fiind reprezentate de frontispicii cu scene biblice, iar la sfârşitul lor există vignete.
Parcursul cărţii prezintă note manuscris cu cerneală roşie, creion chimic, cerneală ferogalică, sublinieri în text, tipar migrat, numerotări greşite ale filelor şi file nenumerotate. Se pot observa, pe prima filă păstrată integral, două ştampile de apartenenţă cu cerneală solubilă.
Analizându-se starea de conservare a volumului , în urma studiului şi a testelor efectuate, s-a constatat că integritatea blocului cărţii este distrusă, acesta fiind desprins de cotor, unele file se păstrează fragmentar, altele lipsesc. Cotorul prezinta depozite semnificative de clei şi murdărie. Toate filele sunt îmbrunite, cu pH acid şi au aspect lânos, lipsind substanţa de coeziune, mai ales la colţuri şi snit. Prezintă de asemenea rosături de insect, mucegai, depozite de praf, murdărie, pete de ceară, pete maro, de apă (pH acid), de vin. Există în corpul cărţii şi file cu lipsuri în text, restaurări empirice, cu fisuri, pliuri, rupturi de jur-împrejur, colţuri şi margini rupte şi fisurate, găuri provocate de insecte.
Restaurarea obiectului a prezentat un grad ridicat de dificultate datorită multitudinii deteriorărilor și vechimii acesteia, astfel s-au efectuat intervenții complexe pentru a reda integritatea volumului. Procesul de restaurare s-a realizat în cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Național al Banatului.
Prezentăm ca Exponatul lunii februarie una dintre cele mai frumoase decorații din colecţia de medalii și decoraţii a Muzeului Național al Banatului, având și o poveste fascinantă: un exemplar al Ordinului mexican imperial Maria de Guadalupe, ce datează din ultima perioadă de existenţă a acestui ordin (1865-1867), fiind vorba de varianta pentru civili. Este o piesă rară în colecţiile muzeale din România. Decorația, care i-a fost conferită preotului romano-catolic Augustin Weber în anul 1866 de către împăratul Maximilian al Mexicului, a intrat în colecția muzeului timișorean între 1912-1914, fiind lăsată de Weber prin testament muzeului timișorean.
El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe
Ordinul, înfiinţat în 9 noiembrie 1821 cu titlul de Imperial Orden de Guadalupe de către primul împărat al Mexicului, Agustín de Iturbide, a avut mai multe perioade de existenţă. În timpul împăratului Maximilian, în 1865 ordinul a devenit El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe, fiind acordat – pentru servicii deosebite aduse statului – în două variante, militară şi civilă. Însemnul ordinului în varianta militară avea pe revers inscripţia „Al patriotismo heroico”, în timp ce varianta civilă purta inscripţia „Al merito i virtudes”. Era împărţit în cinci clase: 1. „Gran Cruce” (Mare Cruce) – 30 buc.; 2. „Grande Oficial” (Mare Ofiţer) – 100 buc.; 3. „Comendador” (Comandor) – 200 buc.; 4. „Oficial” (Ofiţer) – 500 buc. şi 5. „Caballero” (Cavaler) – nelimitat. Ordinul a dispărut definitiv în 1867, după moartea împăratului Maximilian şi căderea celui de-al doilea Imperiu mexican.
Însemnul se prezintă sub forma unei cruci cu patru braţe puternic evazate, din argint aurit şi email verde, alb şi roşu, cruce ce suprapune o cunună formată dintr-o ramură de măslin în stg. şi una de palmier în dr., legată în partea inferioară. Între braţele crucii se află câte un mănunchi de cinci raze aurite, iar la capetele braţelor crucii sunt plasate opt sfere mici din argint aurit. Însemnul este surmontat de vulturul mexican imperial, încoronat, cu aripile desfăcute, ţinând şarpele în cioc.
În medalionul central oval de pe avers se află imaginea în relief din email colorat a S. Maria de Guadalupe, ocrotitoarea Mexicului (sărbătorită anual în 12 decembrie), pe fond de email alb, înconjurată circular de inscripţia în lb. spaniolă: RELIGION INDEPENDENCIA UNION (Religie Independență Unire) ٭, cu litere aurii pe fond de email verde. Pe medalionul central de pe revers se află inscripţia în lb. spaniolă, pe 4 rânduri, cu litere aurii pe fond de email alb: AL / MERITO / Y / VIRTUDES (Pentru merit și virtuți).
Însemnul, surmontat de vultur, este ataşat de panglică printr-un inel de prindere cu diametrul de 12,4 mm. Panglica originală, lată de 37 mm, este albastră cu câte o bandă lila de 6,5 mm pe fiecare margine şi are aplicată o rozetă cu dimensiunile de 26 x 28 mm, având aceleaşi culori ca şi panglica. Decorația se purta pe partea stângă a pieptului, după cum se poate observa din fotografia lui Augustin Weber.
Argint aurit şi email colorat; L – 60 mm (incluzând şi vulturul); l – 35,5 mm; panglică originală cu rozetă; MNaB, colecția Medalii, nr. inv. 1316; stare de conservare foarte bună.
Augustin Weber (Sânpetru German, 6 septembrie 1833 – Săcălaz, 1 februarie 1909)
Cel care avea să fie cunoscut de către contemporani drept „capelan al împăratului Maximilian I al Mexicului”, a studiat teologia la Timişoara (1853-1857), fiind hirotonit preot romano-catolic în 27 aprilie 1857. Între 1857-1860 a activat la Jimbolia, dar în 1860 a intrat ca și capelan militar în armata austriacă, iniţial în Regimentul nr. 43, deplasându-se odată cu acesta pe coasta Dalmaţiei, la Split, Dubrovnik, Kotor, Šibenik și Zadar, apoi în Regimentul nr. 29, staţionat la Veneţia şi la Padova.
În 1864 a fost numit de către Maximilian von Habsburg (1832-1867), fratele împăratului Franz Joseph I, capelan de front al Corpului austriac de voluntari pentru Mexic şi prezentat Papei Pius al IX-lea. După proclamarea lui Maximilian în 10 aprilie 1864 împărat al Mexicului, Augustin Weber a plecat împreună cu Corpul austriac de voluntari, trecând prin oraşele Veracruz, Orizaba, Cordoba, Puebla şi Mexico, fiind martor al istoriei efemere a celui de-al doilea Imperiu mexican, terminată tragic prin execuția lui Maximilian în 1867.
Întors în Europa în 1867, Weber a continuat să fie capelan militar timp de trei ani în Zagreb, Petrovaradin (Novi Sad), Linz şi Cracovia, iar în 1870 a revenit definitiv în Banat, fiind în următoarele decenii preot administrator la Sântana Nouă (1870-1871), apoi preot la Pişchia (1871-1882) și Săcălaz (1882-1909).
Membru al Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie timp de 37 ani, de la înfiinţarea acesteia în 25 iulie 1872 până la sfârşitul vieţii (februarie 1909), Weber a făcut de-a lungul timpului câteva donaţii deosebite muzeului timişorean. Prima donaţie importantă a constat în obiecte aduse de el din Mexic, care, prezentate în adunarea generală anuală a Societăţii din 1 iunie 1881, au stârnit senzaţie: tocul de scris din argint al fostului secretar al împăratului Maximilian, pater Augustin Fischer, primit ca amintire de Weber de la acesta; trei monede mexicane mici din argint, din Puebla, transformate în mărturii de botez; o ţigară de foi „puros” uriaşă din anul 1866; alte două monede din argint. Cu diverse ocazii Weber a mai donat Muzeului din Timişoara monede, bancnote şi medalii din sec. al XIX-lea, precum şi monede medievale descoperite de el în zona Pişchiei.
În 19 iunie 1907, la comemorarea a 40 de ani de la moartea împăratului Maximilian, a oficiat un Requiem solemn în Biserica Capucinilor din Viena. Decorat cu Ordinul mexican imperial „Maria de Guadalupe” şi cu decorația franceză a expediţiei din Mexic (1862-1863), a fost totodată membru al Academiei “Quiritum” din Roma.
S-a stins din viaţă la Săcălaz, la 76 de ani, după o lungă suferinţă, în urma unei pneumonii. A fost înmormântat în 4 februarie 1909 la Săcălaz, în prezenţa a numeroşi oameni care l-au cunoscut şi respectat.
Bibliografie
Nicoleta Toma-Demian, Augustin Weber (1833-1909), în Analele Banatului, S.N., Arheologie-Istorie, XVIII, 2010, pp. 227-240.
David A. Olvera Ayes, 100 Condecoraciones Militares Mexicanas. Heroismo y honor, México, 2017, pp. 284-286.
Anton Peter Petri, Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums, Marquartstein, 1992, col. 2042.
Dr. Nicoleta Demian, cercetător ştiinţific, Secţia Istorie
Explicaţia fotografiilor
Preotul Augustin Weber (1833-1909), fotografie din colecția Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara.
Ordinul mexican imperial „El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe”: 1. avers. 2. revers (MNaB, colecția Medalii, nr. inv. 1316).
18th International Castrum Bene Conference
Castles under construction.
From archaeological excavations to renovations
Burgen im Bau.
Von der archäologischen Ausgrabungen bis zur Renovierungen
Hosted by the National Museum of Banat, Timişoara, Romania
12-14 June 2025
Gastgeber ist das Nationalmuseum von Banat, Timişoara, Rumänien
12-14 Juni 2025
Recent years have seen a boom in castle renovation and restoration. Castles are being rebuilt from their ruins, sometimes modestly, sometimes spectacularly. The complete reconstruction of castles has led to many discussions in professional circles about how much of these plans are based on reliable data and how much is the product of fantasy. In most cases, the renovation and reconstruction of the castles was preceded by building survey and archaeological research. The results of these investigations are essential for the preparation of the plans and, in some cases, help to provide reliable data for the restoration work. In most cases, however, these data are not sufficient for the entire reconstruction, forcing specialists to work with other sources and analogies. The aim of this conference is to present castles that are in the process of restoration, or that have already been restored, from the point of view of pre-restoration and under restoration research. We welcome proposals from archaeologists, art historians, historians and architects.
The proposals may cover the following topics:
The conference will take place in Timişoara, National Banat Museum, Martin Luther Street nr. 4.
Time schedule
11th June: arrival
12th June: first conference day and reception
13th June: second conference day
14th June: excursion
15th June: departure
The conference languages are German and English.
The allocated time for the presentations is 20 minutes.
For those who deliver presentation the reduced participation fee is 50€. For those who attend the conference whithout paper the fee is 120€. The fee covers acces to the conference, printed materials, excursion, lunch for two days and meal packet for the excursion, participation in conference reception.
Details regarding the payment of the participation fee will be sent out to the participants later on.
Some proposals for accomodation:
https://www.upt.ro/Informatii_hotel-style-accomodation-1_273_en.html
https://www.upt.ro/Informatii_hotel-style-accomodation-2_413_en.html
Please send the participation form to castrumbeneinternational@gmail.com no later than 15th March 2025.
In den letzten Jahren gab es einen Boom bei der Renovierung und Restaurierung von Burgen. Burgen werden aus ihren Ruinen wiederaufgebaut, mal bescheiden, mal spektakulär. Die vollständige Rekonstruktion von Burgen hat in Fachkreisen zu vielen Diskussionen darüber geführt, wie viel von diesen Plänen auf verlässlichen Daten beruht und wie viel ein Produkt der Fantasie ist. In den meisten Fällen gingen der Renovierung und dem Wiederaufbau der Schlösser architekturgeschichtliche (Bauforschung) und archäologische Forschungen voraus. Die Ergebnisse dieser Untersuchungen sind für die Erstellung der Pläne unerlässlich und tragen in einigen Fällen dazu bei, zuverlässige Daten für die Restaurierungsarbeiten zu liefern. In den meisten Fällen reichen diese Daten jedoch nicht für die gesamte Rekonstruktion aus, so dass die Fachleute gezwungen sind, mit anderen Quellen und Analogien zu arbeiten. Ziel dieser Konferenz ist es, Schlösser, die restauriert werden oder bereits restauriert wurden, unter dem Gesichtspunkt der Forschung vor und während der Restaurierung zu präsentieren. Wir begrüßen Vorschläge von Archäologen, Kunsthistorikern, Historikern und Architekten.
Die Vorschläge können die folgenden Themen abdecken:
In all diesen Fällen sollten die Dozenten bewerten und prüfen, inwieweit die Restaurierung und Rekonstruktion der betreffenden Burgen als erfolgreich und relevant angesehen werden kann. Inwieweit basierte die Restaurierung auf realen Daten, Analogien oder Fantasie?
Die Konferenz findet in Timişoara, Nationales Banat-Museum, Martin-Luther-Straße Nr. 4, statt.
Zeitplan
Die Konferenzsprachen sind Deutsch und Englisch.
Die Zeit für die Präsentationen beträgt 20 Minuten.
Für diejenigen, die einen Vortrag halten, beträgt die reduzierte Teilnahmegebühr 50€. Für diejenigen, die ohne Vortrag an der Konferenz teilnehmen, beträgt die Gebühr 120 €. Die Gebühr deckt den Zugang zur Konferenz, gedruckte Materialien, Exkursion, Mittagessen für zwei Tage und Essenspaket für die Exkursion, Teilnahme am Konferenzempfang.
Einzelheiten zur Zahlung der Teilnahmegebühr werden den Teilnehmern zu einem späteren Zeitpunkt zugesandt.
Einige Vorschläge für die Unterbringung:
https://www.upt.ro/Informatii_hotel-style-accomodation-1_273_en.html
https://www.upt.ro/Informatii_hotel-style-accomodation-2_413_en.html
Bitte senden Sie das Teilnahmeformular bis spätestens 15. März 2025 an castrumbeneinternational@gmail.com.