Muzeul Național al Banatului invită timișorenii să descopere o seara de cultură în cadrul evenimentului Noptii Muzeelor, oferind gratuit un program artistic și expozițional de excepție. Programul va începe la ora 20:00 și se va încheia la ora 02:00. În acest răstimp, expozițiile temporare ale muzeului deschise în cadrul Bastionului Theresia se vor putea vizita gratuit. Publicul va putea descoperi secretele Tezaurului Muzeului Național al Banatului – Colecția de Antichități Egiptene sau dezluşi circumstanțele Voluntarilor Marii Uniri – Ardenelni, Bănățeni, Crişeni, Maramureşeni şi Bucovineni în Armata Română în anii Primului Război Mondial. Obiectele de patrimoniu achiziționate de către muzeu în anul 2016 se vor constitui în expoziția Patrimonium 2016. Seara va fi punctată de momente artistice, precum concertul de muzică istorică live Curtea Miracolelor susținut de formația Peregrinii, un duel scenic şi măiestrie cu arcul prezentat de TM Archery şi de o prezentare interactivă de arme. Copii cu vârstele între 6 și 14 ani se vor putea bucura de expoziția de stiință interactivă Laborator, iar pasionatii de natură de expunerea de specimente naturalizate din colecția …

Vineri, 10 februarie 2017, ora 13.00 a avut loc vernisajul expoziției Tezaurul Muzeului Național al Banatului. Colecția de antichități egiptene. Expoziția prezintă întreaga colecţie de antichităţi egiptene a Muzeului Naţional al Banatului ce constă din 52 de piese: amulete, scarabei, figurine – uşabti, statuete, un sicriu, o mască mortuară, vase, opaiţe, un fragment textil, un picior uman mumificat, o mumie de crocodil, cuprinse cronologic între perioada Regatului Vechi și perioada romană (anii 2686 a.Chr. – 395 p.Chr.). Totodată, expoziția dezvăluie date biografice interesante ale celor care au donat antichitățile egiptene muzeului timișorean între 1879-1909, precum și date despre istoria frământată a acestei colecții de-a lungul sec. al XX-lea. Deși colecția a mai fost expusă de-a lungul timpului, este pentru prima oară când își “dezvăluie” misterele în întregime, piesele și inscripțiile lor fiind identificate și încadrate cronologic de dr. Branislav Anđelković (cunoscut egiptolog, profesor la Universitatea din Belgrad). Primele antichităţi egiptene au intrat în colecţia muzeului timişorean în 1879, fiind donate de preotul romano-catolic Emil Folly (o mască mortuară reprezentând un cap de femeie și o …

Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să ne umple sufletele de lumină, să ne deschidă inimile spre iubire, credință și iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi.

Avem placerea de a va invita la concertul aniversar de 8 ani de la infiintarea corului de copii al Muzeului National al Banatului, ce va avea loc miercuri, 5 aprilie, ora 10.00. Evenimentul va avea loc in mansarda Bastionului Maria Theresia.

La iniţiativa europarlamentarului Maria Grapini, la sediul Parlamentului European din Bruxelles se va desfăşura, în data de 7 martie 2017, conferinţa „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”, prilejuită de aniversarea primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul. Muzeul Naţional al Banatului a fost onorat de invitaţia de participare adresată de europarlamentarul român, urmând ca instituţia noastră să prezinte, la sediul Casei de Cultură Româno – Belgiană din capitala Uniunii Europene, expoziţia fotografică „In memoriam Traian Vuia – 111 ani”. Expoziţa va fi vernisată în data de 7 martie, urmând a putea fi vizitată şi în ziua următoare, şi va cuprinde material documentar scris şi fotografic ce evidenţiază activitatea derulată de inventatorul român, pionier al aviaţiei mondiale. Faptul că specialiştii Muzeului Naţional al Banatului au fost invitaţi la un eveniment de o asemenea anvergură este un rezultat al atenţiei acordate de instituţia noastră memoriei omului de ştiinţă Traian Vuia, căruia i-a dedicat un spaţiu muzeal generos în localitatea în care acesta a copilărit. La eveniment sunt invitaţi specialişti ai Muzeului Naţional al …

Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Asociaţia Fotografică f:5,6 prezintă A TREIA EDIŢIE a Bienalei Naţionale de Artă Fotografică IMAGO – Timişoara – 2016-2017 cu tema PĂMÂNTUL in memoriam Onuţ Danciu (22 mai 1952 – 5 septembrie 2016)   Pământul: asociat cu pântecele matern este un simbol al fecundităţii şi regenerării, matcă a tuturor vieţuitoarelor şi plantelor, matricea universală – Terra Genetrix. Paradis, prin bogăţia şi varietatea naturii, dar şi un tărâm al suferinţei şi al morţi. „Şi a zis Dumnezeu: „Apele de sub cer să se adune într-o singură adunare şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa: apele de sub cer s-au adunat în adunările lor şi s-a arătat uscatul. Şi Dumnezeu a numit uscatul „pământ”, iar adunarile apelor le-a numit „mări”. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: „Pământul să odrăslească verdeaţă: iarbă purtătoare de sămânţă, după felul şi asemănarea ei, şi pom roditor care după felu-i să dea rod cu sămânţa-n sine pe pământ!” Şi a fost aşa: Pământul a odrăslit verdeaţă: iarbă purtătoare …

Un Proiect al Muzeului Național al Banatului în colaborare cu Fundația PESEC Cunoașterea istoriei Timișoarei este un deziderat ce trebuie să se adreseze tuturor locuitorilor orașului. Mesaje scurte, cu un conținut diversificat, despre personalități și evenimente, se vor regăsi pe folii de material biodegradabil, lipite de asfalt sau pe afișe în stațiile de transport, acolo unde oamenii pot avea prilejul de a citi texte succinte, de 4-5 rânduri despre evenimentele și personalitățile Timișoarei. Practic, propunem o carte mereu deschisă și reînnoită a istoriei județului și, implicit, a oraşului nostru la care să aibă acces toţi timişorenii despre personalitățile istorice, științifice, culturale, politice, sportive. Textele vor prezenta personalități din 5 domenii diferite și vor fi schimbate în fiecare lună. Propunem o colaborare cu Radio Timișoara, cu Inspectoratul Școlar Județean și cu alte instituții de profil care să facă din acest proiect o temă majoră a dezbaterii publice: expoziții cu selfiurile cele mai interesante, concurs de întrebări, propunere de noi subiecte.

Era actuală a internetului și a arhivării prin digitalizare a monumentelor și a pieselor de patrimoniu arheologic influențează decisiv studiile epigrafice, dar și felul în care muzeele caută tot mai mult să-și valorifice colecțiile proprii sau să-și promoveze rezultatele cercetărilor științifice. Site-urile multor instituții muzeale sau centre de cercetare care adăpostesc inscripții latine în depozitele sau expozițiile lor abundă de fotografii, date electronice și informații digitalizate, multe din ele preluate într-o formă mai atractivă din publicațiile lor mai vechi de specialitate unde aceste epigrafe au fost descrise și făcute publice pentru prima oară. Acest lucru s-a întâmplat și la Muzeul Banatului Timișoara, unde publicarea în cea mai mare parte a colecției de inscripții într-o broșură a instituției în anul 1974 și mai apoi, în consacrata serie Inscripțiile Daciei Romane III/1, din 1977 sub egida Academiei Române, de către celebrul epigrafist român Ion Iosif Russu a constituit baza de plecare pentru prezentarea Lapidariului Muzeului Național al Banatului atât fizic ca și concept expozițional, cât și digital pentru mediul virtual. Exponatele în forma lor actuală pot fi …

Tunul de asalt ce a străjuit două decenii colțul Bastionului dinspre palatul Dicasterial este de la revoluția de la 1848. A ajuns la Timișoara în anul 1908 ca piesă de muzeu. Trupele revoluționare de la Reșița au pus în funcțiune un vechi atelier de arme ce exista din 1790 și au reușit să toarne câteva tunuri de fontă. Cel puțin două sunt consemnate. Atelierul a fost reînoit de inginerul minier Zsigmondy Vilmos care în timpul revoluției era comandantul Gărzii Revoluționare din Reșița. O companie de douăzeci de persoane a fost dotată cu aceste tunuri denumite în glumă „Păpușile” (A Babák) și au fost folosite în luptele din decembrie împotriva Regimentului Grăniceresc din Caransebes. Dupa căderea Reșiței, două tunuri au fost capturate și duse la sediul cazarmei de la Caransebeș. Unul din ele a fost topit în anul 1884 pentru nevoile unui meșteșugar. Iar cel de-al doilea a fost donat în anul 1908 Societății Muzeale din Timișoara din inițiativa unui administrator minier, Retay Sándor. Conducerea Muzeului Naţional al Banatului a găsit un atelier și un inginer …