Program de vizitare: Miercuri - Duminica: 10:00 - 18:00 (închis luni și marți)
Spada de tipul Kaskara este o armă caracteristică Sudanului, Darfurului, Ciadului și Nubiei, însă termenul Kaskara, încetățenit astăzi în bibliografia internațională, este total necunoscut în Sudan, unde arma este numită pur și simplu saif (sabie). Kaskara este o armă albă cu lamă dreaptă și lungă, având tăiș pe ambele muchii și un vârf ascuțit. Garda sa prezintă brațe drepte, cu aspect cruciform, de unde și aluzia originii cruciate. Teaca are de cele mai multe ori o formă dreaptă în partea superioară și apoi lățită spre vârf, fiind îmbrăcată în fâșii de piele, cele mai extravagante fiind îmbrăcate în piele de reptilă, respectiv crocodil. Mânerul din lemn este îmbrăcat în piele, la fel ca teaca, iar în partea superioară prezintă un cap evazat de forma unui disc.
Acest tip de spadă are o lungime de cca 1 metru. Forma gărzii diferă în funcție de locul de fabricație: gărzile făurite în zona Omdurman sunt de regulă din alamă și au o structură subțire; la Dongola, spre nord, erau specifice gărzile din fier, plate și grele; iar la Darfur, în perioada sultanului Ali Dinar (1898-1899), gărzile erau făurite din fier, având dimensiuni foarte mari.
Revenind la teaca spadei Kaskara, aceasta era fixată de o curea din piele și purtată peste umăr, pe spate, dar de cele mai multe ori era ținută sub braț, cu mânerul înainte.
În tradiția sufistă islamică, Kaskara era un simbol al puterii spirituale și al legitimității, al măreției și puterii. A fost utilizată în procesiuni religioase și la dansurile ritualice.
O particularitate importantă a spadelor Kaskara rezidă în bogăția inscripțiilor caligrafice de pe suprafața lamelor, care erau fie inscripții reale, fie pseudo-inscripții. Inscripțiile prezente pe lamele spadelor Kaskara se încadrează în tipul ”thuluth”, o versiune caligrafică creată de oficialul persan Muqlah Shirazi. De cele mai multe ori, în cadrul acestor inscripții erau redate texte din Coran, informații despre armurier sau locul și anul fabricației. Acest tip de inscripție era prezent și pe alte arme sudaneze (securi, pumnale etc). Decorul armelor sudaneze era puternic influențat de stilul persan, caracteristic dinastiei Qajar din sec. al XIX-lea.
Există însă foarte multe spade Kaskara cu lame bogat inscripționate cu texte ”thuluth”, dar cu tăișul neascuțit – cum este și cazul spadei din colecția muzeului timișorean – ceea ce a dus la multe dezbateri privind utilizarea acestor piese pe câmpul de luptă. Un lucru este însă cert, armele respective nu au fost utilizate în lupte, ele putând fi cel mult folosite pe post de obiecte contondente, dar în nici un caz pe post de arme de tăiere/împungere. Totuși, autorii consideră că puternica influență religioasă islamică sufistă în Sudan a făcut ca aceste piese să joace un rol important în procesiunile și ritualurile religioase ale perioadei respective, iar în lupte aceste piese erau utilizate pe post de talismane ori stindarde.
În ceea ce privește datarea spadei din colecția muzeului, având în vedere că piesa în cauză nu este o armă propriu-zisă, ci obiect ceremonial, poate chiar suvenir realizat în anii de după înlăturarea islamiștilor sudanezi de la putere, datarea ei se încadrează între sfârșitul sec. al XIX-lea și primele decenii ale sec. XX.
Text: Dr. Zoran Markov, Șef secția Istorie a MNaB
______________________
Proveniență: vechea colecție a Muzeului Național al Banatului.
Atelier/autor: sudanez, nord-estul Africii.
Material/tehnică: oțel, alamă, piele, lemn; forjare, gravare, batere.
Dimensiuni: L lamă: 65 cm; L mâner: 15 cm; L teacă: 66,5 cm.
Nr. Inv. Istorie: 3415.