Program de vizitare: Marti - Duminica: 10:00 - 18:00 (închis lunea)

Muzeul Național al Banatului împreună cu Consiliul Județean Timiș organizează cea de-a IV-a ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade. Armuri lucitoare, cai, tabere de război, spade, topoare, tunuri și puști, oșteni de rând și floarea cavalerilor, bucătari pricepuți, frumoase domnițe și meșteri vestiți, menestreli și comedianți, precupeți și nobili de seamă: puteți vedea toate acestea în perioada 22 – 24 iulie, în parcul Castelului Huniade din centrul Timișoarei, readuse la viață de către numeroase grupuri de reconstituire istorică partenere, din România și din străinătate.

Expoziția „150 de ani de la întemeierea Muzeului Național al Banatului” este una cronologică și conține peste 150 de obiecte de patrimoniu, de o valoare inestimabilă, multe dintre ele vor putea fi văzute de public pentru prima dată. Evenimentul ilustrează activitatea tuturor secțiilor Muzeului Național al Banatului, de la înființarea instituției în anul 1872 până în prezent.

Îndrăgostiți de amintiri” este o expoziție realizată în urma concursului organizat de Muzeul Național al Banatului, competiție cu același nume. Este formată din 40 de fotografii care ilustrează dragostea, așa cum este ea văzută de participanții la concurs.

O privire spre viitor – 100 de ani de la nașterea lui Pier Paolo Pasolini” este o expoziție de fotografie ce va cuprinde și proiecții de film, precum și videoclipuri inedite din viața lui.

Clanga clanga (Pallas, 1811)

Clasa Aves, Ordin Falconiformes, Familie Accipitridae

Acvila țipătoare mare este o specie caracteristică zonelor împădurite de altitudine joasă situate în apropierea zonelor umede. Lungimea corpului este de 59-69 cm și greutatea medie este cuprinsă între 1600-2500 g, femelele fiind mai mari (până la 3200 g). Anvergura aripilor este cuprinsă între 153-177 cm. Este o pasăre de dimensiuni mari, compactă, cu penaj brun închis, a cărei siluetă în zbor seamănă cu cea a acvilei țipătoare mici (Aquila pomarina).

Ştefan Popa Popa ’S este un important reprezentant al artei plastic contemporane. Pentru marele său talent, precizia şi viteza de lucru, a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale.

Muzeul Popa’S face parte din cadrul Compartimentului Arte –Vizuale, a Muzeului Naţional al Banatului şi se află în Bastionul Theresia (în curtea bastionului).

În muzeu pot fi văzute caricaturi, fotografii, scrisori, documente şi distincţii importante.

Expoziția deschisă la Bastionul Maria Theresia în perioada 5 iulie – 31 august 2022, expoziția stradală cu panourile informative din cele 18 locații emblematice ale cartierului Cetate, dar și aplicațiile online, mobile și de realitate augmentată și virtuală prin intermediul cărora publicul poate regăsi poveștile vechi și noi ale Timișoarei online și poate chiar „călători” în vechiul cartier Cetate, cu ajutorul realității virtuale.

În cadrul colecției de pistoale și revolvere a Muzeului Național al Banatului, colecție care numără la ora actuală aproape o sută de piese, se păstrează și trei arme decorative de factură
turcească.

Realizate în prima jumătate a sec. al XX-lea în Anatolia, cele trei piese fac parte din larga categorie a obiectelor suvenir, fiind comercializate cu precădere turiștilor occidentali care vizitau Turcia în anii ’20-’50 ai secolului trecut.

Din lotul celor trei ”arme cu cremene” se distinge așa-numita pușcă de genunchi sau knee-gun, piesă cu un design aparte, mai puțin cunoscută și foarte rar utilizată în spațiul românesc. Armele de genunchi au fost utilizate cu precădere în arealul Anatoliei, în sec. XVIII-XIX, făcând parte din echipamentul călăreților. Spre deosebire de pistolul de cavalerie sau pistolul de cobur, arma de genunchi se evidenția prin forma sa specifică (un pistol prevăzut cu pat de pușcă și cu țeavă puternic evazată la gură, de tip tromblon), dar mai ales prin tehnica de folosire: în momentul tragerii, patul armei era sprijinit pe genunchiul călărețului, de unde și numele de armă de genunchi.

Asemenea arme erau utilizate și în Peninsula Balcanică, în perioada stăpânirii otomane, însă ponderea lor în cadrul armelor balcanice era relativ restrânsă. Piesa aflată în colecția instituției noastre este o imitație târzie de secol XX, pur decorativă, intrată în inventarul muzeului în anul 1977 în urma unui transfer de obiecte de la Administrația Financiară Timișoara.

În cursul istoriei, împodobirea corpului cu diverse obiecte a jucat un rol important în manifestarea identității umane, dovadă fiind numeroasele podoabe descoperite în cadrul cercetărilor arheologice, precum și continuarea acestei practici în prezent.

Bijuteriile sunt o formă universală de adorație. Podoabele facute din scoici, pietre și oase au supraviețuit încă din timpuri preistorice. Încă din acele timpuri, bijuteriile erau purtate ca o formă de protecție fata de pericolele vieții sau pentru a marca un statut social. Podoabele purtate reflectau ierarhia și statutul social. Culoarea bijuteriilor și puterea lor protectivă conta deosebit de mult. Unele aveau mesaje secrete sau incripții magice, despre care se credea ca îi va proteja pe proprietari.

Materialele folosite la realizarea podoabelor sunt diverse, de la pietre, ceramică, oase și dinți de animale sau chiar de om, până la chihlimbar sau cochilii de moluște actuale sau fosile.

Un exemplu de podoabe realizate din cochilii de moluște îl reprezintă colierele înregistrate în colecțiile Secției de Arheologie. Acestea au fost descoperite la Kiszombor, localitate aflată în Ungaria, lângă granița cu România, fiind încadrate cronologic în Epoca Neoliticului (8000 – 5000 î.e.n.), nefiind menționate alte informații privind contextul istoric.

Ansamblul expus este reprezentat de două șiraguri compuse din cochiliile a patru specii de moluște marine, materialul provenind dintr-un depozit fosilifer. În lipsa contextului arheologic, asamblarea pieselor în cele două coliere a fost determinată doar de prezența celor două scoici prelucrate ca pandantiv, iar ordinea dispunerii pieselor de tip mărgele s-a realizat în funcție de potrivirea dimensiunilor.

În premieră pentru Timișoara, Muzeul Național al Banatului va expune o serie de portrete nobiliare, piese de mobilier, textile și accesorii vestimentare aparținând mai multor familii cu tradiție ale orașului. Acestea au fost achiziționate în ultimii doi ani de instituția noastră cu sprijinul Consiliului Județean Timiș sau reprezintă donații, iar acum fac parte din expoziția „Tezaurul Muzeului Național al Banatului. Timișoara: ipostaze ale devenirii unei metropole europene. Cultură și societate”. Vernisajul are loc miercuri, 18 decembrie 2019, la ora 12, în mansarda B1 a Bastionului Theresia.

Expoziția organizată de Muzeul Național al Banatului este o incursiune captivantă în istoria culturală și socială a Timișoarei moderne, ilustrată prin intermediul valoroaselor exponate deținute de instituția timișoreană, din colecțiile Secției de Istorie și ale Compartimentului de Arte Vizuale. Pe lângă obiectele expuse în premieră, expoziția mai conține și piese care n-au mai fost expuse de mai bine de zece ani, din momentul închiderii expozițiilor permanente ale muzeului din Castelul Huniade.

Sutele de obiecte aparțin perioadei dintre sfârșitul sec. al XVIII-lea și primele decenii ale sec. al XX-lea. Expoziția ilustrează aspecte legate de dezvoltarea societății și culturii timișorene, de la momentul istoric al emiterii Diplomei de oraș liber regesc în anul 1781 și până la intensa activitate culturală și socială de pe malurile Begăi din anii interbelici. Printre obiectele de tezaur național care vor putea fi admirate în cadrul expoziției se numără velocipedul tipul penny-farthing patentat în anul 1883, procesul-verbal al adunării de constituire a Societății de Istorie și Arheologie (25 iulie 1872), album dedicat primarului Telbisz Károly cuprinzând fotografiile funcționarilor Primăriei Timișoara (1885) dar și medalii și diplome.

„Tezaurul Muzeului Național al Banatului. Timișoara: ipostaze ale devenirii unei metropole europene. Cultură și societate” poate să fie admirată de marele public între 19 decembrie 2019 și 29 februarie 2020. Elevii, studenții și pensionarii beneficiază de acces gratuit, iar pentru adulți biletul de intrare este 5 lei. Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 10 și 18.

Vă așteptăm!

© 2021 - All rights reserved MNaB 2021
homephone-handsetcrossmenuchevron-down