În cadrul colecției de pistoale și revolvere a Muzeului Național al Banatului, colecție care numără la ora actuală aproape o sută de piese, se păstrează și trei arme decorative de factură turcească. Realizate în prima jumătate a sec. al XX-lea în Anatolia, cele trei piese fac parte din larga categorie a obiectelor suvenir, fiind comercializate cu precădere turiștilor occidentali care vizitau Turcia în anii ’20-’50 ai secolului trecut. Din lotul celor trei ”arme cu cremene” se distinge așa-numita pușcă de genunchi sau knee-gun, piesă cu un design aparte, mai puțin cunoscută și foarte rar utilizată în spațiul românesc. Armele de genunchi au fost utilizate cu precădere în arealul Anatoliei, în sec. XVIII-XIX, făcând parte din echipamentul călăreților. Spre deosebire de pistolul de cavalerie sau pistolul de cobur, arma de genunchi se evidenția prin forma sa specifică (un pistol prevăzut cu pat de pușcă și cu țeavă puternic evazată la gură, de tip tromblon), dar mai ales prin tehnica de folosire: în momentul tragerii, patul armei era sprijinit pe genunchiul călărețului, de unde și numele de …

În cursul istoriei, împodobirea corpului cu diverse obiecte a jucat un rol important în manifestarea identității umane, dovadă fiind numeroasele podoabe descoperite în cadrul cercetărilor arheologice, precum și continuarea acestei practici în prezent. Bijuteriile sunt o formă universală de adorație. Podoabele facute din scoici, pietre și oase au supraviețuit încă din timpuri preistorice. Încă din acele timpuri, bijuteriile erau purtate ca o formă de protecție fata de pericolele vieții sau pentru a marca un statut social. Podoabele purtate reflectau ierarhia și statutul social. Culoarea bijuteriilor și puterea lor protectivă conta deosebit de mult. Unele aveau mesaje secrete sau incripții magice, despre care se credea ca îi va proteja pe proprietari. Materialele folosite la realizarea podoabelor sunt diverse, de la pietre, ceramică, oase și dinți de animale sau chiar de om, până la chihlimbar sau cochilii de moluște actuale sau fosile. Un exemplu de podoabe realizate din cochilii de moluște îl reprezintă colierele înregistrate în colecțiile Secției de Arheologie. Acestea au fost descoperite la Kiszombor, localitate aflată în Ungaria, lângă granița cu România, fiind încadrate cronologic …

În premieră pentru Timișoara, Muzeul Național al Banatului va expune o serie de portrete nobiliare, piese de mobilier, textile și accesorii vestimentare aparținând mai multor familii cu tradiție ale orașului. Acestea au fost achiziționate în ultimii doi ani de instituția noastră cu sprijinul Consiliului Județean Timiș sau reprezintă donații, iar acum fac parte din expoziția „Tezaurul Muzeului Național al Banatului. Timișoara: ipostaze ale devenirii unei metropole europene. Cultură și societate”. Vernisajul are loc miercuri, 18 decembrie 2019, la ora 12, în mansarda B1 a Bastionului Theresia. Expoziția organizată de Muzeul Național al Banatului este o incursiune captivantă în istoria culturală și socială a Timișoarei moderne, ilustrată prin intermediul valoroaselor exponate deținute de instituția timișoreană, din colecțiile Secției de Istorie și ale Compartimentului de Arte Vizuale. Pe lângă obiectele expuse în premieră, expoziția mai conține și piese care n-au mai fost expuse de mai bine de zece ani, din momentul închiderii expozițiilor permanente ale muzeului din Castelul Huniade. Sutele de obiecte aparțin perioadei dintre sfârșitul sec. al XVIII-lea și primele decenii ale sec. al XX-lea. Expoziția …

Lampa din argint expusă în luna decembrie la Muzeul Național al Banatului a fost realizată la începutul secolului XX într-un atelier din Sankt Petersburg. Acest obiect de artă decorativă ilustrează interesul aristocrației și marii burghezii din Sankt Petersburg pentru fast și decor, elementele vegetale (inflorescențe de salcâm și cireșe) aparținând limbajului decorativ tipic începutului de secol XX și stilului Art Nouveau. Lampa are ca piesă centrală o cochilie mare de melc marin (Turbo marmoratus Linnaeus, 1758), puternic lustruită pentru a se îndepărta stratul extern, astfel încât să fie vizibil stratul sidefat (datorat lamelelor de aragonit), care îi conferă un aspect distins. Dimensiunile cochiliei se încadrează în categoria medie pe care o poate atinge specia, având 14.8 cm înălțime și 14.6 cm lățime, în mod general aceasta atingând în jur de 15 – 18 cm în înălțime, dar dimensiunile pot varia de la mai puțin de 10 cm la peste 25 cm. Datorită stratului gros de aragonit, această specie de melc a fost importantă mult timp din punct de vedere comercial, fiind o resursă apreciată în …

Muzeul Național al Banatului și Consiliul Județean Timiș, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale – 1 Decembrie” vă invită în perioada 1-3 decembrie 2019 să vizitați expoziția „Instaurarea Administrației Românești în Banat. Județul Timiș-Torontal și Caraș-Severin” la Secția Arte Plastice a Bibliotecii Județene Timiș din cadrul Bastionului Maria Theresia în intervalul orar 10:00 – 18:00. Expoziția surprinde, în imagini sugestive, evenimentele care s-au derulat în spațiul bănățean începând cu sfârșitul primei mari conflagrații mondiale: intrarea în disoluție a structurilor militare și administrative ale monarhiei dualiste; constituirea și activitatea consiliilor și gărzilor naționale; constituirea Sfatului Poporului; prezența militară sârbă și franceză; disputa româno-sârbă pentru apartenența zonei în cadrul Conferinței de Pace de la Paris; contribuția românilor bănățeni la organizarea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia. Cea mai mare parte a expoziției este dedicată procesului de instaurare a administrației românești în spațiul bănățean revenit României după Conferința de Pace de la Paris, fiind prezentate fotografii și documente, multe dintre ele inedite, din colecțiile muzeale și arhivistice menționate mai sus. De asemenea, expoziția oferă informații interesante despre …

Un număr de 112 de lucrări semnate de Corneliu Baba – desene, eboșe, schițe, studii – unele expuse o singură dată la Muzeul Național de Artă a României, altele deloc, au ajuns la Timișoara și vor contura una din cele mai complexe expoziții privind opera marelui artist național. Publicul e invitat astfel să descopere „fața din umbră” a pictorului, arată curatorul, expoziția înfățișând un Baba retras în liniștea atelierului său, în intimitatea creației. Muzeul Național al Banatului invită publicul vineri, 15 noiembrie 2019, la o expoziție în premieră, avându-l ca protagonist pe pictorul Corneliu Baba. Vernisajul va avea loc în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, începând cu ora 18,00. Vor lua cuvântul: Maria Albani, legatarul testamentar al pictorului și curatorul expoziției, profesorul Marcel Tolcea și criticul de artă Pavel Șușară – care va prezenta opera grafică a lui Corneliu Baba. „Parcurgând însemnările din jurnalul său, îl regăsim pe Corneliu Baba din ce în ce mai retras în liniștea atelierului din strada Pangratti, în fața șevaletului sau a caietului de atelier, frământat de îndoieli și …

Istoria Timișoarei relatată prin tehnologii de ultimă generație Patrimoniul sub reflectoare Timișoara / Spotlight Heritage Timișoara Timișoara, 6 noiembrie 2019 — Vineri, 8 octombrie, ora 18:00 are loc vernisajul expoziției și prezentarea proiectului Spotlight Heritage Timișoara / Patrimoniul sub reflectoare Timișoara. Evenimentul de deschidere se desfășoară în mansarda Muzeului Național al Banatului, Str. Martin Luther nr. 4, corp B, în spațiul dedicat expozițiilor temporare. Expoziția va putea fi vizitată până în 31 ianuarie 2020. Spotlight Heritage Timișoara / Patrimoniul sub reflectoare Timișoara este un proiect cultural conceput și implementat de Universitatea Politehnica Timișoara, prin Centrul ID/IFR și e-Learning și Centrul Multimedia, în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului și Asociația Timișoara 2021- Capitală Europeană a Culturii. În 2019 proiectul prezintă Cartierul Iosefin şi Valeria dr. Pintea – un roman în expoziție, o expoziție stradală în cartierul Iosefin și o aplicație mobilă de realitate augumentată, împreună cu o pagină de web. Patrimoniul sub reflectoare Timișoara spune multiplele povești ale orașului prin intermediul tehnologiilor digitale, povești ale patrimoniului cultural și istoric, ale dezvoltării tehnice, ale comunităților și …

Între anii 1920 și 1944, biopolitica și eugenismul au primit sprijin oficial în România, așa cum s-a întâmplat de altfel în întreaga Europă și în Statele Unite. Altfel spus, românii au încercat și ei să își creeze propria rasă superioară. Eugenismul este o teorie socială care susține îmbunătățirea geneticii umane prin diferite mijloace (de intervenție). Scopurile declarate sunt acelea de a crea oameni mai sănătoși, mai inteligenți, economisirea resurselor societății și curmarea suferinței umane. De la bun început, programul eugenic de a crea o populație românească sănătoasă a fost plasat în cadrul mai larg al unei campanii biopolitice de realizare a unui protecționism național și al construcției națiunii însăși. Astfel, Muzeul Național al Banatului vă invită duminică, 10 noiembrie, ora 11:00, la Casa Adam Müller, pentru vernisajul expoziției tematice „Știință şi etnicitate II: Biopolitică şi eugenism în România, 1920-1944”, organizată împreună cu Centre for Medical Humanities, Oxford Brookes University, Forumul Democrat al Germanilor din Banat, Comunitatea Evreilor din Timișoara, Ambasada Israelului București. Această expoziție documentează complexul program biopolitic și eugenic folosit cu scopul de a …

Păsările și fluturii nopții ”pun stăpânire” în perioada următoare pe spațiile expoziționale ale Muzeului Național al Banatului. Instituția de cultură, prin Secția de Științele Naturii, organizează o expoziție de excepție – ”Aripile Nopții”, în colaborare cu Societatea Lepidopterologică Română și Societatea Ornitologică Română. Evenimentul aduce în fața vizitatorilor specimene naturalizate de bufnițe și fluturi de noapte din colecțiile Secției de Științele Naturii a Muzeului Național al Banatului, specimene care fac parte din colecțiile ”Dionisie Linția” și ”dr. Frederic König”, personalități ale ornitologiei și entomologiei mondiale. În cadrul expoziției sunt programate și ateliere tematice pentru copii, mai multe școli din Timișoara au anunțat deja prezența. În cadrul activităților elevii vor învață să colecționeze bufnițe și fluturi în stil Origami, vor studia cu lupa binoculară structura penelor de pasăre, vor desena bufnițe și diferite alte obiecte cu motive specifice acestor păsări și fluturi de noapte. Înscrierile pentru ateliere nu s-au încheiat, iar unitățile de învățământ care își doresc să participe cu elevii pot contacta secretariatul Muzeului Național al Banatului pentru programări. Vernisajul expoziției ”Păsările Nopții” are loc …

Craniu (tabacheră) – A fi sau a nu fi exponatul lunii noiembrie la MNaB? Legenda acestui obiect intrigant spune că fost prelucrat la cererea unui judecător din secolul al XIX-lea, care în urma unui caz dificil de crime în serie, a dorit ca trofeu craniul criminalului după rezolvarea cazului. Craniul, transformat într-o tabacheră cu numele și data morții inscripționate pe frunte, a fost ulterior păstrat pe biroul judecătorului, servind atât pentru depozitarea tutunului, cât și pentru a intimida. Obiectul a fost achiziționat din Orșova și introdus în patrimoniul muzeului în anul 1878, prin donația marelui om de cultură, Ormós Zsigmond, unul dintre fondatorii Muzeului Național al Banatului. Interesant este faptul că, Ormós Zsigmond, a avut mai multe funcții importante, printre care se numără și cea de asistent juridic în anul 1832, jude al ocolului Recaș din anul 1841 și prim-jude al ocolului Buziaș din anul 1846. Prin natura funcțiilor sale cu specific juridic și suprapunerea anului morții inscripționat pe craniu cu funcția sa de judecător (jude), se explică deținerea obiectului, “sau acesta ar putea chiar …