Epoca romană

Aplică de aur din colecţia Pongrácz

Colecţia de epocă romană cuprinde piese relevante pentru civilizaţia romană provincială din această zonă a Europei. Mai ales la începuturile muzeului, diverşi colecţionari au donat sau au oferit spre achiziţie şi artefacte romane. Astfel, colecţia Pongrácz include podoabe, fibule, vase etc. adunate mai cu seamă din zona Dunării (Clisură). Cea mai bine reprezentată este totuşi perioada existenţei provinciei Dacia, când militarii şi coloniştii romani au înfiinţat castre şi aşezări în partea estică a Banatului. Situl roman cel mai important din Banat rămâne Tibiscum (Jupa, jud. Caraş-Severin), centru militar puternic în legătură cu care se dezvoltă un oraş care ajunge la rang de municipium. Din cercetările arheologice sistematice de aici (începute în 1964) provin majoritatea obiectelor romane din colecţie.

Mărgele de sticlă din atelierul de sticlărie, Tibiscum

Armata romană este prezentă astfel cu: piese de armament, de echipament militar, ţigle sau cărămizi (unele ştampilate cu sigla unităţii militare), monumente epigrafice, unelte etc. În cadrul castrelor sau aşezărilor civile se produceau şi se foloseau cantităţi mari de ceramică, din săpăturile arheologice provenind multe obiecte ceramice care au fost restaurate: amfore, oale, ulcioare, boluri, opaiţe etc. Unele dintre vase erau produse în centre de prestigiu din alte părţi ale imperiului; este de amintit aici ceramica de lux numită terra sigillata, bine reprezentată şi în muzeul nostru. Meşteşugarii din Dacia romană asigurau însă cea mai mare parte a inventarului necesar vieţii locuitorilor, situaţie care reiese din inventarul bunurilor arheologice, unde regăsim piese de fier, bronz, sticlă etc., existând ateliere specializate. Este interesant atelierul de sticlărie (cercetat arheologic) de la Tibiscum, axat în primul rând pe producţia de mărgele de sticlă, acestea fiind foarte apreciate de către populaţia din câmpia Banatului. Cel mai probabil, Muzeul Banatului deţine cea mai mare colecţie de mărgele de sticlă de pe teritoriul fostei provincii Dacia.

Fragmente de vase terra sigillata de la Tibiscum

Artefacte sau monumente romane au fost descoperite, prin cercetări sistematice sau fortuit, şi în alte situri ale Banatului: Berzovia, Orşova, Pojejena, Mehadia, Sânnicolau Mare sau Cenad. Alte exponate din muzeu provin din situri romane foarte bogate aflate în vecinătatea Banatului: Colonia Dacica Sarmizegetusa şi Drobeta.

Câmpia Banatului, deşi n-a fost colonizată de către romani, a oferit mai ales prin cercetările din ultimul timp piese arheologice valoroase. Se pot aminti: inventarul unui mormânt princiar sarmatic (sec. I p.Chr.), cu podoabe de aur, descoperit la Sânnicolau Mare; catarame şi aplice de argint (sec. II-III p.Chr.) descoperite la Foeni.

Cărămizi romane de la Tibiscum

Lapidariul Muzeului Banatului

În anul 1873, Societăţii de Istorie şi Arheologie din Timişoara i-au fost oferite de către generalul Anton Scudier mai multe monumente romane şi medievale provenind de la Titel (localitate de pe malul drept al Tisei, astăzi în Serbia). Această donaţie importantă, în care se aflau 16 piese epigrafice şi sculpturale din Pannonia Inferior, reprezintă începuturile lapidariului timişorean. De-a lungul timpului, acesta s-a îmbogăţit considerabil cuprinzând un număr mare de monumente din provincia Dacia, aproape toate fiind aduse din siturile romane ale Banatului. Se cuvin amintite eforturile arheologului Marius Moga, care a iniţiat din anul 1964 cercetări sistematice la Tibiscum (Jupa, jud. Caraş-Severin), sit de unde provin majoritatea pieselor din lapidariu. Acestora li se adaugă inscripţii sau alte monumente de piatră descoperite la Pojejena, Mehadia, Orşova, Slatina-Timiş, Sânnicolau Mare sau Cenad. De asemenea, trei inscripţii foarte importante pentru istoria provinciei Dacia provin din Colonia Dacica Sarmizegetusa.

Colier de aur dintr-un mormânt sarmatic de la Sânnicolau Mare

Descoperă Lapidarium 3D

Monumentele romane – onorifice, votive, funerare – au fost expuse pe holul de la parter al clădirii muzeului (castelul Huniade). Din raţiuni muzeistice, în pereţii coridorului au fost amenajate mai multe nişe în care se prezintă material epigrafic de mici dimensiuni – fragmente de inscripţii şi cărămizi romane ştampilate. Câteva fragmente arhitectonice medievale completează tabloul colecţiei monumentelor de piatră a Muzeului Banatului.

Ştampilă pe cărămidă a legiunii XIII Gemina (Cenad)

Ţiglă cu ştampila legiunii IIII Flavia Felix, Berzovia

Lupa Capitolina pe un monument din Pannonia Inferior (Titel).

Monument cu inscripţie votivă de la Tibiscum

Inscripţia onorifică a unei statui, din Colonia Dacica Sarmizegetusa