Asezarea neolitica de la Parta se afla situata in partea de vest a Romaniei, la cca 15 km. sud de orasul Timisoara (judetul Timis). In centrul acesteia a fost cercetat un un edificiu de cult de mari dimensiuni. Sanctuarul este de formă rectangulară, de 11,6 m lungime şi 6 m lăţime şi este împărţit în două încăperi: încăperea A situată la est şi B, aflată în partea de vest a sanctuarului. În centrul acestuia, pe ambele părţi ale zidului despărţitor dintre cele două încăperi, era o masă altar pe care au fost descoperite o serie de obiecte care ne oferă o imagine despre rirualurile care erau practicate aici. Încăperea A adăposteşte statuia monumentală aflată pe un soclu de lut decorat la capete cu motive meandrice. La extremităţile soclului sunt modelate două tăvi de ofrande. Statuia este dublă şi redă două personaje, unul feminin, care are pântecul reliefat şi un altul care are un cap de taur modelat realist. Pe masa altar se afla o vatră portativă iar lângă peretele despărţitor o cupă de lut de …

Colecţia de obiecte care se datează în epoca medievală este de o mare diversitate şi cuprinde podoabe din metal preţios şi bronz, arme şi piese de echipament militar, veselă din ceramică şi metal, cahle, unelte de prelucrat metale, lemn, piele sau os, unelte agricole. La fel ca multe alte obiecte de valoare deosebită aflate în colecţia muzeului nostru, unele dintre acestea provin din donaţii şi achiziţii efectuate mai ales înainte de primul război mondial. Amintim aici tezaurul de podoabe şi vase din argint de la Banatski Despotovac (Banatul sârbesc), din secolul al XIV-lea, descoperit în secolul XIX, intrat parţial în colecţia muzeului nostru în 1881. Tezaurul de la Banatski Despotovac aparţine orizontului de tezaure din secolele XIII-XIV din zona de sud-est a Europei centrale şi conţine piese de o frumuseţe aparte, unele fiind produse ale artei meşteşugăreşti bizantine, altele de factură occidentală, printre care o cruce relicvariu din argint aurit specifică artei minore gotice. Din colecţia de podoabe medievale, realizate mai cu seamă din argint, în tehnica filigranului şi a granulaţiei, se pot menţiona diademe, …

Colecţia de epocă romană cuprinde piese relevante pentru civilizaţia romană provincială din această zonă a Europei. Mai ales la începuturile muzeului, diverşi colecţionari au donat sau au oferit spre achiziţie şi artefacte romane. Astfel, colecţia Pongrácz include podoabe, fibule, vase etc. adunate mai cu seamă din zona Dunării (Clisură). Cea mai bine reprezentată este totuşi perioada existenţei provinciei Dacia, când militarii şi coloniştii romani au înfiinţat castre şi aşezări în partea estică a Banatului. Situl roman cel mai important din Banat rămâne Tibiscum (Jupa, jud. Caraş-Severin), centru militar puternic în legătură cu care se dezvoltă un oraş care ajunge la rang de municipium. Din cercetările arheologice sistematice de aici (începute în 1964) provin majoritatea obiectelor romane din colecţie. Armata romană este prezentă astfel cu: piese de armament, de echipament militar, ţigle sau cărămizi (unele ştampilate cu sigla unităţii militare), monumente epigrafice, unelte etc. În cadrul castrelor sau aşezărilor civile se produceau şi se foloseau cantităţi mari de ceramică, din săpăturile arheologice provenind multe obiecte ceramice care au fost restaurate: amfore, oale, ulcioare, boluri, opaiţe etc. …

Provenite din colecţii particulare, care au ajuns prin donare ori achiziţionare la Muzeul Banatului în secolele XIX şi XX, sau din cercetările arheologice desfăşurate mai ales în ultimele decenii, obiectele care se datează în antichitatea târzie şi evul mediu timpuriu constituie o parte semnificativă a patrimoniului muzeului nostru. Acestea ilustrează nu doar istoria Banatului, ci şi pe cea a regiunilor limitrofe. În acest sens semnificativă este colecţia Pongrácz, achiziţionată în anul 1903, care a aparţinut fostului comandant al portului Orşova, Imre Pongrácz, şi care cuprinde obiecte găsite în regiunea Clisurii Dunării şi în nordul Serbiei. Antichitatea târzie este reprezentată prin diverse piese de port şi de podoabă, precum şi prin câteva obiecte paleocreştine – furci de tors (sec. IV-VI), tipare pentru turnat cruciuliţe (sec. VI). Colecţia mai cuprinde şi alte obiecte cu caracter creştin, cruciuliţe şi engolpioane care se datează în secolul al X-lea. Interesante sunt şi piesele rebutate (fibule, catarame, accesorii de curea, chei), din bronz, provenite dintr-un atelier care a funcţionat în cetatea romano-bizantină de la Drobeta în cursul secolului al VI-lea, iar …

Constituirea în 1872 a Societății de Istorie și Arheologie din Banat marchează începuturile Muzeului Banatului. Printre scopurile de atunci ale Societății consemnăm cercetarea trecutului istoric, înființarea unui muzeu de istorie și arheologie și inițierea unor săpături arheologice. Primele obiecte muzeale provin din donații, descoperiri arheologice întâmplătoare și achiziții. Se cuvine să amintim marea donație de antichități din 1873 a generalului Anton Scudier constând în mai multe monumente epigrafice și sculpturale romane și feudale, provenind de la Titel (astăzi Iugoslavia). Monumente romane au fost aduse și din Banat (Caransebeș, Orșova etc.). De-a lungul timpului, în patrimoniul muzeului au intrat, prin donații sau achiziții, colecții valoroase: Ormós, Pongracz, Cesnola etc. În 1877 are loc deschiderea oficială a muzeului pentru public. Numărul pieselor arheologice crește an de an; acest proces ia o mai mare amploare o dată cu declanșarea unor săpături arheologice sistematice (1893), ajungându-se în 1916 la peste 17.000 de obiecte. Revigorarea cercetărilor arheologice se petrece abia după al doilea război mondial, în special în anii ’60, prin săpăturile întreprinse de specialiștii Muzeului Banatului. Menționăm cercetările de …