La iniţiativa europarlamentarului Maria Grapini, la sediul Parlamentului European din Bruxelles se va desfăşura, în data de 7 martie 2017, conferinţa „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”, prilejuită de aniversarea primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul. Muzeul Naţional al Banatului a fost onorat de invitaţia de participare adresată de europarlamentarul român, urmând ca instituţia noastră să prezinte, la sediul Casei de Cultură Româno – Belgiană din capitala Uniunii Europene, expoziţia fotografică „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”. Expoziţa va fi vernisată în data de 7 martie, urmând a putea fi vizitată şi în ziua următoare, şi va cuprinde material documentar scris şi fotografic ce evidenţiază activitatea derulată de inventatorul român, pionier al aviaţiei mondiale. Faptul că specialiştii Muzeului Naţional al Banatului au fost invitaţi la un eveniment de o asemenea anvergură este un rezultat al atenţiei acordate de instituţia noastră memoriei omului de ştiinţă Traian Vuia, căruia i-a dedicat un spaţiu muzeal generos în localitatea în care acesta a copilărit. La eveniment sunt invitaţi specialişti ai Muzeului Naţional al …

Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Asociaţia Fotografică f:5,6 prezintă A TREIA EDIŢIE a Bienalei Naţionale de Artă Fotografică IMAGO – Timişoara – 2016-2017 cu tema PĂMÂNTUL in memoriam Onuţ Danciu (22 mai 1952 – 5 septembrie 2016)   Pământul: asociat cu pântecele matern este un simbol al fecundităţii şi regenerării, matcă a tuturor vieţuitoarelor şi plantelor, matricea universală – Terra Genetrix. Paradis, prin bogăţia şi varietatea naturii, dar şi un tărâm al suferinţei şi al morţi. „Şi a zis Dumnezeu: „Apele de sub cer să se adune într-o singură adunare şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa: apele de sub cer s-au adunat în adunările lor şi s-a arătat uscatul. Şi Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarile apelor le-a numit „mări”. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: „Pământul să odrăslească verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă, după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ!” Şi a fost aşa: Pământul a odrăslit verdeaţă: iarbă purtătoare …

Un Proiect al Muzeului Național al Banatului în colaborare cu Fundația PESEC Cunoașterea istoriei Timișoarei este un deziderat ce trebuie să se adreseze tuturor locuitorilor orașului. Mesaje scurte, cu un conținut diversificat, despre personalități și evenimente, se vor regăsi pe folii de material biodegradabil, lipite de asfalt sau pe afișe în stațiile de transport, acolo unde oamenii pot avea prilejul de a citi texte succinte, de 4-5 rânduri despre evenimentele și personalitățile Timișoarei. Practic, propunem o carte mereu deschisă și reînnoită a istoriei județului și, implicit, a oraşului nostru la care să aibă acces toţi timişorenii despre personalitățile istorice, științifice, culturale, politice, sportive. Textele vor prezenta personalități din 5 domenii diferite și vor fi schimbate în fiecare lună. Propunem o colaborare cu Radio Timișoara, cu Inspectoratul Școlar Județean și cu alte instituții de profil care să facă din acest proiect o temă majoră a dezbaterii publice: expoziții cu selfiurile cele mai interesante, concurs de întrebări, propunere de noi subiecte.

Era actuală a internetului și a arhivării prin digitalizare a monumentelor și a pieselor de patrimoniu arheologic influențează decisiv studiile epigrafice, dar și felul în care muzeele caută tot mai mult să-și valorifice colecțiile proprii sau să-și promoveze rezultatele cercetărilor științifice. Site-urile multor instituții muzeale sau centre de cercetare care adăpostesc inscripții latine în depozitele sau expozițiile lor abundă de fotografii, date electronice și informații digitalizate, multe din ele preluate într-o formă mai atractivă din publicațiile lor mai vechi de specialitate unde aceste epigrafe au fost descrise și făcute publice pentru prima oară. Acest lucru s-a întâmplat și la Muzeul Banatului Timișoara, unde publicarea în cea mai mare parte a colecției de inscripții într-o broșură a instituției în anul 1974 și mai apoi, în consacrata serie Inscripțiile Daciei Romane III/1, din 1977 sub egida Academiei Române, de către celebrul epigrafist român Ion Iosif Russu a constituit baza de plecare pentru prezentarea Lapidariului Muzeului Național al Banatului atât fizic ca și concept expozițional, cât și digital pentru mediul virtual. Exponatele în forma lor actuală pot fi …

Tunul de asalt ce a străjuit două decenii colțul Bastionului dinspre palatul Dicasterial este de la revoluția de la 1848. A ajuns la Timișoara în anul 1908 ca piesă de muzeu. Trupele revoluționare de la Reșița au pus în funcțiune un vechi atelier de arme ce exista din 1790 și au reușit să toarne câteva tunuri de fontă. Cel puțin două sunt consemnate. Atelierul a fost reînoit de inginerul minier Zsigmondy Vilmos care în timpul revoluției era comandantul Gărzii Revoluționare din Reșița. O companie de douăzeci de persoane a fost dotată cu aceste tunuri denumite în glumă „Păpușile” (A Babák) și au fost folosite în luptele din decembrie împotriva Regimentului Grăniceresc din Caransebes. Dupa căderea Reșiței, două tunuri au fost capturate și duse la sediul cazarmei de la Caransebeș. Unul din ele a fost topit în anul 1884 pentru nevoile unui meșteșugar. Iar cel de-al doilea a fost donat în anul 1908 Societății Muzeale din Timișoara din inițiativa unui administrator minier, Retay Sándor. Conducerea Muzeului Naţional al Banatului a găsit un atelier și un inginer …

Miercuri, 12 octombrie a avut loc redeschiderea oficială a expoziției “Timișoara 1716 – Începutul Unui Oraș European” la Muzeul Diecezean al Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara. Muzeul Național al Banatului are plăcerea de a vă invita să vizitați, gratuit, expoziția pana în data de 10 decembrie. La eveniment a fost prezent și primarul municipiului Timișoara Nicolae Robu care a vizitat expoziția alaturi de managerul Muzeului Național al Banatului, Claudiu Ilaș. Puteți afla mai multe despre expoziție aici.

Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Asociaţia Fotografică f:5,6 vă invită la A TREIA EDIŢIE a Bienalei Naţionale de Artă Fotografică IMAGO – Timişoara – 2016 cu tema PĂMÂNTUL in memoriam Onuţ Danciu (22 mai 1952 – 5 septembrie 2016)   Pământul: asociat cu pântecele matern este un simbol al fecundităţii şi regenerării, matcă a tuturor vieţuitoarelor şi plantelor, matricea universală – Terra Genetrix. Paradis, prin bogăţia şi varietatea naturii, dar şi un tărâm al suferinţei şi al morţi. „Şi a zis Dumnezeu: „Apele de sub cer să se adune într-o singură adunare şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa: apele de sub cer s-au adunat în adunările lor şi s-a arătat uscatul. Şi Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarile apelor le-a numit „mări”. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: „Pământul să odrăslească verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă, după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ!” Şi a fost aşa: Pământul a odrăslit verdeaţă: …

Artele plastice au păşit în Capitala Culturală Europeană (CCE) prin vernisajul unei expoziţii impresionante dedicate Luminii, intitulate “75 ani Silviu Oravitzan – Lumină în Lumină”, care cuprinde peste o sută de lucrări realizate pe parcursul mai multor decenii de către artist şi care poate fi vizitată în Corpul Bastion al Muzeului Naţional al Banatului. “Lucrările sunt cu totul excepţionale, Oravitzan este universal prin arta sa. Foloseşte culori special create, un albastru ultramarin care reprezintă Deitatea; nu este doar crucea şi Deus. Maestrul ne-a creat aici o lume dincolo de Europa, o universalitate recunoscută, apreciată şi acceptată de toate religiile. I-a cucerit şi pe musulmani. Crucea creştină pe albastrul creat de Oravitzan şi pe care-l întâlnim şi la cultul musulman se îmbrăţişează perfect în creaţia artistului. Este o expoziţie impresionantă, care reprezintă adevăratul semnal al debutului de Capitală Culturală Europeană al Timişoarei, pentru că stă exact sub semnul luminii folosite ca simbol şi pentru CCE (‘Luminează oraşul prin tine însuţi!’, n.r.)“, a declarat Paul Dan, şeful Laboratorului Regional de Restaurare Conservare al Muzeului Naţional al Banatului. …

Timișoara anului 2016 aniversează 300 de ani de la eliberarea ei de sub stăpânirea otomană. Importanţa istoriei oraşului nostru şi mai ales spiritul locuitorilor lui au determinat, firesc, ca acest moment istoric să fie marcat şi printr-o expoziție aniversară de anvergură, Timişoara 1716. Începuturile unui oraş european, la care sunt așteptați atât timișorenii cât și oaspeții care doresc să ne cunoască urbea și istoria ei. Expoziția dedicată celor 300 de ani prezintă aspecte ale prezenței otomane în orașul de pe Bega, asediul cetății turcești de către armata habsburgică condusă de Eugeniu de Savoya, ne dezvăluie primele decenii ale administrației austriece, introducându-ne în atmosfera vieții spirituale multiconfesionale și culturale a Timișoarei acelor vremuri. Toate acestea formează împreună, ca un armonios tot unitar, imaginea de ansamblu a unui oraș aflat în plină ascensiune europeană. Dincolo de dificultățile inerente oricărui început, Timișoara își stabilește propria traiectorie prin istorie, caracterizată printr-o accentuată tendință identitară locală, rezultată din melange-ul multicolor al conștiințelor europene care o formează. Măsurile adoptate de administrația austriacă au impus urbei o direcție de dezvoltare occidentală prin …